Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Imaginaţie. Tânăr. Înalt. Mişto. Tandru.
"Vrei să-ţi zic eu ceva rău despre Marius Tucă?Mă simt vinovat că n-am continuat ultima campanie pe care am început-o în televiziune. M-am autopedepsit pentru asta. Să nu mai apar o vreme. Cred că sunt trei luni în care n-am mai apărut pe nicăieri şi până n-o să-mi ispăşesc pedeapsa faţă de mine, n-o să apar la televizor."
Mi-a plăcut des Marius Tucă de-a lungul timpului. Mi-a mai plăcut o dată şi când am făcut interviul. Este sentimental. Ăsta este probabil motivul pentru care a insistat să fac interviul împreună cu Ada Teslaru, care îi este o veche prietenă. „Vino şi cu Ada. Nu faceţi faţă unul fără celălalt“. Există şanse să te deranjeze aroganţa lui. Şi există şanse să te fi săturat de cei care-şi disimulează neputinţele în ipocrizii plictisitoare. Dacă nu poţi spune public că eşti bun, este unul din motivele pentru care nu eşti. Aroganţa lui Marius Tucă are un firesc. Are justificări. Asumarea este prima formă de progres. Marius Tucă îşi asumă victoriile. Sunt multe. Sunt şi înfrângeri. Am vorbit şi despre ele.
Urmează Marius Tucă, după 12 ani de succese care au făcut ca înfrângerile să fi e inutile şi doar de moment.
Câţi ani ai făcut televiziune?
10 ani.
Sunt mulţi?
Păi, zi tu.
Pentru mine sunt mulţi, pentru tine sunt puţini.
Dacă-i priveşti cum au trecut, zici că timpul a zburat şi că nici nu au existat. Dacă te gândeşti că am făcut asta de la 30 la 40 de ani, este foarte mult. În cea mai frumoasă perioadă a vieţii unui om, asta am făcut.
Asta zici că ar fi cea mai frumoasă perioadă?
La tine poate a fost până la 10 ani, când ai descoperit lumea.
La liceu. Aia a fost pentru mine cea mai frumoasă perioadă. Da’ dacă tu zici că mai urmează ceva...
Rămâi la faza pe liceu. Câţi ani aveai când a venit revoluţia?
7 ani. Fac parte dintr-o generaţie mişto.
Sunteţi o generaţie ratată.
De ce?
V-aţi trezit într-o lume care nici ea nu ştia prea bine ce se i se întâmplă. Voi nici atât.
Era de trăit înainte de 1989?
Era de supravie?uit. Era un alt fel de trăit. Poate mai interesant. Două lumi în extreme. O lume în care nimic nu era posibil şi una în care tot este posibil. Atunci este greu să spui în care ţi-ar fi plăcut să trăieşti.
Ada: Care e cel mai chinuitor moment pentru tine, înainte de 89’?
Marius: Cel mai chinuitor moment a fost atunci când erau zăpezi foarte mari, eu eram îndrăgostit şi trebuia să sun din faţa blocului ca ea să coboare şi locul de băgat fisa, în cabina telefonică, era tot timpul îngheţat. Restul este istorie. În mintea mea asta a rămas. Când nu intra fisa de 25 de bani.
Mai eşti îndrăgostit?
Atâta timp cât nu mai există fisele de 25 de bani este foarte greu.
Nu mai e dragostea la fel.
Tu când ai fost ultima dată îndrăgostit?
Sunt un pic şi-acum. Ţi-am pus întrebarea asta pentru că s-ar putea ca cea mai frumoasă perioadă să fie aceea când eşti îndrăgostit. Asta se întâmpla de obicei la liceu.
Uită-te la Columbeanu. Cred că e cea mai frumoasă perioadă a lui.
Deci să-l iau ca model pe Columbeanu?
Îţi spuneam asta pentru că depinde când eşti îndrăgostit. Unii sunt ridicoli.
Ada: Acum intervin eu, vocea raţiunii. Marius, cred eu, nu e genul îndrăgostit la modul declarativ. La el îndrăgostelile le simţi în textele pe care le scrie şi în poezii.
Marius: Vezi… cine mă cunoaşte.
Acum înţeleg de ce ai insistat să vin cu Ada...
Marius: Am zis să nu te pun în inferioriate. Să te ajut. Eu complexez în general.
Ada: Da, dar marele avantaj a lui Radu este că nu e un tip complexat.
Marius: Eu am un singur complex. Complexul de a fi cel mai bun. Să te ferească Dumnezeu de complexul acesta. Dar tu să scrii acolo, în paranteză,„râde“. Altfel zice lumea că sunt un nenorocit.
Sunt sătul de oameni prefăcuţi. Nu-şi asumă nici când sunt foarte buni,nici când sunt foarte proşti.
Marius: E foarte greu pentru cei care sunt cei mai proşti să-şi asume Ion Cristoiu a zis o chestie care pe mine m-a pus pe gânduri. „Până nu m-a imitat Mihai Gâdea, n-am ştiut că sunt peltic“. Nu a recunoaşte e problema,ci a realiza.
Acum 10 ani, când te-ai apucat de televiziune, ce calităţi ţi se părea că ai avea?
Era acum 12 ani. Nu aveam nici o calitate.
Ce argumente aveai care să justifice succesul ulterior?
Argumentele au venit după. Înainte de a face televiziune vroiam doar să ajut „Jurnalul Naţional“.
Dar te bănuiai că ai fi bun…
Ştiam ce pot să fac. Era o experienţă nouă. E ca şi cum ai redescoperi lumea încă o dată. Când intri într-un studio TV, simţi asta. Mai ales când eşti singur acolo. De tine depinde totul. Am luat-o ca pe o jucărie cu care trebuie să învăţ să mă joc. Restul a venit de la sine. Nu mi-am făcut nici mari iluzii, nici mari probleme. A fost un vis care a început să se creeze în momentul în care a început să fie visat.
Ada: Am avut acum o copertă cu primele poze ale Ronei Hartner cu fetiţa ei. Când am văzut-o, mi-am adus aminte de...
Marius: Emisiunea mea cu ea şi cu Vadim.
Ada: Aia este emisiunea cu cel mai mare rating din istoria televiziunii de după ‘89. Când a plecat Rona Hartner din emisiune, pentru că Vadim o acuza că este amanta lui Emil Constantinescu.
Era bine să te uiţi la Marius Tucă. Dădea bine, nu? Sau, în fine, aveau oamenii despre ce vorbi.
Marius: Era o întreagă nebunie. Aveam prieteni care mergeau cu mijloace de transport în comun şi-mi spuneau că a doua zi în tramvai se discutau subiectele din seara anterioară de la Marius Tucă Show. O echipă de-a mea a fotografiat undeva, la câteva sute de metri adâncime, în Valea Jiului, un vagonet cu cărbune pe care scria Marius Tucă Show.
La început, îmi aduc aminte că nu prea păreai să ai concurenţă.
Concurenţa mea fost Bundy. A fost MASH. A fost Seinfeld. Adică, ce concurenţă vrei mai mare? Am concurat de la meciurile de fotbal până la ştiri. De la Călinescu până la...
Între talk show-uri mă refeream. Călinescu. Asta a fost concurenţa.
Marius: Concurenţa încerca tot timpul să mă nenorocească cu tot ce se putea. Numai cu filmele porno n-am concurat! Apoi a fost nebunia cu plecarea mea de la Antena 1. Dacă au sesizat că nu pot să mă concureze, s-au gândit să mă transfere. Ăsta ajunsese să fie un subiect mai interesant decât orice emisiune. Până acum n-a reuşit nimeni să mă transfere. Am rămas transferul secolului.
Plictiseşte succesul?
Succesul este efemer. E ca o bătaie de aripi. Trece. În fiecare zi o iei de la capăt. Îmi aduc aminte că făceam emisiuni despre care vorbea toată România, scădea natalitatea în noaptea aia. A doua zi trebuia s-o iau de la capăt. Mă bucuram un minut, două, după emisiune. Eu am realizat mult mai târziu succesul pe care l-a avut emisiunea mea. Am realizat mult mai târziu popularitatea.
Ştii că se spune despre Nadia Comăneci că atunci când şi-a conştientizat succesul a căzut de pe bârnă.
Eu mi-am dat seama totuşi ce înseamnă emisiunea „Marius Tucă Show“. Mă uitam pe audienţe. Vedeam reacţiile oamenilor. La un moment dat presa se făcea după „Marius Tucă Show“.
Succesul mult duce la suficienţă.
Nu. Astăzi, dacă intru într-un studio, intru mai motivat ca în prima zi. Ţine minte asta.
De ce nu mai intri?
Nu intru acum. Poate intru mâine.
Ai avut o perioadă în care reluaseşi intrările.
Am avut o perioadă, apoi m-am supărat pe mine.
Tu n-ai mai vrut?
Eu n-am mai vrut. M-am supărat pe mine, pentru că am acceptat nişte condiţii care am crezut că se vor schimba. Eu sunt singurul vinovat. Am suficientă putere, experienţă şi libertate ca să hotărăsc ce să fac cu mine. Poate că mâine o să mă vedeţi în studio. Nu mă întrebi unde?
Bine. Unde?
Nu e obligatoriu la Antena 1. Pot s-o fac oriunde în altă parte.
Ada: Te-ai hotărât să fii în sfârşit transferul secolului?
Marius: Poate să fie transferul secolului măcar pe jumătate.
Te vinzi?
Ultima oară n-am avut nici un contract cu Antena 1. Şi n-am luat nici un ban. Deci nu poate fi vorba de bani.
Ada: Ultima serie de emisiuni a fost, fără îndoială, mult mai sentimentală şi mai profundă.
Marius: Singura ei problemă a fost ora.
Ada: Te deranja ora din perspectiva ratingului?
Marius: Emisiunea mea, la ora 11 jumătate, a avut cel mai mare rating dintre toate talk-show-urile. Mă deranja ora. Era una prea târzie pentru ce vroiam să fac eu. N-o să mă milogesc niciodată la nimeni. Dacă cineva vrea să facă Marius Tucă Show, e ok.
Ada: A fost mai uşor sau mai greu fără îngerul Ţiţi din cască?
Marius: Când ai un înger mai puţin e mai greu. Aura este un om de neînlocuit. Chiar dacă sunt proverbe care susţin contrariul, eu cred că unii oameni chiar sunt, pur şi simplu, de neînlocuit. Toţi colaboratorii mei au fost creaţia lui Marius Tucă Show, cu toate că unii dintre ei aveau personalităţi foarte puternice.Inclusiv Aura Ţiţirigă, care astăzi conduce Antena 1 şi Antena 3.
Ce constatare sunt tentat să fac...
Constatările le fac eu. Tu doar întrebi.
Constatarea este anterioară întrebării. Ca să ajungi să întrebi trebuie să constaţi.
Constatările le fac eu, tu eventual întrebi. Pune o întrebare.
Eşti mai relaxat decât ceilalţi moderatori. Nu e o întrebare. E o constatare.
Este foarte simplu. Sunt convins că în materie de talk-show există Marius Tucă şi ceilalţi. Sunt şeful unui ziar care este numărul unu în România. Am idei. Imaginaţie. Tânăr. Înalt. Mişto. Tandru.
Şi eşti şi prieten cu Ada Teslaru, care conduce cea mai mişto revistă.
Ada: Aici este viceversa. Eu mă pot lăuda că sunt prietena lui Marius.
Marius: În momentul în care eu fac un talk-show, toţi ceilalţi nu au zece din calităţile pe care le am eu din start.
Şi vine contraargumentul Dan Diaconescu. Nu este un individ plin de calităţi... Are însă câteva, pe care le exploatează bine.
Tu ce faci, compari telenovela Elodia cu „Pe aripile vântului“?!
Contează ce cred oamenii despre tine?
Cred că sunt primul om de presă din România care stătea faţă în faţă cu mesajele oamenilor. Prin mailuri, telefoane în direct şi scrisori. Şi nu mi-a fost niciodată frică de ele. Uite că, în continuare, primesc premii. Exact în anul în care nu prea apăream la televizor, la „Zece pentru România“ am fost pe locul 3, după Cristoiu şi Turcescu, şi am câştigat premiu la „Cei mai iubiţi români“, la TVR. Ştiu că eu trebuie să le răspund cumva oamenilor aştia şi o să mă întorc.Ca să folosesc un clişeu, am să mă-ntorc la cererea telespectatorilor. Ştii cum era pe vremuri: „s-a întors la rugămintea unui grup de telespectatori“. A… am primit şi înjurături. A doua zi îi sunam şi le spuneam: „Am sunat pentru ce m-aţi rugat azi noapte“. Oamenii se blocau, începeau cu „nu, iertaţi-mă... că de fapt...“.
Au memorie oamenii?
Atunci când vine vorba de lucruri importante, da. N-au memoria rutinei. Al lucrului comun.
La un moment dat, am făcut un interviu cu Ion Cristoiu şi am sesizat la el preocuparea unui om care a contat în viaţă, pentru ce rămâne să conteze după.
Cel mai important lucru este să faci când trăieşti şi istoria va avea grijă, mai devreme sau mai târziu, de tine.
E dreaptă istoria?
Chiar nedreaptă. Mai devreme sau mai târziu însă, dreptatea se face.
Tu ai lansat intenţia asta generală de a face talk-show-uri.
A fost o întâmplare. Nu m-am gândit niciodată că voi schimba istoria televiziunii sau că voi face cine ştie ce. M-am gândit doar să fac o emisiune foarte bună şi să promovez „Jurnalul Naţional“. A… Când am venit în Bucureşti mi-am propus să ajung cel mai mare jurnalist din România, asta da.
Ce propuneri îţi faci acum?
Au rămas aceleaşi.
N-ai ajuns printre cei mai mari jurnalişti din România?
Una este să fii, alta este să rămâi.
Ai avut noroc?
Am fost norocos. Şi sunt în continuare. Acum aştept ca telespectatorii să formeze un grup de iniţiativă, care să facă o cerere să revin pe micile ecrane. Şi tu trebuie să scrii acolo, la sfârşit - „recunosc că interviul cu Marius Tucă este mai tare ca revista Story“.
Nu. La sfârşit vreau să scriu bancul cu Marius Tucă. Cu bretelele. Îl ştii?
Marius: Îl ştiu. Nu mă defineşte deloc. E un banc mişto.
Ada: Eu nu-l ştiu.
Marius: Când sare Marius Tucă de la etaj, se agaţă în bretele şi e când sus, când jos. Asta cu bretelele a fost foarte puternică. Şi acum mă întreba cineva de bretele. N-am mai purtat de prin 2000.
Acum se poartă bretelele, dar lăsate în jos.
Păi, nu se văd la televizor. Băi, o avea Turcescu bretele şi nu se filmează!
Văd că încheiem interviul şi nu am spus nimic rău de tine. Trebuie să zici
şi de rău în interviuri.
E o prostie chestia asta. Vrei să-ţi zic eu ceva rău despre Marius Tucă?Mă simt vinovat că n-am continuat ultima campanie pe care am început-o în televiziune. M-am autopedepsit pentru asta. Să nu mai apar o vreme. Cred că sunt trei luni în care n-am mai apărut pe nicăieri şi până n-o să-mi ispăşesc pedeapsa faţă de mine, n-o să apar la televizor.
Ada: Asta doar dacă nu se formează un grup de iniţiativă, care să semneze o hârtie, prin care să-ţi ceară să te întorci.
Marius: La cererea telespectatorilor, da. Fac orice la cererea telespectatorilor! „Astăzi, dacă intru într-un studio, intru mai motivat ca în prima zi. Ţine minte asta.”
- Interviu realizar de Radu Buzăianu si publicat in revista Story
Citește pe Antena3.ro
