Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Jean Valvis spune mereu că românii și grecii sunt frați, sunt popoare înfrățite pe care le leagă cele mai importante evenimente istorice, iar în România s-a simțit de la început ca acasă. Jean Valvis a pus și bazele unei companii de îmbuteliere a apei minerale la Vatra Dornei, în 1992, iar în 2010 a fost lansat brandul Aqua Carpatica, singura apă cu 0 mg nitrați/litru, un brand deja prezent, din 2016, pe pieţele internaţionale. Jean Valvis a făcut și muncă diplomatică, pentru a-și convinge partenerii de afaceri din alte țări de beneficiile apelor din România. Acum, de Ziua Națională a Greciei, Jean Valvis vorbește din nou despre lupta eroilor care au făcut posibilă eliberarea și independența Greciei, din 1821, amintindu-l pe poetul național al Greciei, cel care a compus versurile de referință ale Imnului Național elen.
Adrian Ursu: Domnule Valvis, la mulți ani pentru Ziua Națională a Greciei! Mă bucur că ne întâlnim și anul acesta, să vorbim despre popoarele surori.
Jean Valvis: Popoarele surori, cum spun de 33 de ani. La mulți ani, Grecia! Este ziua când în fiecare an dăm onoarea, ne amintim, avem compasiune și onorăm acei oameni care și-au dat viața pentru ceea ce sărbătorim astăzi: Ziua Greciei. E ziua care ne dă întotdeauna emoție. Personal, simt întotdeauna această emoție. Astăzi este și ziua dedicată poetului național, Dionysos Solomos, cel care a scris, în 1823, poemul „Către Libertate” (Imnul Libertății „Ύμνος εις την Ελευθερίαν”. Poezia are 158 de strofe, iar primele două reprezintă versurile Imnul național al Greciei și Ciprului – n.r.). „Σε γνωρίζω από την κόψη. Του σπαθιού την τρομερή, Σε γνωρίζω από την όψη, Που με βιά μετράει τη γη” (Se gnorízo apó tin kópsi Tou spathioú tin tromerí, Se gnorízo apó tin ópsi, Pou me viá metráei ti gi – transcrierea fonetică – n.r.) – în românește: „Te cunosc după tăișul / Cumplit al sabiei înfiorătoare, / Te cunosc după privirea, / Care cu forța măsoară Pământul”. Se adresează Libertății ca și cum ar fi o persoană. A doua strofă spune: „Απ' τα κόκκαλα βγαλμένη Των Ελλήνων τα ιερά, Και σαν πρώτα ανδρειωμένη, Χαίρε, ω χαίρε, ελευθεριά!” (Ap' ta kókkala vgalméni Ton Ellínon ta ierá, Ke san próta andreoméni, Chére, o chére, eleftheriá! - transcrierea fonetică – n.r.) Adică: „Din osemintele sfinte ivită / Ale grecilor de demult / Și curajoasă ca înainte, / Salut, o, salut, Libertate!” Este imnul național al Greciei, se cântă la evenimentele importante, oficiale, când depunem omoarea pentru cei care și-au dat viața pentru a ne expune noi astăzi libertatea neamului nostru.
Adrian Ursu: Pentru că libertatea trebuie marcată în fiecare zi, trebuie să o prețuim și să o menținem vie.
Jean Valvis: Absolut! Sunt absolut de acord și extind puțin conceptul, pentru că nu doar libertatea, ci și democrația este un concept extraordinar al civilizației și sunt ambele importante. Nimeni nu-ți dă libertatea și democrația, ci trebuie să lupți pentru a le avea. E un mesaj care rămâne absolut modern, deși avem tendința să-l uităm. Considerăm că și libertatea, și democrația ar fi ceva dat. Nu sunt date. Se cuceresc.
Adrian Ursu: Culmea e că nu ți le dă cineva, dar există unii care vor să le ia. Asta, din păcate, vedem și astăzi.
Jean Valvis: Pentru asta trebuie să luptăm și să fim vigilenți. Trebuie vigilență, revendicare, conștientizare, iar forma Revoluției din 1821 a fost o formă clară de eliberare de un cuceritor care era de 400 de ani pe acel pământ. Acum, condițiile sunt diferite: luptăm pentru libertatea noastră vizavi de fake news, vizavi de tot felul de manipulări, de reorganizarea puterii la nivel mondial. E complicat, dar să nu uităm esențialul, anume că mulți oameni și-au dat viața pentru ca alții să fie liberi și să trăiască așa cum i se cuvine fiecăruia.
Adrian Ursu: Domnule Valvis, este Ziua Națională a Greciei astăzi și de fiecare dată vorbiți despre relația aceasta specială dintre popoarele noastre și sunteți, poate, omul care iubește România la fel de mult, ca să nu zic chiar mai mult decât unii dintre români. V-ați luptat să-i dați plusvaloare prin ceea ce ați făcut. Dacă ar fi să privim într-un astfel de moment festiv, la ceea ce înseamnă relațiile dintre popoarele noastre, ce ar trebui să adăugăm?
Jean Valvis: În afară de faptul că suntem două popoare înfrățite, putem să adăugăm că avem religia comună, că ne-a lipsit atât de mult un context de prosperitate, că suntem aliați în toate problemele din Uniunea Europeană, suntem legați acum și de coridorul energetic ce ne garantează să nu depindem de forțele politice care nu merg în paralel cu noi. Există un număr foarte mare de români în Grecia. Nu doar vara, ci și ca locuri de muncă, grecii care sunt în România sunt fericiți, sunt uniți cu românce, se nasc români-greci. Legăturile sunt vechi și multiple. Sunt la mijloc și vlahii, și aromânii, muzica și mâncarea sunt aproape la fel. Am avut noroc să vin în această țară în 1992 și sunt bucovinean prin adopție. Fac vinul la Olt, încerc să organizez în stil elvețian, rațional, încerc să pun suflet în tot ce fac. Acum o săptămână eram la Shanghai, pentru că încerc să inund, cu Aqua Carpatica, statul chinez.
Adrian Ursu: Cu apă din România.
Jean Valvis: Cu Aqua Carpatica, da. Cu apa cea mai pură, fără nitrați. Subiectul la care am fost invitat acolo să mă exprim este foarte amplu, înrădăcinat pentru mine. Astăzi am vrut să-l inaugurez pe Dionysios Solomos, poetul care a inspirat lupta grecilor și de aceea am făcut și traducerea, pentru a înțelege și concetățenii noștri din România ce vorbe se spun atunci când se cântă echivalentul lui „Deșteaptă-te, române!”
Adrian Ursu: Avem multe motive să ne bucurăm împreună, avem multe motive să colaborăm și, Slavă Domnului, există multe relații bilaterale, și diplomatice, și comerciale din ce în ce mai strânse. Ridicarea barierei Schengen a făcut accesul mult mai facil și pentru călători și pentru mărfuri. Ce credeții că ar mai trebui să se întâmple bun, în perioada următoare, ca relațiile acestea să fie mult mai strânse, între Atena și București?
Jean Valvis: Un schimb de știință, în material genetic în agricultură, o conștientizare a istoriei reciproce, astfel încât să afle poporul grec cât de frați le sunt românii. Și invers. Prezența economică există, schimbul cultural poate să fie îmbunătățit. Aveam o discuție cu poeții din România și spuneam: suntem frați de Balcani, dar ne leagă mai mult.
Adrian Ursu: Domnule Valvis, care ar fi mesajul pe care l-ați transmite românilor într-o astfel de zi specială pentru Grecia?
Jean Valvis: Grecia vă iubește! Grecii iubesc România! Și sper din tot sufletul într-un mai bun trai în această țară, în pace și cu autodeterminare. Adică poporul român să-și determine el însuși, în condițiile de libertate, care este viitorul și care este direcția pe care vrea să o urmeze.
Adrian Ursu: E o iubire reciprocă și sper ca și condițiile să fie avantajoase și de o parte, și de alta. Mulțumesc, domnule Valvis, și mă bucur că ne-am reîntâlnit. Sper să avem mulți ani de acum încolo, în bună frățietate.
Jean Valvis: Mulțumesc și eu.
Înfrățirea popoarelor, la Revoluția din 1821
De 33 de ani, Jean Valvis vorbește despre înfrățirea dintre România și Grecia, despre asemănările dintre cele două popoare, în foarte multe privințe, inclusiv cu spiritul, Ortodoxia și rezistența în fața inamicilor comuni. Grecia celebrează, astăzi, ziua de 25 martie 1821, data la care eroii au reunit poporul grec și au făcut Revoluția împotriva ocupației otomane. Revoluția a început, în 1821, la Mănăstirea Sfânta Lavra, în Ucraina, dar statul grec a fost recunoscut abia din anul 1830. „A mai durat încă nouă ani până când Europa a recunoscut Grecia și nu i-a mai considerat pe revoluționarii greci teroriști, pentru că Imperiul Austro-Ungar considera primii revoluționari ca fiind teroriștii care împiedicau pacea în Europa”, explica Jean Valvis, într-un alt interviu.
Câțiva dintre eroii greci ai eliberării sunt generalul Theodoros Kolokotronis, Georgios Karaiskakis, Andreas Miaoulis sau Konstantinos Kanaris, care se aflau la Iași când a început Revoluția din 1821, fiind legătura directă a revoluționarilor greci cu contele Ioannis Antonios Kapodistrias, cel care a fost primul guvernator, primul prim-ministru al satului grec și a pus bazele statului grec.
Citește pe Antena3.ro
