Jurnalul National: Fata Capitalei s-a schimbat in ultimii ani, au aparut foarte multe blocuri turn, iar altele sunt in stadiul de proiect sau in diferite stadii de executie. Care vor fi consecintele asupra vietii bucuresteanului?

Nicolae Noica: Noile blocuri turn se gasesc in inima Bucurestiului, in limitele zonei de protectie a valorilor istorice si arhitectural urbanistice, zone care trebuie aparate conform legilor. Toate aceste situatii afecteaza grav tesatura urbana a orasului si au implicatii deosebit de periculoase asupra sigurantei si stabilitatii cladirilor invecinate, dar si in privinta spatiilor verzi, circulatiei, parcarilor si sistemelor de alimentare cu apa si canalizare.

O situatie cu consecinte grave asupra cladirilor alaturate a aparut langa Biserica Armeneasca, la cladirea turn ce se ridica. Este o regula elementara de constructii, la o inaltime de 80 m, cat va avea cladirea, ea trebuie dusa in pamant, incastrata 25-30 m. Lucrarile la o astfel de adancime, intr-un pamant nisipos, in zona panzei freatice, au condus la fisurarea puternica a Bi-sericii Armenesti, dar si a catorva cladiri din zona, de pe Strada Arcului si Strada Italiana, in care locuiesc cateva sute de persoane.

A raspuns cineva de aceste distrugeri, conform Legii calitatii in constructii? Nimeni!

Risc seismic

BISERICA ARMENEASCA. Lucrarile la blocul-turn care se ridica au fisurat atat biserica, dar si cateva cladiri alaturate de pe strazile Arcului si Italiana

Cum si cand a inceput furia acestei idei a constructiilor foarte inalte in Bucuresti? Imi amintesc ca dupa cutremurul din 1977 se hotarase limitarea cladirilor la 15-20 m.

Din pacate, prea adesea uitam avertismentele pe care natura ni le da. Le uitam si pe cele ale specialistilor, fie ei romani sau straini. Atunci, in 1977, marele profesor Richter, autorul scarii care-i poarta numele, a atentionat ca Bucurestiul este capitala cu cel mai mare risc seismic. In aceste conditii, alegerea nivelului de inaltime a cladirilor este o problema a intregii colectivitati. E o problema nu inginereasca, ci sociala, economica, politica.

Prin anul 1999 au aparut initiative interesate de a ridica cladiri foarte, foarte inalte. S-a dorit o constructie de 100 m langa Guvern, pe Strada Paris, o cladire de 80-90 m pentru RomTelecom, pe vechiul loc al Teatrului National, dar si o cladire de 120 m in spatele Hotelului Lido. La vremea aceea, Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, pe care-l conduceam, a respins aceste initia-tive, cu toate interventiile facute de la niveluri destul de mari. Zgarie-norii americani nu merg in centrul Bucurestiului, capitala seismica; o constructie de 90 m cere o incastrare in teren de 30 m intr-un teren nisipos in care panza freatica, fiind foarte sus, provoaca deteriorari grave constructiilor vecine. Ma surprinde ca dupa 2001 aceste argumente nu au mai contat si aud astazi ca turnul de 100 m de langa Guvern revine in actualitate.

Planuri de urbanism

Ati vorbit despre o viziune a dezvoltarii orasului, despre necesitatea unor planuri de urbanism.

In decembrie 2000 a fost aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucuresti primul Plan Urbanistic General al Capitalei, el fiind semnat de primarul general Traian Basescu. El a fost intocmit de peste 80 de specialisti din diverse domenii, sub coordonarea Universitatii de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu" - Bucuresti. Trebuie insa aratat ca la baza elaborarii planului urbanistic a stat o ampla consultare a populatiei din Bucuresti, in urma unei cercetari sociologice.

Care sunt dorintele populatiei?

Peste 90% dintre locuitorii orasului si-au exprimat ferm dorinta de a trai in cladiri joase, 43% la case care au curte, 21% in vile colective, 17% in vile individuale, 10% in blocuri cu maximum patru niveluri. Ei realizeaza precaritatea unor constructii inalte. In sfarsit, oamenii vor sa li se pastreze pietele publice (26%), parcurile si zonele verzi (23%) si obiectele de arta monumentala (23%). Oamenii nu doresc sa traiasca la etajele 14 sau 20 pentru a admira peisajul, asa cum astazi incearca sa induca cei interesati. Caci se anunta ridicarea unor blocuri de locuinte de 30 etaje, circa 80-100 m inaltime, repet, in capitala cu cel mai ridicat risc seismic din Europa. Mai grav este ca acesti asa-zisi specialisti asigura ca aceste cladiri vor rezista la un cutremur de gradul 8,5 pe scara Richter; ei nestiind ca aceasta are limita 7,7-8 cand orice cutremur distruge totul, ceea ce le dovedeste competenta.

De altfel, participarea populatiei la activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism, prin consultarea ei dupa o informare corecta la deciziile importante, a devenit obligatorie si prin Legea urbanismului nr. 350/2001.

SACRILEGIU. Fundatiile fostului Teatru National au fost distruse cu buldozerele, desi puteau fi conservate

Ce prevede planul de urbanism general aprobat in decembrie 2000?

Planul urbanistic general al Bucurestiului stabileste: zonele pentru dezvoltarea unor poli urbani principali in completarea zonei centrale, situate pe inelul principal de circulatie unde urmeaza a se amplasa constructiile inalte; de asemenea, inaltimea maxima admisa a constructiei, in metri, si numarul de niveluri conventionale in functie de latimea strazii, in metri.

Sa retinem de exemplu: pentru un carosabil de 14 m + trotuare de 2x4 m = 22 m, inaltimea maxima 22 m, adica P + 6.

Este respectata aceasta prevedere la blocul-turn de langa Biserica Armeneasca si la cel care se doreste a se ridica langa Catedrala Sf. Iosif?

Evident, nu! In privinta terenului de langa Catedrala Sf. Iosif se constata cu surprindere ca exista doua acorduri ale forurilor indrituite care dateaza din aceeasi zi in care se accepta o data coeficient de utilizare a terenului 4,0 mp/ADC si ulterior 8,1 mp/ADC, lucru foarte grav. Insa nici CUT = 8,1 mp/A.D.C. nu este respectat, el insemnand 16.200 mp arie desfasurata construita, iar cladirea are o suprafata de circa 26.000 mp. Mai putem vorbi, in aceste conditii, de legalitatea atat de clamata de domnii primari?

Totusi, cum se poate ca aceste abateri, multe grave, sa capete un asa-zis aspect de legalitate? Cine sunt cei care isi dau acordul si aproba aceste modificari, care, in fond, isi asuma decizii ce nu respecta legea?

Planul urbanistic general al Bucurestiului cuprinde in regulament cateva prevederi si norme care sa-i permita o flexibilitate. In cazul operatiunilor urbanistice importante ca arie, volum de constructii si complexitate a lucrarilor de infrastructura, PUG-ul va fi detaliat, adaptat sau modificat prin regulamentele aferente unor Planuri Urbanistice Zonale, realizate si aprobate conform legii. In aceasta situatie se inscriu si localizarile in care sunt admise accente inalte peste 45 m.

Este normal sa se admita elaborarea unor planuri urbanistice zonale pentru detalierea unor elemente sau analiza amplasarii unor accente mai inalte. Dar cu cateva conditii: respectarea principalelor directii ale PUG-lui; intocmirea planurilor urbanistice zonale de specialistii in urbanism in baza unor concursuri, si nu la comanda si plata acestor documente urbanistice de cei interesati, care urmaresc obtinerea unor profituri maxime.

Obstacole naturale

MODERNISM. Un hotel cu 14 etaje s-a ridicat pe locul fostului Teatru National fara ca fundatiile acestuia sa fie protejate

Dar langa Catedrala Sf. Iosif ce se intampla cu constructia care a inceput sa se inalte acolo?

Lucrurile sunt destul de grave atat tehnic, cat si legal. Mai intai trebuie sa precizez ca natura terenului si nivelul ridicat al panzei freatice constituie un obstacol important pentru a ridica aici un turn de 75 m care trebuie incastrat 25-30 m. De altfel, primul studiu geotehnic facut aici a pus in evidenta acest lucru, dar el a fost inlaturat din diverse interese. Apoi sa retinem: un astfel de teren al carui echilibru a fost stricat amplifica unda seismica a unui cutremur, cu consecinte grave asupra constructiilor invecinate si in principal asupra Catedralei Sf. Iosif, cladire inscrisa in lista monumentelor.

In privinta legalitatii autorizatiei de construire sa analizam doua documente ce au stat la baza emiterii sale: planul urbanistic zonal aprobat prin HCGMB din 29.09.2005 si Ordinul ministrului Transporturilor, Constructiilor 1430/26.08.2005. Prima surpriza apare la 21.12.2000, cand Consiliul General al Municipiului aproba, cu Hotararea 269, Planul Urbanistic General si apoi, cu Hotararea 278, planul urbanistic zonal pentru Catedrala Sf. Iosif. Total ilegal, cum se poate sa aprobi o lege si imediat o derogare? Nu mai pomenesc de avizele, acordurile, discutabile, ce au stat la baza aprobarii planului urbanistic zonal.

Ulterior, la 29 septembrie 2005, Consiliul General al Municipiului aproba un nou plan urbanistic zonal pentru Catedrala Sf. Iosif, fara a cere si obtine avizele necesare in 2005 (de la Ministerul Culturii si Cultelor, Ministerul Transporturilor si Constructiilor etc.) si folosindu-le pe cele din 2000, care erau nule de drept. O a doua ilegalitate. De altfel, incercand sa justifice emiterea autorizatiei, Primaria Sectorului 1 declara ca responsabilitatea modificarii PUG pe terenul din vecinatatea Catedralei revine exclusiv Consiliului general al Municipiului Bucuresti, care a aprobat PUZ/2000, 2005. Oare emitentul autorizatiei nu stie ca are responsabilitatea verificarii corectitudinii documentelor?

In sfarsit, la emiterea autorizatiei de construire trebuia acordul vecinilor, conform Legii si Ordinului 1430/26.08.2005 spunem ca proprietatea este sfanta. Afirmatia autoritatilor ca acordul vecinilor era necesar numai daca se impun masuri de interventie nu poate fi sustinut atata vreme cat ei nu au la baza o expertiza a cladirilor invecinate, lucru cerut prin avize si nerespectat.

Cine raspunde

In fata argumentelor dvs., ale opiniei publice si Inspectiei de Stat in Constructii, institutie subordonata direct prim-ministrului, autori-tatile centrale ce fac?

Imi este greu sa inteleg de ce, in fata unui raport al unui organism subordonat primu-ministrului, al Guvernului, Prefectura, ministerele de resort nu iau deciziile necesare pentru a stabili legalitatea. Oare realizeaza responsabilitatea pe care si-o asuma la urmatoarele cutremure?