"Nu cred In anticipate. Nu avem motive!"

SILVIU SERGIU

Jurnalul National: Domnule Calin Popescu Tariceanu, v-ati acomodat cu functia de premier?

Calin Popescu Tariceanu: Intr-o oarecare masura. Nu pot sa spun ca in totalitate. Sunt o serie de constrangeri si programul este foarte incarcat, dar cred ca dupa o faza preliminara in care, sa spun asa, ma antrenez, voi ajunge sa functionez in regim normal. Va dau un singur exemplu: ieri (luni - n.r.), vizita in Ungaria a inceput de dimineata si am ajuns la Bucuresti dupa ora 12 noaptea, iar pe parcursul zilei nu am avut cinci minute de pauza.

In legatura cu vizita dumneavoastra la Budapesta, agenda a fost mai incarcata decat de obicei?

Nu. As spune ca dimpotriva. Mie mi se pare ca vizita aceasta marcheaza o noua etapa in relatia romano-ungara. Din 1990 incoace, agenda intalnirilor romano-maghiare a fost marcata permanent de probleme, hai sa spunem, contencioase, litigioase, fie ca era vorba in special de situatia minoritatii maghiare in Romania sau a minoritatii romane in Ungaria. Totdeauna erau probleme care lasau la sfarsitul intalnirii un gust amar de neimplinire. Cred ca, incet-incet, aceste lucruri au fost rezolvate, a avut loc o schimbare de mentalitati, a avut loc o schimbare importanta de generatii politice - si premierul ungar este un om tanar si instalat de curand in pozitia de prim-ministru - care nu sunt marcate de tarele trecutului. Incercam sa proiectam un alt sens, dintr-o alta perspectiva, relatia. Relatia sa fie calata mai mult pe chestiunile prezentului si ale viitorului. Ne intereseaza proiecte de interes comun: cooperarea in lungul Dunarii, cooperarea transfrontaliera, investitiile reciproce, care sa aduca o contributie efectiva la dezvoltarea economica si sociala a celor doua tari. Vrem ca noi sa avem o contributie, si toate aceste proiecte comune trebuie sa transforme tarile noastre in doua state europene veritabile. Contributia noastra politica va juca si ea un rol important, pentru ca am stabilit ca din aceasta toamna sa organizam anual intalniri de guvern comune, in care vom discuta problemele mutuale.

Domnule prim-ministru, infiintarea unei universitati de stat in limba maghiara este un obiectiv mai vechi al UDMR. Veti fi de acord cu infiintarea daca vi se va cere acest lucru?

Problema universitatii de stat in limba maghiara a fost evocata, dupa parerea mea, in mod foarte corect de catre ministrul Invatamantului, domnul Miclea, care, cu o abordare foarte profesionala, lipsita de tenta politica, a subliniat faptul ca un astfel de invatamant creeaza un sindrom de izolare al minoritatii maghiare din Romania. Pe de alta parte, si eu am convingerea ca modul in care putem ajuta cel mai bine tinerii maghiari sa se integreze in societate este de a le furniza toate armele necesare pentru aceasta. Pentru a-si gasi un loc de munca oriunde in Romania, vor trebui sa stapaneasca ambele limbi, limba materna evident, dar si limba oficiala. Daca vom sprijini formulele acestea de insularizare a invatamantului, sunt convins ca vom putea pregati oameni competenti, dar care folosind activ doar limba materna si facand invatamantul in aceeasi limba exista riscul sa nu cunoasca limba oficiala. De aceea, prin forta lucrurilor, vor fi, as spune, dezavantajati fata de colegii lor de generatie si de profesiune. Prin urmare, eu cred ca forma de invatamant actuala de la Universitatea Babes-Bolyai permite o inserare sociala si economica mult mai facila pentru absolventi. Nu sunt convins ca o forma de invatamant complet separata i-ar ajuta pe maghiarii din Romania. Cred ca efectul ar fi invers celui scontat.

Ce parere aveti de solicitarile de acordare a autonomiei teritoriale pentru Tinutul Secuiesc, de acele referendumuri?

Vreau sa va spun faptul ca aceasta problema nu este imbratisata nici de UDMR si cu atat mai putin de catre Guvernul roman. Am vorbit nu o data despre autonomie si am spus ca dorim mai multa autonomie locala prin progresele pe care trebuie sa le facem pe calea descentralizarii. Romania are o mostenire de hipercentralizare din perioada comunista. Din pacate, in ultimii patru ani s-a facut destul de putin pentru descentralizarea administrativa si cred ca acest lucru este reliefat si de rapoartele Comisiei Europene si ale Parlamentului European. Prin urmare, una din prioritatile perioadei urmatoare vor fi sporirea descentralizarii si, prin urmare, cresterea autonomiei. Acest lucru nu se face pe o baza etnica. Am avut discutii foarte clare cu UDMR in acest sens. Suntem in deplin consens. Nici UDMR nu pledeaza pentru autonomie pe criterii etnice si vreau sa va spun ca si in discutiile pe care le-am avut la Budapesta am avut parte de acelasi punct de vedere si din partea autoritatilor maghiare. Nu se doreste a se cere catusi de putin autonomie pe baze etnice.

Guvernul va incerca sa opreasca organizarea referendumurilor?

Referendumurile care s-au organizat intr-adevar nu au suportul legal, cred ca atitudinea autoritatilor locale din judetul Harghita a fost corecta. Vreau sa mai adaug ceva la capitolul autonomie. Sunt un om care cred in valorile democratiei, sprijin ideea unei descentralizari, pentru ca decizia in general trebuie adusa cat mai aproape de cetatean. Deci, autonomia nu este numai un scop in sine. Autonomia si descentralizarea trebuie facute tocmai pentru a asigura o guvernare mai eficienta in sprijinul cetatenilor.

"Voi candida la presedintia PNL"

Veti candida la functia de presedinte al PNL?

Voi candida. In momentul de fata indeplinesc functia de presedinte interimar. Doresc sa va spun ca am avut inclusiv o discutie cu domnul Theodor Stolojan, pe cand era la conducerea PNL. I-am spus ca, in cazul in care nu va mai candida, imi voi anunta candidatura. Cu atat mai mult, in conditiile in care Theodor Stolojan s-a retras, consider ca este o datorie si o onoare, in acelasi timp, de a candida la presedintia PNL.

Nu credeti ca Theodor Stolojan este marele infrant al acestor alegeri? A contribuit la sporirea increderii electoratului in PNL, a ridicat partidul in sondaje, iar acum nu se mai afla in prim-planul scenei politice?

Nu as spune ca este marele infrant. As spune ca soarta a fost nedreapta, pentru ca in momentul in care noi am ajuns sa culegem laurii victoriei, Theodor Stolojan se retrasese. Din cauza problemelor de sanatate a fost practic determinat sa se retraga, nu a putut sa se bucure in egala masura de rezultatele acestei victorii. Spun n-a putut sa se bucure in egala masura, cu toate ca in momentul de fata are o functie foarte importanta la Cotroceni si cred ca, in masura in care si-ar dori sa aiba o activitate politica in PNL, va fi primit inclusiv de mine cu bratele deschise. Cu totii am apreciat, toata conducerea PNL a apreciat contributia pe care a avut-o, ducand partidul de la 6%-7% in 2002 la scorul cu care practic am intrat in alegeri. Bineinteles, e greu de facut acum o cuantificare cat a fost contributia pana la si dupa alegeri, dar vreau sa spun ca PNL a avut o evolutie remarcabila, iar aceasta evolutie i se datoreaza intr-o masura esentiala lui Theodor Stolojan.

Daca Theodor Stolojan va dori sa ramana presedinte al PNL?

Nu cred ca ar fi o problema daca si-ar exprima o astfel de dorinta. Totul este sa aflam si noi. Pana in momentul de fata, cred ca Theodor Stolojan, care cunoaste mecanica interna a PNL, si-ar fi anuntat o astfel de intentie.

MANDRIE. Premierul spune ca are o sotie care se fereste sa joace cel mai mic rol politic, desi nu are nici un motiv ca sa o ascunda

Fuziunea cu PD

Ati anuntat ca veti propune Congresului adoptarea unui document referitor la fuziunea cu PD. Credeti ca acest proiect politic are sorti de izbanda si in cat timp s-ar putea realiza el?

Pentru a va da un raspuns complet la aceasta intrebare, trebuie sa facem o scurta incursiune istorica, sa privim evolutia PNL din 2000 incoace. Dupa alegerile din 2000, in care PNL a obtinut un scor foarte slab, dar bun prin prisma faptului ca a trecut pragul electoral, am avut o reprezentare parlamentara extrem de anemica din punct de vedere numeric, fapt ce nu a putut permite in perioada 2000-2004 de a se vorbi de existenta unei opozitii puternice in Romania. De aceea, Guvernul Nastase a zburdat practic patru ani. Sigur ca la acest lucru a contribuit si reprezentarea numeric slaba a PD, al treilea partid de opozitie fiind PRM, care as spune ca a facut o figura cu totul si cu totul aparte. PNL a ramas cantonat in zona de 6-7 procente doi ani, iar acest lucru s-a datorat in mod esential deciziei politice eronate pe care conducerea PNL din acea perioada a luat-o pentru a face o alianta politica cu PSD, de care PSD nu avea nevoie, pentru ca avea o majoritate confortabila in Parlament. Acest lucru a insemnat un cost de credibilitate major pentru PNL, care a trebuit sa faca mari eforturi pentru a iesi din acest con de umbra si de lipsa de credibilitate. In final, eforturile acestea au debusat intr-o criza politica interna, ceea ce a insemnat demisia fostului presedinte si alegerea lui Theodor Stolojan, in vara lui 2002, ca presedinte al PNL. Din acel moment, orientarea strategica a PNL s-a schimbat in mod fundamental. PNL s-a orientat catre constituirea unei opozitii puternice, iar acest lucru nu era posibil decat prin apropierea de PD. Dupa cum stiti, acest fapt a fost realizat, iar el a debusat in constituirea Aliantei "Dreptate si Adevar" PNL-PD. Am avut o colaborare timp de un an si jumatate pana la alegeri si, daca vreti, legatura dintre noi nu numai ca a functionat bine, as spune ca s-a sudat. Asa incat fuziunea mi se pare urmatorul pas firesc, tinand cont ca astazi pe scena politica romaneasca s-au conturat doua blocuri politice majore. Pe de o parte Alianta, iar pe de alta parte, PSD. Celelalte forte, dupa cum ati vazut, au fost strivite intre cele doua blocuri politice. Cred in necesitatea fuziunii nu numai dintr-un rationament, dar si pentru faptul ca din punct de vedere programatic, ideologic nu exista diferente intre PNL si PD. Am participat la elaborarea programului si pot sa va spun ca am avut o comunicare extrem de usoara. Vorbeam aceeasi limba, fie ca era vorba de domeniul economic, fie ca era vorba de proiecte in domeniul social. Programul politic al Aliantei s-a facut cu o mare usurinta, ca intre doua partide care practic aveau aceeasi misiune politica, pentru ca PD este intr-adevar un partid cu o eticheta social-democrata, dar este un partid modern, pentru care valorile fundamentale ale democratiei si ale economiei de piata sunt valori pe care le-a asimilat pe deplin. Asa incat procesul de fuziune, care va spuneam ca trebuie sa fie un proces natural, nu mi se pare un proces dificil. Sigur ca ceea ce va fi dificil va fi sa depasim anumite ambitii personale si anumite orgolii, care exista, sunt firesti, nu trebuie sa ne ascundem. Daca nu vorbim de ele nu inseamna ca ele nu ar exista. Nu ne ramane decat sa gasim un mecanism, si cred ca avem aceasta capacitate, asa cum am redactat protocolul Aliantei si care ne-a scutit de convulsii interne, de tensiuni interne, asa sunt convins ca vom putea gasi un mecanism care sa regleze modalitatea in care cele doua partide sa poata fuziona, solutie prin care sa se poata regasi si sa se poata exprima toti liderii importanti din cele doua partide.

Vi se pare corecta schimbarea din functie a presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului atat timp cat ei au trecut deja de votul senatorilor si deputatilor si mai ales ca la Senat nu exista o prevedere regulamentara care sa permita acest lucru?

Vreau sa facem o distinctie intre regulamente, care n-au o valoare politica, si aspectul politic. In ceea ce priveste aspectul politic, trebuie sa constatam ca Romania traieste o anomalie majora, si anume presedintii celor doua Camere apartin Opozitiei, lucru care nu se intampla nicaieri. Conducerea Camerelor nu are numai o componenta administrativa, are si o componenta politica si ea este firesc sa reflecte culoarea majoritatii. Prin urmare, mie mi se pare absolut normal ca presedintii celor doua Camere sa apartina actualei majoritati pe care se sprijina Guvernul. †De ce l-ati numit prefect al Capitalei pe Silvian Ionescu daca avea un trecut patat? Numirea aduce,daca vreti, mai mult cu o formalitate. De fapt, el a fost desemnat din partea PD. Partidul Democrat are posibilitatea sa-si recomande persoanele pe care le considera cele mai potrivite. Din pacate, cu Silvian Ionescu lucrurile au stat putin altfel si cred ca in final este mai bine sa ai puterea sa recunosti ca ai facut o greseala decat sa persisti in eroare. Pe viitor, voi fi mai grijuliu in ceea ce priveste desemnarea prefectului Capitalei.

Vom ajunge la alegeri anticipate?

In aceasta perioada ma indoiesc ca putem sa ajungem la anticipate atata vreme cat in PSD sunt convulsiile interne pe care le stim cu totii. PSD nu este pregatit pentru alegeri anticipate, iar la nivelul majoritatii cred ca exista mai degraba o dorinta de a arata ca putem sa facem anumite lucruri. Nu cred in alegeri anticipate. Nu avem motive la nivel politic, coalitia este solida, partenerii de coalitie mi se par mai multumiti decat as fi putut anticipa.

PSD a acuzat la un moment dat ca in Romania exista doi premieri: dumneavoastra si Traian Basescu. Sunteti de acord cu acest lucru?

Trebuie sa tineti cont ca in Romania, in baza sistemului constitutional existent, presedintele are un rol executiv important, spre deosebire de tari care sunt de tip republici parlamentare, Romania este o republica semiprezidentiala in care presedintele, prin Constitutie, are atribuite o serie de responsabilitati, pe care Traian Basescu intelege sa si le exercite si eu cred ca este foarte bine. Ceea ce ar fi fost grav, si nu este cazul, ar fi fost o neintelegere - asa cum s-a intamplat in mandatul trecut - intre prim-ministru si presedinte. Eu ma coordonez foarte bine cu Traian Basescu, lucram impreuna de multa vreme, avem incredere unul in altul, ne consultam foarte des, sunt zile in care vorbim de cateva ori la telefon si lucrul acesta cred ca este benefic pentru ceea ce ar insemna functionarea coerenta a tuturor institutiilor statului, pentru atingerea anumitor obiective.

Sotia dumneavoastra a fost extrem de aproape de toate momentele importante din ultima vreme in care ati fost implicat. Intentioneaza sotia dumneavoastra sa se implice activ in viata socio-politica?

Eu vreau sa va spun ceva. Am o sotie de care sunt mandru si pe care nu am nici un motiv sa o ascund. Sotia mea a participat alaturi de mine strict in calitate de sotie si nu a avut nici un rol politic. In campania electorala a fost un sprijin pe care l-am apreciat si care a fost extrem de agreabil. Oamenii vor sa vada ca si cei care aspira la ocuparea unor functii de varf au o familie implinita, cu copii. Deci, nu aveam nici un motiv pentru care sa o ascund. Se fereste sa joace cel mai mic rol politic, dar sigur ca in anumite ocazii oficiale in calitate de sotie va aparea alaturi de mine. Cred ca pentru ea va fi foarte important sa incerce sa se angajeze in activitati sociale, de caritate, pentru ca in Romania exista importante categorii sociale care traiesc greu, care sufera de pe urma tranzitiei catre o societate moderna, capitalista, si acesti oameni au nevoie de ajutor. Cred ca rolul unei sotii de prim-ministru, dincolo de rolul pe care il joaca in familie, poate sa fie unul foarte important, calandu-se pe astfel de actiuni.