Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Vor continua lucrările de investiții începute înainte de 1989, cap de listă fiind hidrocentralele Răstolița și Bumbești-Livezeni;
Construcția unor hidrocentrale de la zero este astăzi un lucru imposibil din cauza investițiilor imense și a condiționalităților de mediu;
Retehnologizarea hidrocentralei Vidraru este în graficul asumat;
Construcția unor noi hidrocentrale pe Dunăre cu bulgarii și sârbii sunt încă în faza de studiu;
Hidroelectrica va anunța câștigătorul licitației pentru montarea unui sistem flotant de panouri fotovoltaice pe Olt;
De la 1 aprilie Hidroelectrica majorează tarifele la energia electrică pentru clienții săi;
Chiar și așa, compania va continua să aibă cele mai mici tarife;
Citește pe Antena3.ro
Jurnalul: Domnule director, care este bugetul de investiții al companiei pentru 2025?
Karoly Borbely: Suntem cea mai mare companie a acestei țări, cea mai valoroasă companie din România, care reprezintă undeva la 14% din capitalizarea bursieră de la BVB și an de an focusul nostru este de a mări considerabil investițiile în activele noastre, pentru că este foarte important să mărim durata de viață a echipamentelor pe care le operăm. Investițiile în centralele noastre cresc an de an, alocăm sume importante pentru mentenanță, dezvoltare, modernizare și retehnologizare. Dacă în anul 2023 valoarea investițiilor s-a ridicat undeva la 300 de milioane de lei, anul trecut am închis undeva la 680 de milioane de lei și anul acesta preconizăm să avem undeva la 1,7 - 1,8 miliarde de lei, deci o creștere considerabilă. Asta înseamnă investiții atât în proiectele pe care le avem în curs de dezvoltare, cât și în proiectele existente unde schimbăm echipamentele. Suntem într-un ritm extrem de alert în ceea ce privește investițiile, pentru că valoarea companiei crește în momentul în care investim în activele noastre pentru a putea avea un grad de disponibilitate al echipamentelor și, bineînțeles, o durată de viață cât mai ridicată pentru a produce energie electrică și, bineînțeles, pentru a ne face datoria față de Dispecerul Energetic Național.
Jurnalul: În ce stadiu sunt lucrările de retehnologizare a hidrocentralei Vidraru, care este una dintre cele mai mari ale sistemului hidroenergetic al țării?
Karoly Borbely: Ați văzut, anul trecut am semnat proiectul de retehnologizare la Vidraru, un contract de 180 de milioane de euro, plus TVA și urmează și altele. La Vidraru suntem în grafic, se lucrează intens la partea de proiectare, s-a început amenajarea de șantier, sunt încă pașii de organizare preliminară, suntem în discuții cu autoritățile, cu primăriile, s-a delimitat perimetrul, se lucrează în continuare la tot ce înseamnă partea de pregătire. Suntem în grafic, echipele de la Hidroelectrica și de la consorțiul care a câștigat licitația sunt în permanentă colaborare.
Jurnalul: Hidroelectrica are mai multe proiecte începute înainte de 1989 care, ulterior, s-au oprit. Câte astfel de hidrocentrale mai aveți și când estimați să le finalizați și să le puneți în funcțiune?
Karoly Borbely: Avem în portofoliu câteva proiecte care au fost începute înainte de 1990, aflate într-o fază de execuție destul de avansată, asta însemnând că undeva la 70-80-90% este deja realizat. Dar având în vedere că diverse ONG-uri ne-au atacat în instanță pentru suspendarea autorizației de construcție sau a autorizației de mediu, a trebuit reluată această procedură extrem, extrem de birocratică și de anevoioasă. Din punctul nostru de vedere este foarte important ca aceste proiecte care au fost declarate de interes strategic național să le terminăm pentru că ele nefuncționând creează destul de multe probleme. Este o situație extrem de complicată din punctul nostru de vedere și nu mai vorbesc de faptul că investițiile în aceste proiecte se degradează an de an. Avem însă și unele proiecte unde am reușit să avansăm considerabil, mai ales la Răstolița, la Bumbești-Livezeni. Hidrocentrala Răstolița, cu o putere instalată de 35 MW, și cea de la Bumbești-Livezeni, cu o putere instalată de 65 MW, sunt două centrale care sunt în stadii extrem de avansate și chiar sperăm să le terminăm în acest an.
Jurnalul: Poate fi accelerat ritmul de realizare a proiectelor energetice?
Karoly Borbely: Toată lumea încearcă să găsească soluții pentru dezvoltarea capacităților de producție hidro și am văzut asta și la vecinii noștri sârbi și bulgari. În ultimii ani a avut loc o decomisionare foarte abruptă a centralelor pe cărbune și o explozie a investițiilor în zona regenerabilelor. Un lucru foarte bun, doar că trebuie să fim conștienți de faptul că investițiile noi în capacități de producție în bandă durează. Vă dau un exemplu. Dacă Porțile de Fier au fost construite în perioada 1964-1972, astăzi numai o retehnologizare durează undeva la 6 ani, deci sunt decalaje destul de importante. Nu mai vorbesc cât durează să pui în funcțiune o centrală nucleară. Durează minimum 10 ani. Vedeți și proiectele pentru producția de energie electrică pe bază de gaz, și acolo durează minimum 5 ani punerea în funcțiune a unei turbine noi.
Suntem într-o perioadă în care explozia regenerabilelor perturbă puțin sistemul național pentru că se creează dezechilibre, pentru că avem ore de vârf în care producția internă este net depășită de consum și suntem nevoiți să importăm. România are însă un potențial fantastic, avem resurse foarte bune, trebuie să finalizăm investițiile fiecărei companii energetice pe domeniul ei, fie că vorbim despre Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz etc, pentru a putea veni cu o capacitate de producție considerabilă, în așa fel încât să putem determina scăderea prețului la energia electrică, indiferent că este vândută pe piața liberă către consumatorii de business sau către cei casnici.
6.440 MW este puterea instalată în hidrocentralele companiei Hidroelectrica
Jurnalul: Despre proiectele legate de construcția hidrocentralelor Turnu Măgurele-Nicopole, în colaborare cu bulgarii, și Porțile de Fier III cu sârbi, ce ne puteți spune?
Karoly Borbely: Aici lucrurile sunt încă într-o fază destul de incipientă, în fază grupurilor comune de lucru, în analize de studii de fezabilitate. La aceste investiții trebuie analizată foarte bine implicarea ambelor părți și respectată legislația europeană.
Jurnalul: Proiectul pentru construirea unui parc fotovoltaic plutitor pe Olt în ce stadiu este?
Vom anunța în scurt timp câștigătorul licitației pentru instalarea panourile flotante cu o capacitate de 10 MW. De asemenea, vom anunța în scurt timp câștigătorul licitației pentru instalarea unei capacități de stocare pentru parcul eolian de la Crucea din portofoliul Hidroelectrica, pe care îl extindem cu o capacitate de stocare de 35 MW, pentru ca în perioada următoare să lansăm licitațiile și pentru capacitățile de stocare pe baterii pentru centrala de la Gogoșu.
„În sectorul energetic investițiile trebuie să continue pentru că doar astfel putem să creștem competitivitatea economiei românești. Au fost, din păcate, niște ani, niște zeci de ani, în care strategiile energetice nu au fost aliniate cu nevoile acestei țări. Investițiile au mers extrem de încet, iar după COVID, după izbucnirea războiului, a devenit extrem de importantă creșterea capacității fiecare țări de a-și produce energia electrică”.
Karoly Borbely, directorul general Hidroelectrica
Și majorate, prețurile oferite de Hidroelectrica rămân cele mai bune din piață
Guvernul a decis recent să păstreze plafonarea-compensarea prețurilor la energia electrică până la sfârșitul lunii iunie. Între timp însă, compania Hidroelectrica a anunțat că va majora prețurile pentru consumatorii casnici de la 1 aprilie, ele urmând să se aplice după ridicarea plafonării. Compania a ajuns la aproximativ 600.000 de consumatori casnici cărora le furnizează energie electrică, la care se adaugă și un portofoliu semnificativ cantitativ de clienți non-casnici. „Am decis, din cauza problemelor pe care Hidroelectrica le-a avut în 2024, un an hidrologic slab, inflație care a fost în creștere în ultimii ani, că trebuie să ajustăm aceste prețuri, menținând în continuare cea mai bună ofertă din România, atât pentru consumatorii mici, casnici, cât și pentru consumatorii non-casnici”, ne-a declarat Marian Fetița, directorul financiar al companiei și responsabil cu activitatea de furnizare a energiei electrice.
„După data de 30 iunie, odată cu eliminarea plafonării, clienții Hidroelectrica vor plăti între 1,04-1,12 lei/KWh, în funcție de fiecare distribuitor”, a declarat acesta. În toți cei 3 ani cât a funcționat plafonarea, prețurile pentru consumatorii casnici oferite de Hidroelectrica au fost sub cele stabilite de Guvern. „Din cunoștințele noastre, niciun furnizor nu a anunțat după data de 1 iulie prețuri sub plafonul de 1,3 lei/KWh”, spune Marian Fetița, ceea ce face ca oferta Hidroelectrica să fie în continuare cea mai atractivă din piață. Majorarea se va aplica atât pentru clienții noi, cât și pentru clienții actuali cărora le expiră contractele. „Toți acei clienți care au în contract prețul garantat până la 31 martie au primit o notificare că prețul începând cu 1 aprilie este de 0,45 lei/kWh pentru energie
(prețul energiei active, dar el este doar o componentă a prețului final pe care îl primesc consumatorii - n. red), deci li se mărește de la 1 aprilie. Lor li se mărește de la 1 aprilie doar în cazul în care nu se regăsesc într-o schemă de plafonare aprobată de către Guvernul României. Iar aici aș vrea să fac o precizare, cred că este de la sine înțeleasă, dar merită explicată. În toată perioada de 3 ani de zile, dacă Guvernul nu intervenea și plafona aceste prețuri, ele în niciun caz nu se regăseau la acest nivel. Uitați-vă, și încurajez pe toată lumea să o facă, la prețurile la care se tranzacționează energia pe piața liberă în acest moment și care în orice interval se regăsesc mai sus decât prețul pe care noi îl oferim”, a mai subliniat reprezentantul Hidroelectrica.
