Hipertensiunea este cauza accidentelor vascular cerebrale (AVC), principala cauză de deces la noi în ţară. Hipertensiunea esenţială este cea mai frecventă, fiind întâlnită în aproximativ 90% din cazuri, şi are la origine ateroscleroza. În această afecţiune, medicamentele se iau zilnic, toată viaţa. Interviu cu profesor doctor Daniela Bartoş, şeful secţiei „Medicină Internă” de la Spitalul de Urgenţă Floreasca
Florin Condurăţeanu: - Cum au avut o tensiune cu un punct mai mare, unii oameni intră în obsesia hipertensiunii şi îşi măsoară tensiunea arterială şi de 3-4 ori pe zi...
Dr. Daniela Bartoş: - Tensiunea arterială este bine să fie controlată la 2-3 zile, aparatul de măsurare poate fi cumpărat de o familie, pentru că nu e scump, iar „luarea” tensiunii este simplă şi acasă. Se poate măsura tensiunea cam de două ori pe săptămână.
F. C.: - Unii ajung să aibă o fobie a hipertensiunii, când medicul le ia teansiunea se emoţionează încât valoarea e crescută pe psihic...
Dr. D. Bartoş: - Starea asta de stres instalată la unii cu privire la hipertensiune a căpătat chiar un nume: „tensiunea de halate albe”. De aceea, e bine ca pacientul să fie lăsat să se liniştească când a intrat în cabinetul medicului, atât din motivul emoţiei, dar şi efortului de a fi urcat nişte trepte. Măsurarea tensiunii arteriale se face de 2 ori: atât în poziţie aşezat, cât şi în picioare.
F. C.: - E reală acea idee din populaţie că valoarea minimei trebuie să fie jumătate plus 1 din valoarea maximei?
Dr. D. Bartoş: - E o poveste greşită. Valoarea maximei acceptată ca plafon superior normal este de 140 mm coloană mercur. Iar minima considerată normală este de 90 mm. Limitele sunt mai severe în cazul unor diabetici, este admisă o maximă de 130 mm cu minima 80 mm.
F. C.: - Unii, găsiţi cu o tensiune ce depăşeşte plafonul admis sunt nemulţumiţi că, la început, pleacă de la medici fără o reţetă cu medicamente, medicul îi recomadă doar o schimbare a regimului de viaţă...
Dr. D. Bartoş: - Dacă hipertensiunea e mică, doar 160 mm maxima, se încearcă aducerea în limitele acceptate prin modificarea dietei, pacientului i se recomandă să scadă greutatea corporală şi să facă mai multă mişcare. Hipertensivul cu valori mici e sfătuit să mănânce mai puţine grăsimi, să renunţe la sarea presărată pe mâncare. Sare există şi în legume, şi în fructe, şi în lapte… este suficientă. Solniţa trebuie să dispară de pe masă. Dacă după 1-2 luni prin modificarea stilului de
viaţă tensiunea nu a coborât în limitele normale, medicul prescrie şi medicamente.
F.C.: - Apar şi alte reproşuri, pacienţii urmează reţeta dată de medic, dar la unii, după consultul de peste o vreme medicamentele de schimbă, e un eşec al primei reţete?
Dr. D. Bartoş: - Au apărut foarte multe medicamente pentru ţinerea în frâu a hipertensiunii. La controale, se analizează cum a reacţionat organismul pacientului la terapie, dacă hipertensivul se simte confortabil cu acele medicamente. Dacă nu este aşa, se împerechează altfel tipurile de medicamente. În tratament se folosesc medicamente pentru scăderea tensiunii prin relaxarea vaselor. Alături trebuie luate diuretice, pentru micşorarea cantităţii de apă. De aceea se restricţionează şi sarea, ea atrage apa în organism. Medicul prescrie şi statine în vederea limitării grăsimilor în sânge, este ţinut cu ele în frâu colesterolul.
F.C.: - Unii opresc tratamentul cu de la ei putere, se simt mai bine şi renunţă la medicamentele zilnice, fac bine?
Dr. D. Bartoş: - E o gafă! Întreruperea medicaţiei de către pacient deschide uşa revenirii hipertensiunii mari, cu risc de accident vascular cerebral. Hipertensiunea este o boală cronică, acum nevindecabilă, dar respectând tratamentul conştiincios, în fiecare zi, tensiunea arterială se poate ţine în frâu.
Când tensiunea are ba valori mari, ba valori mai mici, unii spun că este o tensiune oscilantă, mai periculoasă, căci izbeşte ca un berbec în vase. În realitate, nu este hipertensiune oscilantă, este o primă etapă când se instalează hipertensiunea, care mai apoi va prezenta doar valori mari.