Ioan Mircea Paşcu: România poate fi oricând o ţintă

Știm că nu știm. Mai rău este că nu înțele­gem ce se întâmplă cu lumea noastră. În nebunia ultimilor ani și în vacarmul din aces­te zile, nici nu mai știm pe cine să ascultăm. Vă propun ca în perioada care vine să ascul­tăm acei oameni care în timp s-au dovedit raționali și cu experiență dovedită. Așa cum este Ioan Mircea Pașcu. Vă reamintesc doar faptul că atunci când s-au prăbușit turnurile gemene era ministru al Apărării, iar atentate­le de la Paris l-au prins în poziţia de vicepre­şedinte al Parlamentului European.

Potrivit anchetei oficiale, atentatele de la 11 septem­brie 2001, considerate cele mai sângeroase din istorie, au fost comise de terorişti din reţeaua Al-Qaeda, care au deturnat patru avioane, lovind turnurile World Trade Center din New York şi clădirea Pentagonu­lui, situată în apropiere de Washington. Bilanţul victi­melor atentatelor s-a ridicat la 2.978 de morţi, dintre care 2.749 la New York.

Sabina Iosub: În 2001, după evenimentele din SUA, s-a spus că lumea nu va mai fi niciodată la fel. Suntem acum, în 2015, după evenimentele de la Paris, într-un alt moment de schimbare profundă?

Ioan Mircea Paşcu: În 2001, eram confruntaţi pentru prima oară cu terorismul internaţional, în general, şi cu Al-Qaeda, în special. Diferenţa acum este că avem de-a face cu un alt actor - ISIL -, însă tot terorism este. În plus, există şi diferenţa în privinţa proporţiilor atacurilor, precum şi impactul diferit asupra sistemului internaţional al răspun­sului: atunci era vorba de SUA, acum, de Franţa.
Franţa a devenit un obiectiv constant al atacurilor teroriste

Sabina Iosub: Se ştia despre terorişti că nu lovesc niciodată în acelaşi loc, consecutiv. Ce i-a făcut să atace din nou în Paris?

Ioan Mircea Paşcu: Cred că, pe de o parte, e vorba de faptul că Franţa pare să repre­zinte un obiectiv constant al teroriştilor din ISIL, iar pe de alta, că aceştia ar fi putut miza exact pe acest raţionament, şi anume că atenţia gazdelor va fi mai scăzută, tocmai ca urmare a atacurilor din ianuarie.

Sabina Iosub: Putea fi prevenit atacul din Paris? Nu sunt puțini analiştii care spun că undeva s-a greşit din moment ce după lovitura de la Charlie Hebdo a fost posibil acest atac.

Ioan Mircea Paşcu: Nu îmi dau seama, pentru că nu ştiu de ce informaţii dispuneau serviciile franceze înainte de atac, şi nici câte alte tentative au fost dejucate până la atac. Oricum, faptul că preşedintele se afla la locul unuia dintre atacuri, pare să sugereze că nu exista o aşteptare că așa ceva se putea întâmpla.

Securitatea nord-atlantică va căpăta o dimensiune cu totul nouă

Sabina Iosub: Ce se va schimba în felul în care este gândită securitatea în Europa după aceste evenimente?

Ioan Mircea Paşcu: Trei sunt implicaţiile mai mari. Prima este că securitatea euroatlantică prin aceste atacuri capătă o dimensiune nouă, cea internă (război pe străzile Europei), alături de cea tradiţională, externă. Acest lucru ar trebui să însemne o modificare de abordare a noului concept european de securitate, pe care îl pregăteşte dna Mogherini. A doua, că Franţa a decis să ceară activarea, pentru prima dată, a clauzei de asis­tenţă reciprocă (echivalentul art. V din Tratatul NATO) din Tratatul UE. Ambele implicaţii sunt departe de a fi înţelese în întregime în acest moment. A treia, că Franţa a decis să îşi coordoneze acţiunile cu Rusia, ca doi aliaţi, în condiţiile în care Rusia nu este membră nici a NATO, nici a UE. Mai mult, din noul discurs politic francez, se poate deduce că problema respectării Acordului Minsk de către Rusia, de care este legată ridicarea sancţiunilor UE impuse în urma anexării ilegale a Crimeei şi destabilizării militare a estului Ucrainei de Rusia, a trecut deja pe planul doi, în raport cu lupta comună antiterorism. Aceasta, deşi, aparent, Rusia nu a condiţionat colaborarea antiterorism de ridicarea sancţiunilor (iar Rusia a intervenit în Siria cu destul timp înainte de atacurile de la Paris...). În acest context, ne putem întreba dacă nu se va relua şi transferul celor două portelicoptere franceze către Rusia, transfer momentan îngheţat.

Sabina Iosub: Credeţi că zona Schengen este în pericol de a fi desfiinţată sau de a suferi schimbări majore?

Ioan Mircea Paşcu: Aranjamentul Schengen, deşi rămâne parţial în vigoare, are toate şansele să fie revizuit. Iar acest lucru nu îl va face mai favorabil. Cel mai probabil, din contră.

Nu trebuie să ne culcăm pe o ureche

Sabina Iosub: Poate fi o țară cu adevărat pregătită să lupte împotriva terorismului? Cum o poate face?

Ioan Mircea Paşcu: Nu există pregătire perfectă. Gradul de pregătire depinde de mulţi factori, unii vor fi mai bine pregă­tiţi, alţii mai puţin. Este inevitabil.

Sabina Iosub: În România, lupta împo­triva terorismului pare mai mult un concept pe hârtie. Ce se face în mod concret?

Ioan Mircea Paşcu: Foarte multe lucruri. Sper că cei plătiţi pentru aceasta îşi vor face datoria la maximumul capacităţii lor.

Sabina Iosub: Poate fi România o ţintă pentru terorişti?

Ioan Mircea Paşcu: Oricând, însă trebuie să luăm în calcul şi atenţia internaţională stârnită de un asemenea atac, care este inevitabil mai mare la Paris, decât la Bucu­reşti. Sigur, acest lucru nu trebuie să ne facă să ne culcăm pe o ureche.

Sabina Iosub: Întâi a fost Al-Qaeda, acum e ISIS. Ce le aseamănă, ce le diferenţiază?

Ioan Mircea Paşcu: Greu de spus, pentru că nu ştim suficient de multe despre cele două organizaţii. Cred însă că, în timp ce Al-Qaeda urmărea doar obţinerea unui sanc­tuar, din care să acţioneze nestin­gherit, ISIL vrea să îşi creeze un stat propriu.