● Ion Dragne: Noul Cod Civil si-a propus sa reglementeze drepturile si obligatiile reciproce ale acestora intr-o maniera care sa reflecte mai exact realitatile contemporane, aceasta cu atat mai mult cu cat mentalitatile anilor ’50 – cand a fost adoptat actualul Cod al Familiei – au suferit transformari esentiale. In ce priveste noua reglementare, ar fi de mentionat ca in Noul Cod Civil se arata in mod expres ca scopul incheierii casatoriei il reprezinta intemeierea unei familii (art. 259 alin. 2), in vreme ce in actuala legislatie aceasta finalitate este doar subinteleasa din dispozitiile art. 1 alin. 3 din actualul Cod al familiei, care prevede ca /"//familia are la baza casatoria liber consimtita intre soti/'.Se mentine si in noua reglementare principiul egalitatii sotilor - in drepturi si obligatii - (art. 258 alin. 1 din Noul Cod Civil), principiu deja consacrat de Codul Familiei (art. 1 alin. 4), cu mentionarea expresa a imprejurarii ca "/sotii hotarasc de comun acord in tot ceea ce priveste casatoria/' (art. 308 din Noul Cod Civil si, respectiv art. 26 din Codul familiei).
● Noul Cod Civil impune niste obligatii pentru soti. Care sunt acestea?
● Noul Cod Civil prevede, in mod expres, cu caracter de obligatii reciproce ale sotilor, necesitatea ca sotii sa se respecte, sa isi fie fideli si sa isi acorde sprijin moral (art. 309 alin. 1). Asa cum s-a vazut, incalcarea unora dintre aceste obligatii , dicolo de faptul ca poate reprezenta un motiv de divort, poate conduce si la obligatia celui vinovat la plata de despagubiri ( situatia sotului violent, alcoolic sau infidel). Aceste dispozitii modifica si, in egala masura, se distanteaza de actuala reglementare, caci, pe de o parte, conform Codului familiei, sotii sunt datori sa isi acorde atat sprijin moral, cat si material in legatura cu toate aspectele "/relatiilor de familie/' (art. 2), in vreme ce, potrivit Noului Cod Civil, sotii vor fi obligati sa isi acorde sprijin material reciproc doar in legatura cu cheltuielile casatoriei, ei fiind obligati sa contribuie, in raport cu mijloacele fiecaruia, la astfel de cheltuieli, daca prin conventie matrimoniala nu s-a prevazut altfel (art. 325). Altfel spus, in vreme ce sprijnul moral al sotilor va constitui, conform Noului Cod Civil, o obligatie referitoare la toate aspectele casatoriei si ale relatiilor de familie, obligatia legala de acordare a unui sprijin material va fi limitata la suportarea doar a cheluielilor casatoriei si aceasta in limitele aratate in conventia matrimoniala. Pe de alta parte, viziunea diferita a viitoarei legislatii a familiei de cea a actualului Cod este vizibila si in ce priveste reglementarea altor aspecte ale relatiilor dintre soti decat cele referitoare la sprijinul reciproc al acestora. Astfel, in vreme ce potrivit actualului Cod al familiei, relatiile de familie ar trebui sa se bazeze pe "/prietenie si afectiune reciproca/' (art. 1 alin. 4 din Codul Familiei), Noul Cod Civil particularizeaza aceste aspecte, reglementate pana acum intr-o maniera generala, si stabileste ca respectul si fidelitatea vor avea caracter de obligatii reciproce.
● Obligarea partenerilor de a fi fideli unul fata de celalalt nu poate fi considerat un atentat la libertatea, la independenta fiecaruia?
● Reglementarea expresa a acestor obligatii nu s-a dorit insa a constitui o restrangere a libertatii sau a independentei sotilor, caci Noul Cod Civil prevede expres in cuprinsul art. 310 ca "/un sot nu are dreptul sa cenzureze corespondenta, relatiile sociale sau alegerea profesiei celuilalt sot/'. Altfel spus, o reinserare a unor dispozitii din perioada interbelica, asa cum este cazul regimurilor patrimoniale, sau o consacrare a unei institutii traditionale, ca logodna, nu a fost insotita de o revenire la supunerea unuia dintre soti fata de celalalt, cum era cazul femieii maritate, care putea incheia acte juridice numai cu autorizatia sotului.
● Putem vorbi si aici de multinvocata egalitate intre sexe?
● Interdictia cenzurii unui sot de catre celalalt, lipsa dreptului unuia dintre soti de a limita anturajul celuilalt si interdictia sotului de a alege profesia celuilalt nu sunt altceva decat forme prin care se asigura egalitatea acestora, caci fiecare dintre cele trei conduite interzise nu sunt, la urma urmei, decat forme de subordonare a unuia dintre sot fata de celalalt. Consacrarea interdictiei este, oricum, binevenita, pentru ca s-a discutat mult despre dreptul sotului de a accesa adresa de corespondenta electronica a celuilalt, chiar intr-un caz intens mediatizat (nr. Cazul Cioca- Elodia Ghinescu).
● Daca unul dintre soti incalca interdictia, poate fi folosit acest lucru ca motiv de divort?
● Incalcarea acestei interdictii va putea sa fie invocata ca motiv de divort, pentru nerespectarea regimului egalitatii. Se cuvine, totusi, precizarea ca si sub legea in vigoare o astfel de conduita, de a cenzura partenerul la corespondenta, la mediul social sau la profesie poate fi invocata ca motiv de divort, Codul familiei dispunand ca judecatorul sa aprecieze daca acesta este un " motiv temeinic' care sa impuna desfacerea casatoriei.
Citește pe Antena3.ro