Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Coaliţia PSD-ALDE a modificat substanţial, la sfârşitul săptămânii trecute, programul de guvernare. Au apărut impozite şi taxe noi iar unele angajamente au fost amânate pentru 2018. Practic, se vorbeşte despre o regândire a întregului sistem fiscal. Unele modificări au stârnit o avalanşă de proteste din mediul de afaceri. Jurnalul Naţional a stat de vorbă cu Ioana Petrescu, ministru de Finanţe în Guvernul Ponta, despre cele mai controversate puncte din noul program de guvernare
Ce părere aveți despre noul program de guvernare?
Cred că este total neprofesionist și lipsit de respect față de cetățenii acestei țări să publici un nou plan de guvernare, cu măsuri fundamental diferite față de cele din programul prezentat în campanie, cu doar câteva ore înainte de votarea noului Guvern.
Cele mai grave lucruri care apar în acest program sunt renunțarea la cota unică pentru companii și transformarea impozitului pe profit în impozit pe cifra de afaceri. Nu aș fi votat PSD, dacă aș fi stiut că va implementa astfel de măsuri. Și nu cred că în acest moment sunt singura votantă PSD care gândește astfel.
Cota unică este principalul motiv pentru care investitorii străini vin în țara noastră, iar introducerea unor cote diferențiate pentru companii va determina investitorii să plece în țări cu sisteme fiscale mai simple. La fel de grav mi se pare și înlocuirea impozitului pe profit cu cel pe cifra de afaceri, pentru că această măsură va determina firmele să reducă investițiile și angajările, aceste tipuri de cheltuieli nemaiputând fi deduse din venitul impozabil. Multe angajări se vor muta pe piața neagră. Riscăm să pierdem investițiile strategice mari. Aceste lucruri vor duce la creșterea șomajului și la scădere economică.
În prezent, avem un impozit pe cifra de afaceri pentru microîntreprinderi, dar el nu poate fi extins la firme mai mari, care au cheltuieli de investiții masive și mulți angajați. Dacă Guvernul va introduce un impozit pe cifra de afaceri cu mai multe trepte de impozitare, PSD are mari șanse să îngroape atât companiile multinaționale, cât și pe cele românești.
Citește pe Antena3.ro
Presedintele Dragnea a afirmat că aceasta măsura a fost propusă pentru că marile multinationale nu plătesc impozitul pe profit în România. Este adevarat?
Repet ceea ce am spus de fiecare dată când am avut ocazia. Este esențial ca toate companiile care își desfășoară activitatea pe teritoriul țării noastre să își plătească taxele în mod corect în România. Este adevărat că multe firme multinaționale își transferă parte din profituri în alte țări cu sisteme de taxare mai avantajoase și plătesc un impozit pe profit mai mic în România. Însă, statul are pârghiile necesare pentru a împiedica evitarea impozitării, prin întărirea Direcției de prețuri de transfer din ANAF, schimbul de informații fiscale și financiare cu alte țări și controale realizate de profesionști ai ANAF.
În perioada în care am ocupat funcția de ministru al Finanțelor, am angajat personal la Direcția de prețuri de transfer, am făcut training cu angajații și am achiziționat softul necesar analizei dosarelor de prețuri de transfer. S-au realizat acorduri în avans între Fisc și companii care specificau impozitul pe care compania îl va plăti pe viitor în țara noastră. Am semnat un tratat cu 52 de țări pentru a asigura schimbul automat de date financiare, astfel încât ANAF să vadă unde se duc profiturile multinaționalelor.
Credeți-mă, se poate face în așa fel încât multinaționalele să plătească în România impozitele pe venitul realizat aici. Trebuie doar să fie aplicate metodele corecte. Pentru a ține în frâu practica de transfer de profituri, nu trebuie să fie introdus un impozit pe cifra de afaceri, pentru că acest lucru va avea un efect nociv asupra firmelor, atât multinaționale, cât și autohtone.
Impozitul pe gospodarie se transformă in impozit pe venit global. Ce înseamnă această schimbare pentru contribuabili?
Într-un sistem de globalizare a veniturilor, cel mai probabil, persoanele fizice vor depune o declarație anuală, unde vor include toate veniturile lor din anul precedent și vor putea cere deduceri fiscale pentru anumite cheltuieli. Deci, în acest sistem, persoanele fizice pot reduce povara fiscală prin aplicarea unor deduceri. Diferența față de impozitul anunțat anterior este că acum se discuta despre un impozit individual, și nu unul pe gospodarie. În ambele variante, procesul este foarte birocratic. Chiar dacă impozitarea se va face online, cum promite Guvernul, va fi o procedură dificilă. In plus, nu mulți români au educația financiară necesară pentru a completa declarația veniturilor anuale fără ajutor, ca să nu mai discutăm de faptul că nu toți românii au acces la internet pentru a face aceste operațiuni.
O altă problemă pentru contribuabili este aceea că trebuie să păstreze banii de impozit până la momentul plății impozitului, iar majoritatea cetățenilor din România sunt obișnuiți cu ideea că pot cheltui tot venitul pe care îl primesc lunar. Este posibil să vedem cum mulți români ajung la momentul impozitarii fără banii necesari pentru plata taxelor. O soluție ar fi ca impozitul să fie reținut la sursă și, la momentul depunerii declarației de globalizare a veniturilor, să se facă doar o regularizare, în urma căreia contribuabilul să plătească doar diferența, dacă statul i-a reținut prea puțin, sau Fiscul să îi rambursese banii, dacă i s-a reținut prea mult la sursa.
Cred că un astfel de sistem de impozitare se poate implementa doar după ce populația înțelege responsabilitățile administrative care îi revin în noul sistem și după ce ANAF este pregătit să facă față acestui nou sistem. În acest moment, Fiscul nu este pregătit pentru un sistem de impozitare fundamental diferit față de cel pe care il are azi. Dacă impozitul pe venitul global se va introduce prea repede, ANAF riscă să intre in colaps.
Ministrul Finanțelor anunța joi că se elimină Pilonul II de pensii. Apoi a negat. Rămâne Pilonul II? Ce s-ar întâmpla dacă Guvernul își schimbă părerea din nou și va elimina, totuși, Pilonul II?
Eliminarea Pilonului II de pensii pune în pericol sustenabilitatea sistemului de pensii pentru cei tineri. Pilonul II a fost infiițat în 2008 ca o alternativă privată la pensia de stat, astfel încât, în timp, pensia privată să devină principala sursă de venit pentru pensionari, în condițiile în care fondul de public pensii nu poate face față unor probleme din ce in ce mai pregnante, precum îmbătrânirea populației și diminuarea forței de muncă.
Iată cum funcționează Pilonul II: din cei 10,5% din salariul brut pe care angajatul îi plătește în CAS, statul ia 5,1pp și le pune într-un cont pe numele contribuabilului, de unde banii sunt investiți pâna când contribuabilul iese la pensie și poate beneficia de acești bani. Dacă Pilonul II se desființează, bani nu se vor mai depune și investi în contul personal al contribuabilului și astfel tinerii de azi nu vor mai beneficia de acestă sursă de venit la momentul pensionării. S-a sugerat că nu e nevoie de Pilonul II, pentru că românii pot contribui la Pilonul III. Dar, acest pilon, deși tot privat, este facultativ. Majoritatea tinerilor nu se gândesc să economisească bani pentru bătrânețe, de aceea aceste fonduri facultative nu sunt o soluție pentru sistemul de pensii.
Este clar ca există probleme mari cu colectarea veniturilor în acest an și eliminarea Pilonului II este o măsura foarte neinspirată de acoperire a deficitului sistemului de pensii publice. Practic, prin desființarea Pilonului II, statul ar folosi în totalitate contribuția personală la CAS în fondul public de pensii, pentru a plăti pensiile de azi.
Ce credeți că ar trebui sa facă Guvernul Tudose imediat după învestire?
Învestirea Guvernului Tudose s-a realizat pe fondul unei mari instabilități politice. Noul Guvern ar trebui să nu uite de marile demonstrații de stradă din iarnă, de avertizările din partea Comisiei Europene pentru că nu s-a respectat deficitul structural în 2016 și să țină cont de faptul că agenția de rating Moody’s a retrogradat perspectiva de țară de la „pozitiv” la „stabil”, dând un semnal investitorilor străini că țara noastră nu mai este așa de sigură. În prezent, sindicatele polițiștilor amenință cu grevă și manifestații, iar mediul de afaceri critică dur noile măsuri din programul de guvernare. Politicieni importanți promovează idei împotriva companiilor cu capital străin.
Premierul si miniștrii trebuie să transmită în timp cât mai scurt un mesaj de stabilitate și de predictibilitate. Ei trebuie să se intâlnească cu reprezentanții mediului de afaceri, ai sindicatelor și patronatelor, pentru a explica foarte clar care este planul în continuare. Trebuie să ofere asigurări că măsurile cu impact economic major se vor lua doar după ce se analizează impactul și se dezbat public cu toate categoriile afectate. Nu în ultimul rând, trebuie să ofere explicații clare Comisiei Europene, agențiilor de rating și investitorilor străini, pentru a-i convinge că măsurile luate în prima parte a anului și cele propuse în noul plan de guvernare sunt sustenabile.
Care ar trebui să fie prioritațile executivului pe termen scurt?
Sunt două urgențe care trebuie rezolvate imediat, una este absorbția fondurilor europene și a doua este rectificarea bugetară. Se prognozase o absorbție de 1,9 miliarde lei fonduri europene pentru anul 2017, dar până în prezent s-a realizat sub 1%, mai exact s-au absorbit doar 2,1 milioane lei. Trebuie aplicate de urgență măsurile din programul de guvernare menite să crească absorbția: simplificarea procedurilor, operaționalizarea sistemului online de depunere a proiectelor, realizarea unui ghid de riscuri în domeniul achizițiilor publice și încurajarea parteneriatelor public private.
Cealaltă prioritate este rectificarea bugetară. Ea trebuie realizată în cursul verii, pentru a asigura fondurile pentru cheltuielile curente și funcționarea unor programe, precum Startup nation.
Cum credeti că va arata rectificarea bugetară din vară?
După cum arată execuția bugetară la 5 luni, rectificarea va fi negativă, dacă se face cu profesionalism și responsabilitate. Sper că noul ministru de Finante, Ionut Mișa, nu va repeta greșelile guvernului tehnocrat. Anul trecut s-au făcut doua rectificări pozitive, deși nu existau veniturile la buget care sa suporte aceste cheltuieli în plus. Ca urmare, la final de an s-a atins limita de 3% pe deficitul ESA și s-a depășit deficitul structural, fapt ce ne-a adus în luna mai a acestui an criticile Comisiei Europene.
În acest moment, execuția bugetară la cinci luni arată prost. Deficitul este de aproape trei ori mai mare decât cel din mai 2016, cheltuielile sunt cu 9,4% mai mari, iar veniturile, deși mai mari decât cele de anul trecut, sunt mult sub cele prognozate în bugetul pe anul 2017. Veniturile au fost cu 7,9% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, în condițiile în care veniturile la bugetul general consolidat în 2017 erau prognozate să fie cu 14% mai mari decât cele din 2016.
Pe termen scurt, sunt două soluții. Una dintre ele ar insemna creșterea taxelor, lucru pe care nu l-aș recomanda după ce tocmai s-au redus o serie de taxe la începutul anului. Ar adânci impredictibilitatea fiscală și ar bulversa și mai mult mediul de afaceri. A doua soluție, care e probabil singura cu adevărat fezabilă, este reducerea de cheltuieli.
După implementarea unor măsuri pentru aducerea bugetului pe linia de plutire, trebuie aplicate o serie de măsuri cu impact pe termen mediu și lung, menite a îmbunătăți colectarea și a reduce risipa cheltuielilor publice. Câteva dintre ele se regăsesc și în programul de guvernare, ele trebuie doar implementate: elaborarea unui plan de raționalizare a cheltuielilor publice, întărirea Direcției de prețuri de transfer de la ANAF, contracte de performanță pentru conducerea ANAF și majorarea drastică a amenzilor pentru munca la negru și evaziune.
Care considerați că sunt cele mai importante provocări ale Guvernului Tudose?
O mare provocare va reprezenta implementarea legii salariării unitare, care intră în vigoare pe 1 iulie. Guvernul trebuie să găsească 43 miliarde până în 2022 pentru a acoperi impactul acestei legi. O altă modificare fiscală anunțată de Guvern mută plata intergrală a asigurărilor sociale în sarcina angajatului, care nu va mai plăti, ca pâna acum, 16,5% din salariul brut pentru asiguări sociale, ci 35%. Asta inseamnă că salariul net va fi mai mic decât au crezut cei care au ascultat ce a comunicat ministrul Muncii despre creșterile salariului brut. În acest caz, din păcate, angajatul nu va rămane cu prea mulți bani în plus în buzunar, dar și impactul la buget va fi mai mic. Vom vedea exact cu câți bani în plus se aleg bugetarii abia după ce toate modificările fiscale sunt definitivate la Finanțe.
O altă mare provocare este Fondul Suveran de Investiții. Succesul acestui proiect este esențial, Fondul fiind sursa de venituri pentru celelalte promisiuni electorale din programul de guvernare. Însă, aici Guvernul s-a încurcat rău de tot în socoteli. Acest fond trebuia alimentat cu bani din dividende de la companiilor de stat și alte câteva surse secundare de finațare. Dar, la începutul anului, Ministerul Finanțelor a anunțat că 90% din dividentele companiilor de stat, adică 800 milioane lei, vor merge în bugetul de stat. Conform Programului de Convergență trimis de Guvern la Bruxelles, 870 milioane lei din dividende vor fi luate la buget și anul viitor. Cum aproape toate dividendele s-au dus pe pensii și salarii, ramân doar sursele suplimentare de venit, însa acestea nu pot alimenta fondul peste noapte. Rămâne un mare mister de unde va lua Guvernul banii pe care trebuie să îi pună în Fond, pentru că acesta să investească și să facă bani la rândul lui? Fără dividendele companiilor de stat, Fondul Suveran de Investiții rămâne o carcasă goală de conținut.
Doriti sa faceți ceva prognoze pentru viitorul guvern? Va reuși să mențină creșterea economică?
Acest guvern a pornit cu stângul și vine pe un fond de instabilitate politică. Are o misiune mai grea decât executivul precedent. Are, însă, șansa să mențină creșterea economică dacă pune profesioniști în toate domeniile, nu se incurcă în ordine contradictorii de la Kiseleff și de la Palatul Victoria și, nu în ultimul rând, dacă membrii Guvernului vor comunica clar și unitar.
