Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nu toți ucrainenii care au intrat în România pot fi considerați refugiați în adevăratul sens al cuvântului. O parte sunt cetățeni care își pot asigura resursele de supraviețuire și în alte state și care au profitat de permeabilizarea granițelor, pentru a circula mai ușor, pentru a ajunge mai repede în Occident. Nu se știe cât de mare este procentul celor care se încadrează în această categorie, cert este că din peste 500.000 de ucraineni înregistrați la graniță, au rămas la noi mai puțini de 100.000. Dintre aceștia, 3.000 și-au găsit deja și loc de muncă. Ioana Stăncel atrage atenția că e nevoie de vigilență maximă pentru a fi triate persoanele care intră în România pe fondul conflictului militar din țara vecină. Este lungă lista pericolelor pe care valul de refugiați le aduce pe teritoriul țării noastre, dincolo de efortul financiar care poate fi compensat cu bani europeni.
„Pericol real sunt persoanele care pot face parte din rețele de crimă organizată, pot fi vectori ai unor astfel de organizații de crimă organizată, care fie tranzitează România, fie își mută operațiunile aici și folosesc România ca baza de operare și atunci devin un pericol pentru societate și organele de anchetă de la noi. Mă refer la traficul de carne vie, traficul de substanțe interzise, arme, droguri, mercur, metale interzise. Există riscul să se amestece printre refugiații cu nevoi reale persoane implicate în crima organizată din grupări paramilitare, implicate fie în protecția unor lideri ai crimei organizate, fie în aplicarea unor pedepse și răzbunări. Mă aștept să vedem astfel de incidente cu asasinate la comandă, confruntări între astfel de grupări, care vor dori probabil să preia și o parte din piața din România și vor intra în conflict cu grupările diverse locale. Un alt pericol major, pe acest fond de migranți cu identitate incertă, având în vedere că nu toți au acte de identitate, se pot strecura și persoane declarate indezirabile pe teritoriul României sau al Uniunii Europene. Au identități false, nu se descoperă la timp că aparțin unor astfel de grupuri indezirabile sau, după ce ajung, sunt racolate de grupuri de interese ilegale, fie de criminalitate, fie de grupări teroriste. În aceasta perioadă, trebuie să avem o vigilență mai mare față de astfel de fenomene”.
Jurnalul: Vor mai veni mulți refugiați la noi? Cum vă așteptați să evolueze fluxul la graniță?
Ioana Stăncel: Fluxul va fi concordant cu intensitatea confruntărilor militare. Probabil că vom avea un flux mai mare odată cu intensificarea operațiunilor și afectarea mai multor localități din centrul și vestul Ucrainei. Dar ceea ce va fi specific următoarelor valuri de refugiați este faptul că acestea vor veni din grupuri sociale mai defavorizate, persoane care nu au avut logistica să plece din primul moment, persoane care din ce în ce mai mult vor avea nevoie de asistență și protecție din partea statului român: umanitară, medicală, socială, juridică. Vor fi persoane care rămân în România o perioadă mai îndelungată. Persoanele care au tranzitat atât de facil România au făcut-o pentru că aveau resurse și pentru că a fost liberalizarea traficului de frontieră, accesul și ulterior tranzitul sper alte țări. De aceea, este foarte mare riscul ca între aceste persoane să fie și indivizi care nu neapărat migrau forțat, ci profitau de această conjunctură, fie pentru interese personale, fie pentru interese de grup, care pot fi și nelegale. Mai există și pericolul persoanelor utilizatoare de substanțe psihotrope injectabile sau de sinteză care vin din Ucraina. Pot apărea sevraje, manifestări antisociale pe fondul acestui sevraj sau manifestări antisociale pentru a-și procura substanțele. Având în vedere că va exista cerere, se va dezvolta și o piață paralelă pentru aceste substanțe psihotrope ilegale".
Atenție la banii falși introduși în România
I.S. „Organele de control trebuie să fie foarte atente și la obiectele aduse în țară, pentru că există risc de trafic de obiecte contrafăcute, dar și risc de trafic de opere de patrimoniu - patrimoniu național al Ucrainei sau patrimoniul internațional. Aceste opere nu pot fi transportate de persoane fizice, au un regim special de transfer, dar care ar putea să nu fie respectat în aceste condiții de presiune socială generată de conflictul armat. De asemenea, au fost introduse în țară volume mari de bani cash, care pot ascunde valută contrafăcută. Autoritățile trebuie să avertizeze și operatorii privați să acorde mai multă atenție bancnotelor pe care le acceptă la schimb valutar".
Jurnalul: E nevoie de structuri speciale suplimentare pentru a gestiona aceste noi pericole?
I.S. „Cred că România are structuri specializate, dar este posibil să nu fie suficient numărul celor specializați, mai ales în aceste momente când obiectivele statului sunt apărarea militară și asistența directă a persoanelor refugiate. În condițiile unui flux foarte mare de refugiați, nu putem face triajul înainte de trecerea frontierei, iar în punctul de trecere, e greu să se facă un control amănunțit. Ar fi fost bine ca persoanele care au intrat în țară să poată fi cazate numai în centre specializate, dedicate ca centre pentru migranți, pentru 30 - 60 de zile, în așa fel încât să se facă înregistrarea și cunoașterea lor. Ulterior, în baza unui număr de înregistrare, să își poată continua circuitul pe care îl doresc, fie în România, fie în afară, și să rămână doar aceia care au nevoie de asistență în aceste centre, dar nu se poate pentru că nu avem logistică".
Jurnalul: Ar trebui înăsprite controalele la frontieră?
I.S. „Există instrucțiuni speciale pentru lucrătorii care fac acest triaj, ei aplică în continuare legea, dar dacă vor fi din nou volume foarte mari, controlul se va face aplicat doar pe anumite elemente, nu aplicat detaliat. Și ulterior se pot face verificările prin personalul de la serviciul de imigrări și celelalte autorități implicate. Trebuie spus că, în acest moment, la frontieră funcționează mai multe autorități iar conlucrarea este foarte bună instituțional. Cooperează foarte bine, în ciuda logisticii deficitare, au reușit să facă față acestei presiuni majore care a apărut oarecum peste noapte”.
Jurnalul: Există informații că fluxul masiv de refugiați ar face parte din planul lui Vladimir Putin de a pune presiune pe țările occidentale, pentru a le destabiliza. Pentru România, cât de mare este acest pericol de destabilizare?
I.S. „Și acum sunt foarte mulți refugiați care nu au putut fi primiți în condițiile cele mai bune și totuși s-au găsit soluții. Nu cred că există un anumit număr de refugiați care să dea peste cap România pe termen scurt, deoarece organizațiile internaționale, umanitare, religioase s-au mobilizat exemplar pentru a asigura logistică și resurse. Pe termen lung, se pune problema dacă acești migranți se stabilesc și devin cetățeni onorabili ai noului stat unde se vor stabili, dacă aduc cu ei și riscuri de crimă organizată sau medicale, dacă nu se pot adapta și devin revoltați față de noul stat de destinație. Toate acestea pot crea tulburări sociale. În privința migrației, se pot face tot timpul scenarii conspiraționiste. Una dintre teorii se referă la planul de a forța migrația în interesul Federației Ruse, dar există și teorii care spun că Ucraina stimulează această migrație a persoanelor aparent vulnerabile pentru a amplifica dimensiunea umanitară a crizei și pentru a-și asigura susținerea comunității internaționale. De aceea cred că în aceasta privință ar trebui să ne uităm la nevoile individuale ale persoanelor, iar la nivelul decidenților și al deciziilor strategice, să se ia în considerare nevoile reale, nu aparențele”.
Jurnalul: Există riscul să izbucnească în România mișcări sociale din cauza politicilor prea permisive în privința refugiaților?
I.S. „Poate nu neapărat din cauza politicilor prea permisive, ci din cauza pauperității unor grupuri populaționale din societate, există pericolul să apară xenofobie față de cei care au acces la resurse mai mult decât populația săracă locală. Sau mai există riscul ca populația locală să fie manipulată, fie din lipsă de cultură, fie din lipsă de acces la informații reale, în așa fel încât să fie atașată unuia sau altuia dintre grupurile etnice care aparțin părților combatante. Noi avem și minoritate rusă, avem și minoritate ucraineană, avem acum refugiați ucraineni și pot să existe situații de răzbunări sau fenomene de xenofobie față de aceste grupuri. Cred că populația din România are înțelepciunea de a putea să gestioneze cu celeritate situațiile astfel apărute, să nu degenereze, iar autoritățile cred că au în vedere să ia măsuri de protecție față de astfel de grupuri. Pentru că noi nu suntem parte în acest conflict și trebuie să asigurăm protecție cetățenilor ambelor țări pe teritoriul României, fie că sunt cetățeni aflați temporar aici, fie că e vorba de cei care reprezintă misiunile internaționale ale statelor lor în România”.
Pericolul bolilor de import – Focare de difterie și poliomielită în Ucraina, dar și epidemie de tuberculoză
I.S. „Există, de asemenea, riscul ca migranții să aducă boli eradicate în România iar populația nevaccinată să fie expusă la dobândirea acestor boli. În Ucraina, anul trecut au fost focare de poliomielită și difterie. Aceste boli au fost eradicate în Romania prin vaccinare, iar acum pot fi aduse ca boli de import. În Ucraina, nivelul de vaccinare - și pentru aceste boli, dar și pentru altele pentru care există vaccinuri - e definit de OMS ca fiind suboptim. Trebuie să ținem cont și de faptul că în ultimele decenii au apărut în România curentele antivacciniste care au făcut ca persoane adulte să decidă pentru propriii copii să nu fie vaccinați antidifteric sau antipolio, deși aceste vaccinuri fac parte din schema obligatorie de vaccinare la noi în țară. În plus, mai pot apărea situații în care boli devenite relativ rare să nu fie recunoscute la timp de lucrătorii din sănătate și astfel să se creeze focare. Mai este și situația tuberculozei multidrug rezistentă, provocată de o formă de bacil care nu răspunde la tratamentele uzuale și care este epidemică în Ucraina și în spațiul Europei de Est. Alt risc e legat de bolile cu transmitere sexuală, în special SIDA, având în vedere că migrează persoane adulte active sexual, care pot fi un rezervor pentru astfel de boli. Suplimentar, pentru persoanele care migrează, care au de străbătut un teritoriu vast, se adaugă elementul de stres acut traumatic și ulterior post-traumatic. Vor avea nevoie de înțelegere din partea celor cu care interacționează și din partea autorităților și poate chiar de tratamente specifice, tocmai pentru a putea face față acestui test major al dislocării. Nu în ultimul rând, trebuie să ținem cont că în ultimele săptămâni, în perioada în care a început acest flux migrator masiv, în Ucraina era o creștere a numărului de cazuri de infecție cu Sars-Cov 2. În România, deja era o scădere și au fost ridicate toate restricțiile, inclusiv utilizarea măștii. Ne putem aștepta la apariția unor noi focare, diagnosticate sau nu. Trebuie să fim în continuare vigilenți, eu insist să evităm aglomerațiile, să purtăm în continuare mască, să asigurăm igiena tegumentelor, o bună ventilație în spațiile unde se află mai multe persoane și să ne adresâm în continuare medicului la apariția simptomelor.
„Pe termen lung, se pune problema dacă acești migranți se stabilesc aici și devin cetățeni onorabili ai noului stat unde trăiesc, dacă aduc cu ei și riscuri de crimă organizată sau medicale, dacă nu se pot adapta și devin revoltați față de noul stat de destinație. Toate acestea pot crea tulburări sociale”.
„În privința migrației, se pot face tot timpul scenarii conspiraționiste. Una dintre teorii se referă la planul de a forța migrația în interesul Federației Ruse, dar există și teorii care spun că Ucraina stimulează această migrație a persoanelor aparent vulnerabile pentru a amplifica dimensiunea umanitară a crizei și pentru a-și asigura susținerea comunității internaționale. De aceea cred că în aceasta privință ar trebui să ne uităm la nevoile individuale ale persoanelor, iar la nivelul decidenților și al deciziilor strategice, să se ia în considerare nevoile reale, nu aparențele”.
