Cu căteva zile inainte de incepere anului şcolar, ministrul Educaţiei dezbate de zor proiectul noii Legi a invăţămăntului, ce ar urma să fie discutat in Parlament in cel mai scurt timp. Se tot vorbeşte despre reforma invăţămăntului, dar aceasta se lasă incă aşteptată. Şcolile sunt departe de standardele europene, dascălii sunt prost plătiţi, iar pentru un loc la grădiniţă trebuie să-ţi inscrii copilul pe listă de cănd se naşte.Â
Cu căteva zile inainte de incepere anului şcolar, ministrul Educaţiei dezbate de zor proiectul noii Legi a invăţămăntului, ce ar urma să fie discutat in Parlament in cel mai scurt timp. Se tot vorbeşte despre reforma invăţămăntului, dar aceasta se lasă incă aşteptată. Şcolile sunt departe de standardele europene, dascălii sunt prost plătiţi, iar pentru un loc la grădiniţă trebuie să-ţi inscrii copilul pe listă de cănd se naşte. Â
- Jurnalul Naţional: Foştii miniştri ai Educaţiei Andrei Marga şi Mircea Miclea au criticat foarte dur noul pachet de legi privind invăţămăntul pe care il promovaţi. Cum comentaţi declaraţiile acestora?
Cristian Adomniţei: Domnul Marga caută "tribună publică". Nu există nici o declaraţie pozitivă la adresa nici unui ministru din 2000 şi pănă acum făcută de fostul ministru. Părerea mea este că Romănia a avut căţiva miniştri vizionari, Marga, Miclea şi Ecaterina Andronescu, care au făcut foarte multe pentru invăţămănt, intr-o perioadă in care nu erau
bani, s-a făcut reformă fără bani, ceea ce este de apreciat. Acum bani sunt şi mă aştept ca implementarea schimbărilor care vor veni să fie reală şi să aducă beneficii Educaţiei. De cănd am venit la minister m-au interesat bugetul, răspunderile, rezolvările concrete. Nu mă interesează strategiile, imi plac lucrurile concrete şi nu poveştile.
- Cum va ajuta universităţile noua lege a invăţămăntului ?
Noua regulă este una simplă, şi anume "libertate". Acum, rectorii vor avea mult mai multă libertate. Acest
proiect de lege indeamnă fiecare universitate să-şi facă propriile reguli, după necesităţi. Bineinţeles că vor fi supravegheate de minister. Insă cu adevărat important este faptul că fiecare instituţie de invăţămănt superior poate alege intre cercetare şi predare, fie va opta pentru ambele. Universităţile sunt foarte importante pentru dezvoltarea unei regiuni, sunt adevărate motoare de dezvoltare, care produc forţă de muncă licenţiată. Să nu uităm că pentru bunăstarea unei societăţi forţa de muncă licenţiată este esenţială. Statul are datoria să investească in invăţămăntul superior, cu căt vom avea mai mulţi absolvenţi de facultate, cu atăt ne va fi mai bine nouă ca şi societate.
"Şcoala cu rezultate slabe va fi inchisă"
- Vorbiţi-ne despre una dintre noutăţile aduse de viitoarea lege!
Fiecare şcoală va primi bani de la bugetul de stat in funcţie de numărul de elevi, dar şi in funcţie de rezultate. Nu cred că e normal ca doi profesori cu aceleaşi grade să aibă acelaşi salariu, in condiţiile in care unul are doi olimpici, iar la altul nu sunt decăt elevi cu rezultate foarte slabe. Atunci cănd o şcoală va scădea sub un anumit nivel va fi inchisă, iar infrastructura ei o va prelua o instituţie şcolară mai bună. Trebuie să se inţeleagă că eliminarea testelor naţionale s-a făcut in urma unor studii asupra psihologiei copilului de 14 ani. Teza cu subiect unic ii obligă pe profesori să predea toată materia, pentru că intr-o clasă in care nu se ia nici un 10 e clar că nu elevii au o vină, ci profesorul. Dar şi elevii vor trebui să inveţe pe tot parcursul anului şcolar, şi nu doar inainte de examen. Directorul de şcoală va avea obligaţia să ia măsuri dacă rezultatele vor fi nesatisfăcătoare, e in interesul instituţiei pe care o conduce, altfel părinţii işi vor retrage copiii, iar şcoala va fi inchisă.
- Â In ce stadiu se află cercetarea romănească? Se investeşte in acest domeniu?
Cercetarea romănească la ora aceasta, faţă de tot ce a fost pănă in 2004, are o cu totul altă faţă. Pentru prima oară avem o strategie naţională de cercetare, aprobată in februarie, avem şi un plan de măsuri pentru indeplinirea strategiei. Anul acesta, bugetul cercetării este de 0,52% din PIB, in comparaţie cu sub 0,20% in 2004. Deja in instituţiile romăneşti de cercetare nu mai este problema banilor, a lipsei lor, acum problema este resursa umană tănără.
- Studenţii s-au arătat nemulţumiţi că in noul pachet de legi au fost omise referiri la subvenţiile pentru cantine, cămine şi transport, dar şi menţiuni privind bursele.
La ultima intălnire cu studenţii, de la Costineşti, am stabilit ca aceştia să se hotărască asupra celor mai importante probleme pe care le au de semnalat şi urmează să le clarificăm impreună in aceste zile. Pot spune că eu incerc să-i ajut, chiar am venit cu noi propuneri: infiinţarea agenţiei de credite pentru studenţi şi burse, care să se ocupe de sprijinirea copiilor interesaţi să meargă la facultate.
- Cum rămăne cu testele naţionale? Liceele de renume nu vor să renunţe la examenul de admitere. Este adevărat?
Liceele de marcă vor putea să-şi organizeze propriile examene de admitere dacă se consideră că e necesar, insă, atunci cănd un liceu hotărăşte să dea examen, trebuie să anunţe cu un an inainte, pentru ca elevii să se pregătească. Şcolile vor fi conduse de Consiliul de Administraţie, care işi va numi directorul. In acest consiliu, 60% vor fi profesori, iar 40%, părinţi şi reprezentanţi ai Consiliului Local. Tot Consiliul de Administraţie va alege şi profesorii, astfel că vor fi concursuri naţionale intre liceele cele mai bune. Profesorii bine pregătiţi vor atrage şi mai mulţi copii, şi astfel şcolile vor primi bani mai mulţi, după numărul de elevi.
- Tot mai mulţi profesori bine pregătiţi părăsesc sistemul de invăţămănt şi se indreaptă spre alte meserii. Cum veţi reuşi să atrageţi tinerii absolvenţi spre meseria de dascăl?
Salariile vor fi din ce in ce mai bune, invăţămăntul va deveni o activitate foarte căutată. Pănă la finele anului incercăm să trecem peste pragul de opt milioane pentru salariul unui profesor debutant. Sunt conştient că tinerii işi doresc lefuri mai bune şi condiţii de muncă civilizate. Eu fac tot ce-mi stă in putinţă să-i atrag in sistemul educaţional.
"In Romănia nu există educaţie prenatală"
- Putem vorbi despre invăţămăntul obligatoriu de la trei ani in condiţiile in care nu sunt grădiniţe suficiente?
Invăţămăntul obligatoriu de la trei ani inseamnă in primul rănd obligativitatea statului de a se implica serios, de a avea un program concret de rezolvare a problemei numite infrastructură. Toate studiile arată foarte clar că e mult mai eficient să intervii in educaţia unui copil mai devreme decăt mai tărziu. Dacă un copil de şapte ani vede pentru prima oară in viaţa lui un creion, am toate şansele ca la 16 ani, după ce termină invăţămăntul obligatoriu, să fie mai puţin educat, să am delincvenţă, intoleranţă, violenţă şi chiar şomaj. Ce e mai scump pentru societate să intervină şi să-l corijeze sau să-l educe de la o vărstă fragedă? Ca societate e in interesul nostru să avem indivizi căt mai bine pregătiţi. Educaţia incepe incă de la naşterea copilului, la ora actuală nu avem educaţie prenatală. In Bucureşti am 10.000 de cereri nerezolvate pentru grădiniţe, dar ştiu că mai sunt şi alţi 10.000 de părinţi care nu au făcut cerere. In fiecare an trebuie să construim un număr de grădiniţe ca să acoperim deficitul. Timp este, avem şi bani, sper să nu ne lipsească voinţa.
- In acest an foarte multe şcoli nu au autorizaţie de funcţionare, multe unităţi de invăţămănt nu sunt pregătite să-şi primească elevii.
Da, cunosc situaţia. Anul acesta au fost bani, dar nu a fost voinţă din partea primăriilor. De la anul nu mai dau bani la primării, ci la inspectoratele şcolare, pentru că primarii au avut bani, dar nu au cheltuit. Asupra inspectorilor şcolari am autoritate şi ii pot trage la răspundere.
- Ora de religie va fi obligatorie, mulţi părinţi nu sunt de acord cu acestă măsură. Ce v-a determinat să luaţi o astfel de decizie?
Romănii sunt un popor religios. Nu cred că ora de religie este un pericol. Drogurile, violenţa, armele, acestea sunt pericole reale. Această decizie vine in ajutorul elevilor, şcoala educă mintea, religia educă sufletul. Cei care nu vor frecventa orele nu vor pierde timpul prin baruri, la biliard, şcoala e obligată să aibă grijă de ei.