Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România are printre cele mai variate şi spectaculoase reliefuri din Europa, iar componenta sa rurală, pitorească şi arhaică, este deosebit de bine păstrată. Avem absolut toate atuurile unei destinaţii turistice de excepţie, dar nu am reuşit să valorificăm decât în prea mică măsură aceste avantaje. Ce trebuie făcut pentru a remedia această situaţie, ce ne lipseşte pentru a transforma turismul într-o industrie şi care sunt perspectivele, ne spune chiar ministrul Turismului, Mircea Titus Dobre.
Jurnalul Naţional: Ce se poate face, concret, pentru ca România să valorifice mai mult din potenţialul său turistic?
Mircea-Titus Dobre: Se pot face multe și vrem să facem multe. Actuala guvernare a început cu începutul: a reînființat, după foarte mulți ani, Ministerul Turismului. Este primul semnal dat în privința importanței pe care o acordăm acestui domeniu. Pentru că noi vedem turismul ca o parte esențială a economiei românești! La preluarea acestui portofoliu mi-am asumat să fac lucruri, nu să vorbesc despre lucruri. Am început să adunăm informații din toate județele țării pentru a realiza un masterplan pentru dezvoltarea infrastructurii turistice. Trebuie făcute lucrurile temeinic, după un plan clar stabilit. La fel, la nivelul ministerului se muncește la realizarea strategiei de promovare turistică a României. Nu ne mai permitem să facem lucruri la voia întâmplării, cu hei-rup-ul și să punctăm doar la capitolul ”am fost și noi, e bine oricum”. Mă refer inclusiv la promovarea destinațiilor turistice românești, atât în plan intern, cât și pe extern. Să fim doar prezenți la un târg internațional de turism cu un stand, fie el amenajat nu știu cum, nu e suficient. Ne-am propus să mergem țintit. Pe fiecare piață, cu ofertele potrivite.
S-a înfiinţat Consiliul Consultativ
În tot ceea ce facem lucrăm cu autorități publice locale, cu mediul privat, pentru că, la urma urmei, atât infrastructura turistică, cât și promovarea destinațiilor este dictată de nevoile din teritoriu și de cei care fac investiții în acest domeniu. Noi, ca minister, putem da direcția. Și asta ne-am propus să facem. Dar nu o decidem de capul nostru, ci lucrând direct și implicând toți actorii: autorități publice, agenți economici, asociații profesionale și de promovare. Am creat Consiliul Consultativ pentru Turism unde asta vrem să discutăm, să analizăm și să găsim cele mai bune soluții, atât pe parte de infrastructură, cât și pe cea de promovare.
Citește pe Antena3.ro
„ Colaborăm foarte bine cu multe ministere”
Întrucât Ministerul Turismului este, vrând-nevrând, conectat și oarecum dependent de foarte multe lucruri din diverse domenii, suntem extrem de implicați în Comitetul Interministerial constituit la nivelul Guvernului. Colaborăm foarte bine cu multe ministere, gândim proiecte comune cu unele dintre ele, pentru că nu suntem rupți, și nici nu vrem să fim, de ce se întâmplă la nivel de decizie națională, guvernamentală. Vă dau doar niște exemple: Programul Primul Centru de Agrement, aflat în fază avansată de lucru la Guvern, sau cel referitor la acordarea voucherelor de vacanță pentru bugetari, care intră în vigoare de la 1 iulie 2017, unde trebuie să lucrăm mână-n mână cu Ministerele Economiei și Finanțelor, acreditarea stațiunilor balneoclimaterice, unde colaborăm cu Ministerul Sănătății, proiecte de investiții, unde suntem direct legați de Ministerul Dezvoltării, proiectele de promovare a patrimoniului cultural, unde lucrăm cu ministerul de resort, iar când facem acțiuni de promovare a României în străinătate avem în Ministerul Afacerilor Externe un partener de nădejde.
Relaxarea fiscală, benefică pentru turism
Un alt mod în care putem să dezvoltăm turismul în România este încurajarea investițiilor în domeniu. Cel mai simplu mod de a face acest lucru este adoptarea unor măsuri fiscale atractive. Iar guvernarea PSD cu asta a început: relaxare fiscală pentru mediul privat. Iar aici clar se încadrează și domeniul turismului. Schimbarea metodei de impozitare a microîntreprinderilor, de la 1 februarie 2017, prin creșterea plafonului la 500.000 euro, e un alt mod de a încuraja antreprenorii. Iar scăderea impozitului pe dividende până la eliminarea sa totală cred că e cea mai bună metodă de a convinge investitorii că merită să facă afaceri în România. Iar pe domeniul turismului mai avem ceva în plus: multitudinea resurselor de care dispunem ca țară.
J.N.: Câţi turişti străini a avut România anul trecut şi care este evoluţia acestui număr în ultimii ani? Care sunt destinaţiile lor preferate? Care este profilul lor?
M.T.D.: Din informațiile oficiale furnizate de INS, am constatat o creștere constantă a turiștilor străini în țara noastră în ultimii ani. Din 2012 până la finalul anului trecut, numărul turiștilor străini a crescut cu aproape 800.000. Despre destinațiile alese de ei în România, știm că cea mai mare parte a lor, cam două treimi, au ales Bucureștiul și marile orașe. Spre stațiunile montane s-au îndreptat 263.398 de persoane, iar Litoralul și Delta au fost vizitate de puțin peste 50.000 de turiști.
Încă nu ştim ce turişti ne vizitează
Despre profilul turiștilor nu avem date de specialitate. Putem doar să speculăm, în funcție de destinațiile alese. Pentru a elimina aceste necunoscute, avem în plan dezvoltarea unui sistem electronic de înregistrare a turiștilor în unitățile de cazare. Proiectul are, pentru Ministerul Turismului, dublă utilitate: posibilitatea promovării țintite a ofertei pe piețele externe pe baza informațiilor primite de la turist și dezvoltarea serviciilor pentru a crește timpul de ședere. Abia atunci vom putea face analize serioase în privința profilului turiștilor străni care vizitează România.
J.N.: Cum văd turiştii străini România, ca destinaţie turistică?
M.T.D.: Pentru noi este îmbucurător faptul că, potrivit datelor statistice, numărul turiștilor străini care aleg România ca destinație de vacanță crește de la an la an. Acum cred că suntem pe un val ascendent. Și trebuie să rămânem pe el. Turiștii străini încep să descopere sau redescopere țara noastră și să se bucure de multitudinea opțiunilor de petrecere a vacanțelor. Ne ajută, de ce să nu o spunem, și conjunctura internațională.
„România este o țară atractivă, cu servicii decente, cu oameni ospitalieri, sigură, unde nu ți se fură mașina din parcarea hotelului”, ministrul Turismului.
Noi mai avem încă de eliminat niște prejudecăți la adresa României care au fost construite în timp. În ultimii ani, au început să se mai dreagă lucrurile în acest sens. În schimb, pentru cunoscători, oameni care au ajuns în țara noastră sau au referințe directe despre noi de la anturajul lor, România este darul lui Dumnezeu ca potențial turistic.
J.N.: Care sunt destinaţiile turistice mai puţin cunoscute?
M.T.D.: Avem posibilitatea de a dezvolta turismul ecumenic, dar nu luat la modul simplist de genul circuite la mănăstiri sau biserici, ci într-o ofertă integrată. Avem mănăstiri și biserici extrem de vechi, cu o arhitectură unică în lume, care pot fi obiective turistice de interes general, nu doar pentru turiștii care își doresc pelerinaje în locuri încărcate de credință. Le putem include în pachete turistice specifice, care vor cuprinde și altfel de obiective culturale, evenimente specific românești care pun în valoare obiceiuri, credințe, tradiții strămoșești.
Turismul ecumenic-cultural, o soluţie
Așa cum sunt programele de tip city break, putem gândi și implementa trasee turistice pe segmentul ecumenic-cultural. Eu voi milita foarte mult pentru crearea unor oferte complete, care vor include, pe lângă vizitarea obiectivelor turistice în sine, în speță biserici, mănăstiri și partea de gastronomie locală, de exemplu sau evenimente culturale din proximitatea acestora. Așa îi putem determina pe turiștii, români sau străini, să aibă sejururi de lungă durată și să cheltuie mai mult într-o vacanță. Plus că extindem, în acest fel, plaja de adresabilitate și pentru familiile cu copii sau turiștii amatori de evenimente.
“Avem resurse pe care încă nu le-am folosit”
Din fericire pentru noi, ca țară, avem resurse pe care încă nu le-am folosit și pe care alții nu le au. Îmi doresc să valorificăm cât mai multe: natura (atracțiile naturale care ne fac unici în Europa, puritatea aerului, diversitatea de relief etc.) și resursele naturale (ape minerale, nămoluri terapeutice, ape termale etc.), patrimoniul cultural material și imaterial (castele, biserici, situri etc. sau povești, legende, meșteșuguri, port popular și folclor etc.).
România are fabuloasa Deltă a Dunării. Este un loc unic, autentic, frumos, liniștit și calm. Unde, dacă ai ajuns o dată, vei vrea să revii.
România are Munții Carpați. Unde poți face drumeții, schi, alpinism, călărie, pescuit. România are ape minerale care le pot concura cu succes oricând pe cele de la Vichy. România are nămoluri terapeutice cunoscute la nivel mondial. România este una dintre ţările europene cu un fond balnear remarcabil: o treime din apele termale şi minerale de pe continent se găsesc în ţara noastră.
Dezvoltarea turismului de sănătate, folosind infrastructura stațiunilor balneoclimaterice, este o prioritate pentru noi. Putem avea, inteligent, turism timp de 365 de zile pe an.
Un obiectiv special pe care îl urmărește ministerul pe care îl conduc este cel al creșterii numărului de vizitatori în zone prea puțin puse în valoare până acum, din proximitatea polilor turistici recunoscuți ai României. De exemplu, Branul e o destinație deja extrem de aglomerată, fără posibilitate reală de a acoperi cererea existentă. Și trebuie să direcționăm turiștii spre zone din proximitate, care pot fi opțiuni serioase de petrecere a vacanțelor.
J.N.: Ce venituri aduce turismul la bugetul de stat?
M.T.D.: Contribuția turismului la PIB este aproape inexistentă la acest moment în România, lucru pe care ne-am propus să îl schimbăm. Avem potențial, dar acum există termen de comparație cu statele menționate. Sunt țări care au înțeles cu mult timp înaintea noastră că turismul poate genera creștere economică și au acționat în consecință. Ba chiar trăiesc din asta! Noi abia acum am pornit concret pe drumul acesta și am așezat turismul la locul potrivit ca importanță pentru economia României.
J.N.: De ce credeţi că serviciile din turismul românesc sunt aproape mereu mai proaste decât în alte destinaţii, deşi investiţii s-au făcut şi la noi?
M.T.D.: Nu putem generaliza în această privință. Nicio pădure nu este fără uscături și, din păcate, acestea ies cel mai puternic în evidență. Se știe foarte bine că cele mai multe reclamații de la turiști, români sau străini, fac referire la calitatea resursei umane angajată în domeniul turismului: lipsa de profesionalism, proaste maniere, dezinteres față de nevoile clienților, slaba educație și lipsa culturii generale. Resursa umană din industria ospitalității este liantul dintre cerere și ofertă. Dacă angajații din domeniu nu sunt cum trebuie, se face scurtcircuit. De ce sunt astfel de probleme? Cred că a fost nevoie de o perioadă de maturizare și la nivel de afaceri în turism, ca lumea care a investit foarte mulți bani în hoteluri, restaurante sau centre de agrement să înțeleagă că acest domeniu nu devine profitabil peste noapte și nu oricum. Din punctul meu de vedere, până acum nu s-a pus mare accent pe resursa umană din domeniu, dar se constată că s-a greșit. Noi vrem să corectăm acest lucru și ne asumăm asta inclusiv prin programul de guvernare.
J.N.: De foarte multe ori, turiştii reproşează atitudinea personalului...
Ministerul Turismului are proiecte concrete pentru a îmbunătății calitatea resursei umane angajate în tot ceea ce înseamnă HORECA. Vorbim despre înființarea unor centre naţionale de învăţământ şi reînfiinţarea şcolilor de meserii, inclusiv a celor postliceale, pentru formarea profesională a forţei de muncă în domeniul turismului. Proiectul este asumat prin programul de guvernare 2016-2020. Beneficiile concrete ale proiectului educațional pentru dezvoltarea turismului în România: asigurarea forţei de muncă calificată și profesionalizarea persoanelor care activează în turism şi alimentaţie publică. Concret, se fac demersuri pentru înființarea unui astfel de centru la Constanța, pentru a acoperi pregătirea profesională a angajaților din unitățile hoteliere și restaurantele de pe litoralul românesc și unul la Bușteni, unde va fi instruit personalul necesar turismului montan. S-a discutat deja cu primarul Constanței preluarea Liceul Agricol Palas din municipiu şi posibilitatea reabilitării lui prin fonduri europene. În discuție este și preluarea Centrului de Pregătire Profesională de la Buşteni, care, în prezent, aparţine Ministerului Economiei.
J.N.: De asemenea, de multe ori condiţiile de cazare oferite în realitate diferă faţă de cele prezentate în reclame.
În ceea ce privește reclama mincinoasă, Ministerul Turismului poate interveni doar dacă se constată diferențe între condițiile de cazare pe care hotelierul le are efectiv și cele obligatorii conform clasificării date de noi. La fel, putem acționa doar în situația agențiilor care vând pachete turistice false, custele în plus, care nu există în realitate, la hoteluri clasificate la un anumit nivel.
“Dacă un hotelier sau o agenție își face reclamă cu fotografii frumoase, dar nu oferă informații false despre categoria de clasificare, iar clientul nu regăsește la fața locului lucrurile prezentate, Ministerul Turismului nu are pârghiile necesare să ia măsuri. Aici intervin alte instituții ale statului, în situația unor reclamații”, ministrul Mircea Dobre.
Eu pot doar să sper ca hotelierii și agențiile de turism din România să înțeleagă că poți păcăli pe cineva o dată, dar a doua oară nu mai ai pe cine. Iar din ceea ce văd, jucătorii adevărați din industria ospitalității știu foarte bine acest lucru și acționează în consecință, pentru că altfel dispar, prin selecție naturală.
J.N.: Ce se poate face faţă de hotelierii care compromit, de ani de zile, imaginea turismului prin condiţiile precare pe care le oferă?
M.T.D.: Piața se autoreglează. Faliment scrie pe afacerile prost gestionate. Clientul nu poate fi obligat să mergă unde nu primește ceea ce vrea. Ministerul Turismului poate schimba clasificarea unui hotel, dar dacă sunt constatate nereguli grave care pun în pericol siguranța și sănătatea oamenilor instituțiile abilitate pot decide închiderea unei unități de cazare.
J.N.: De ce pachetele de vacanţă din România sunt, de foarte multe ori, nefiresc de scumpe faţă de alte destinaţii cu tradiţie din Europa?
M.T.D.: Aici vorbim despre cerere și ofertă. Fiecare își face politica de prețuri cum consideră. Noi, ca instituție publică, nu avem posibilitatea să reglăm piața și să impunem nimic la acest capitol. Turiștii pot să aleagă între oferte și să lase goale unitățile de cazare nefiresc și nejustificat de scumpe.
J.N.: Care sunt perspectivele pentru turismul românesc în 2017?
M.T.D.: 2017 este anul în care românii sunt încurajați să-și descopere sau redescopere țara. Bugetarii vor putea folosi voucherele de vacanță oriunde pe teritoriul României, pe parcursul unui an întreg. De asemenea, mă bucur să constat că sunt din ce în ce mai mulți tour-operatori români care fac incoming. Asta înseamnă că au ce să vândă, ca destinații turistice. Noi, ca minister, insistăm pentru creșterea turismului de tip balneoclimateric. Autoritățile publice au oportunitatea să acceseze fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii din stațiuni și e păcat să ratăm această șansă. Punctual, despre ofertele turistice existente pe piață în acest moment pot doar să remarc faptul că acestea s-au diversificat, s-au rafinat și sunt mai dedicate așteptărilor clienților decât au fost până acum. Poate sunt subiectiv, dar eu așa văd lucrurile acum, din postura publică în care mă aflu. Cu certitudine pot spune însă că anul 2017 va fi anul în care se limpezesc apele în turismul românesc. Pe toate planurile.
