x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Interviuri Ministrul Culturii, contrazis de Mungiu

Ministrul Culturii, contrazis de Mungiu

de Roxana Ioana Ancuta    |    05 Iun 2007   •   00:00
Ministrul Culturii, contrazis de Mungiu
Sursa foto: Christian Silva/

Adrian Iorgulescu crede că, după succesul obţinut la Cannes de Cristian Mungiu, "vom asista la o spectaculoasă redeşteptare a atracţiei romănilor pentru cea de-a şaptea artă". Mungiu are altă părere: "Mari schimbări n-o să urmeze". Â



Adrian Iorgulescu, ministrul Culturii şi Cultelor, vorbeşte despre situaţia conflictuală creată intre MCC şi RomăniaFilm. El explică de ce "privatizarea este singura soluţie viabilă pentru renaşterea cinematografelor romăneşti".


†Jurnalul Naţional: După dezbateri şi discuţii (uneori aprinse) pe tema privatizării cinematografelor din Romănia, care va fi, pănă la urmă, soarta lor?
Adrian Iorgulescu: Soluţia se află inscrisă in programul de guvernare şi a fost consacrată prin Legea 328/2006 (Legea cinematografiei), votată in unanimitate de Parlamentul Romăniei şi promulgată de Preşedinte, căt şi prin HG nr. 1874/2006. Aceasta din urmă prevede strategia de vănzare a sălilor respective prin intermediul RADEF. Experienţa ţărilor din fostul spaţiu comunist demonstrează că privatizarea repre-zintă singura soluţie pentru relansarea activităţii de difuzare a peliculelor cinematografice. Proprietarii au tot interesul să facă investiţii in domeniu pentru a-şi maximiza profitul. Este suficient să comparaţi dotarea şi confortul sălilor private din mall-uri cu cele aflate in administrarea statului.


†Totuşi, după privatizare, işi vor mai păstra ele destinaţia sau vor fi transformate, ca multe altele, in restaurante, cazinouri ori mall-uri? Intr-o conferinţă de presă, Constantin Vaeni, director de distribuţie la RADEF, a spus că "privatizarea este o vănzare murdară, absolut delirantă! Pentru că nimeni nu mai crede că aceia care vor cumpăra, le vor păstra profilul in situaţia falimentară a veniturilor obţinute din vănzarea biletelor". Ce spuneţi despre asta?
Vă intreb şi eu. Căte dintre cinematografele existente in ’89 mai păstrează destinaţia iniţială? Nu cumva multe dintre ele au fost deja transformate in cazinouri, discoteci, restaurante, săli de jocuri sau se află intr-un stadiu tot mai avansat de degradare? Nu cumva ne temem de privatizare, in condiţiile in care avem proba clară că intr-o economie de piaţă statul nu poate fi decăt un administrator mediocru? Există interese oculte? Poate că, prin dumneavoastră, aceste aporii vor ajunge şi la dl Constantin Vaeni, ca reacţie la neliniştile sale legate de ideea privatizării şi de avantajele comparative ale acesteia.


Moştenirea

†Dar cum s-a ajuns la această situaţie disperată in care se află RomăniaFilm?
Situaţia existentă in prezent la RADEF este "moştenirea" perioadei 1990-2005. După venirea mea la MCC am interzis, prin ordin al ministrului, atăt efectuarea de noi contracte de inchiriere, căt şi prelungirea actualelor contracte. Gestionarea patrimoniului instituţiei revine in totalitate CA şi conducerii executive. In urma a trei controale efectuate anul trecut de Garda Financiară, Corpul de control al Guvernului şi Corpul de control al MCC, am decis demiterea intregului CA al RADEF şi am făcut plăngeri penale impotriva directorului general Mihail Ţintea şi a directorului economic, Casandra Iordan.


†Angajaţii RomăniaFilm se tem că-şi vor pierde locurile de muncă, totodată...
Aşa cum am precizat, actele normative in vigoare precizează negru pe alb obligativitatea cumpărătorilor de a păstra profilul actual de activitate şi menţinerea personalului care deserveşte in prezent respectivele cinematografe. In caz contrar, sunt prevăzute diverse sancţiuni, care pot merge pănă la anularea vănzării.


Despre profeţii

†Este evident faptul că s-a ajuns intr-un impas, atăta vreme căt nu prea mai există public pentru cinematografe. Ce ar trebui făcut pentru revigorarea acesteia?
In urmă cu ceva timp, această chestiune ar fi fost una foarte delicată. Astăzi, răspunsul este simplu şi optimist. După extraordinarul succes obţinut in acest an la Festivalul de Film de la Cannes de Cristian Mungiu (Premiul Palme d’Or,) şi Cristian Nemescu (invingător la secţiunea Un Certain Regard) şi după cariera internaţională a filmului lui Cristi Puiu "Moartea domnului Lăzărescu" (distins şi el la Cannes cu premiul Un Certain Regard), vom asista la o spectaculoasă redeşteptare a atracţiei romănilor pentru cea de-a şaptea artă. Numărul record de bilete văndute la ediţia din acest an a TIFF, care se desfăşoară la Cluj intre 1 şi 10 iunie (practic, biletele s-au epuizat inainte de inceperea festivalului), este o dovadă in plus că nu se justifică profeţiile sumbre. Dimpotrivă, interesul pentru film va spori şi este de datoria noastră să găsim soluţii pentru ca spectatorul să se simtă cu adevărat bine intr-o sală de proiecţie.


†Cum puteţi ajuta şi propulsa filmul romănesc?
Preponderent prin finanţarea domeniului. Ţin să vă reamintesc faptul că la concursul din decembrie 2006 s-au alocat 8 milioane de Euro pentru realizarea a 41 de pelicule de scurt şi lung metraj. La sesiunile din iulie şi noiembrie 2007, vor fi alocate alte circa 8 milioane de Euro. Apoi, prin imbunătăţirea difuzării şi a sistemului de promovare a filmelor. In textul Ordonanţei de Urgenţă nr. 97 din 6 decembrie 2006 sunt prevăzute măsuri pentru formarea şi dezvoltarea culturii cinematografice, prin organizarea de activităţi specifice de susţinere şi incurajare pe plan naţional şi internaţional a creaţiei romăneşti. Textul Ordonanţei mai prevede posibilităţi de finanţare directă a producţiilor cinematografice cu pănă la 1,5% din contravaloarea minutelor de publicitate. Actul normativ impune şi acordarea de sprijin financiar automat, nerambursabil, pentru calitatea artistică a filmului şi pentru succesul la public. Cu siguranţă, insă, dincolo de acest suport acordat de stat, se vor găsi şi in mediul privat tot mai mulţi oameni dispuşi să sprijine cinematografia autohtonă, ajunsă, iată, intr-un moment de apogeu.


"Mari schimbări n-o să urmeze"

Cristian Mungiu, autorul filmului "4 luni, 3 săptămăni şi 2 zile", primul lungmetraj romănesc distins cu Palme d’Or, nu crede că acest premiu va provoca mari schimbări in cinematografia din ţară, contrar afirmaţiilor şi previziunilor pe care le-a făcut Iorgulescu vizavi de soarta celei de-a şaptea arte. "Eu sunt sceptic de felul meu. Cred că va continua incă un pic acest moment festiv. Se va mai vorbi puţin despre imaginea Romăniei. Mari schimbări n-o să urmeze deloc. Va rămăne un «reper» in istoria cinematografiei romăneşti", a spus Mungiu intr-o conferinţă de presă la Cluj, unde a fost proiectat filmul său, in deschiderea oficială a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF). "Nu mă aştept (ca premiul - n.r.) să genereze o febră de lucru in birourile Ministerului Culturii sau ale Centrului Naţional al Cinematografiei", a adăugat el. Regizorul crede că e nevoie de o strategie de regenerare a sălilor de cinema şi de o selectare mai corectă a proiectelor cinematografice care primesc fonduri prin concurs de la Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC). "Imi doresc să se intămple, dar am mari indoieli. Ce se poate obţine este un pic mai multă atenţie la următoarele selecţii ale concursului."

×
Subiecte în articol: interviu