Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Vestea dată de ministrul Educaţiei, Liviu Pop, că din acest an vor mai exista încă două manuale şcolare – pentru sport şi dirigenţie – a stârnit isterie naţională. Doar că manualele nu erau o idee proastă a lui Liviu Pop, ci o decizie luată de fostul guvern, prin Ordonanţă de Urgenţă, iar în momentul anunţului, trecuseră deja cinci luni de la organizarea licitaţiilor pentru editurile care le-au tipărit. Mai multe astfel de Ordonanţe din 2016 au întins adevărate capcane în sistemul de Educaţie, iar acum se pregătesc alte ordonanţe care să le corecteze, ca să se evite eventuale blocaje.
Diana Scarlat: De ce nu aţi putut interveni pentru a opri tipărirea celor două manuale, de sport şi dirigenţie?
Liviu Pop: Niciun ministru nu putea să oprească licitaţia, şi nici să decidă în privinţa acestor manuale, din moment ce Legea Educaţiei Naţionale spune că este un drept al elevului ca fiecare disciplină din planul cadru de învăţământ să beneficieze de manual. Nu puteam opri licitaţia, în niciun fel.
Când a-nceput licitaţia pentru cele două manuale care au stârnit uimirea multor români?
Licitaţiile au început în luna martie, iar acum s-au finalizat. Scrierea manualelor şcolare nu se face peste noapte. S-a lucrat două-trei luni la realizarea lor, aşa cum se procedează pentru orice manual.
Citește pe Antena3.ro
S-au folosit modele din alte ţări la realizarea acestor noi cărţi pentru elevi?
Nu ştiu să se fi folosit ca model manuale din alte ţări, mai ales pentru că nu avem programe similare cu alte ţări, dar e posibil să fie elemente asemănătoare, în funcţie de fiecare autor. Fiecare editură şi autor şi-a făcut conceptul în baza programei şcolare. E dreptul fiecăruia să redacteze manuale atractive.
Ce se va întâmpla cu celelalte manuale, pe care elevii şi profesorii le vor aştepta, şi anul acesta, după ce va începe şcoala?
Întârzierile sunt nepermis de mari pentru tipărirea manualelor şcolare, iar problema a fost generată de o întârziere din 2016. Planurile cadru ar fi trebuit să fie aprobate în şase luni, până în toamnă, dar în ianuarie 2017 noi am preluat aceste întârzieri. Tot ce am putut face a fost să accelerăm ritmul de finalizare a programelor şcolare şi restul procedurilor. Din 2001 nu s-au mai scris planurile cadru şi planurile şcolare. Dacă ar fi finalizat planurile cadru în octombrie-noiembrie, în decembrie se putea organiza licitaţia Şi eram asiguraţi că anul acesta aveam manualele. Aşa, terminându-se în februarie, sunt necesare două-trei luni pentru rescrierea manualelor, iar licitaţia era în desfăşurare când am ajuns la minister, la începutul lunii iunie.
În ce situaţie sunt manualele pentru clasa a cincea şi din ce cauză vor întârzia?
Ne dorim ca toţi copiii să aibă cărţile pe bancă pe 11 septembrie, inclusiv cei de clasa a cincea, chiar dacă s-a întârziat foarte mult acest lucru, iar licitaţia este încă în derulare şi întârzierea este nepermis de mare.
Vor fi mai bune noile manuale decât cele de până acum, care au stârnit scandaluri încă de când au apărut?
Felul manualelor şi programele şcolare nu sunt decise nici de ministrul Educaţiei, nici de premier, ci de experţii Academiei Române, de experţii în Educaţie, de cele câteva mii de cadre didactice care au participat la redactarea programelor şcolare şi a planurilor cadru.
Pentru a reduce încărcătura de peste cinci kilograme a ghiozdanelor elevilor din România, se poate renunţa la aceste manuale tipărite, astfel încât să rămână doar cele digitale, dacă ele oricum există?
Manualele pe suport electronic reprezintă o condiţie de participare la licitaţie, încă din 2012. În 2013 au fost primele manuale pe CD, dar nu se poate interzice folosirea manualelor tipărite pe hârtie. Este rolul profesorului să folosească la ore aceste manuale digitale, iar copiii le pot folosi acasă.
Ce s-a mai schimbat prin OUG, anul trecut, şi a cauzat probleme în sistemul de Educaţie?
Au schimbat Legea Educaţiei prin OUG şi în privinţa concursurilor pentru directorii de şcoli. Au decis să organizeze concursurile ministerul, nu şcoala. Deja ştim ce scandal a fost anul trecut, pe această temă, dar Parlamentul va decide cum se vor susţine în continuare aceste examene. Legea Educaţiei se va finaliza până la sfârşitul anului, aşa cum prevede programul de guvernare. Se vor analiza toate propunerile, inclusiv bacalaureatul diferenţiat şi examenul de admitere la liceu. Vor fi în dezbatere publică, iar Parlamentul va decide forma finală a noii legi.
Masa caldă la şcoală aşteaptă OUG
Sunt probleme şi cu programul Masă caldă la şcoală?
Nici acest proiect nu a fost aplicat anul trecut. Abia anul acesta am reuşit, pentru că în 2016 nu s-au făcut normele metodologice, fapt pentru care banii pentru noiembrie-decembrie, anul trecut, nu s-au dat, iar programul nu s-a putut aplica. Noi am dat normele metodologice în ianuarie, destul de repede, am implementat proiectul, am văzut care sunt problemele şi nevoile autorităţilor locale şi ale şcolilor şi am decis să venim cu o nouă ordonanţă de urgenţă, luna aceasta, privind normele metodologice, pentru a extinde acest program.
Toate cele 50 de şcoli din proiectul pilot au implementat programul?
Raportul pe care l-am făcut ne spune că în 20 de unităţi şcolare nu s-a făcut nimic în această privinţă. Vom găsi soluţii pentru a se implementa proiectul şi în acele şcoli, dar şi pentru a se extinde. La asta lucrăm acum.
Există şi lucruri bune pe care le-aţi preluat de la guvernul din 2016? Ar putea fi învăţământul dual unul dintre aceste lucruri?
Învăţământul dual nu a fost lansat aşa cum ar fi trebuit, iar asta se vede din cifre: din numărul de circa 35.000 de locuri pe care le-am scos la concurs s-au ocupat doar jumătate. Sperăm ca anul viitor să se ocupe măcar 75%.
Ce anume a împiedicat ocuparea acestor locuri?
Din punctul meu de vedere, a fost o problemă din cauza ordonanţei date la finalul anului trecut, care a schimbat radical lucrurile. O problemă este şi imaginea pe care o are, din păcate, învăţământul dual şi profesional, dar şi lipsa de strategie pentru promovarea învăţământului dual, la care lucrăm acum.
Ordonanţa care pune în pericol doctoratele
O altă Ordonanţă de Urgenţă, de la sfârşitul anului 2016, ar trebui modificată acum printr-o altă Ordonanţă, ca să nu se blocheze tot sistemul doctoral. “Avem o problemă cu şcolile doctorale, pentru că ordonanţa dată anul trecut impune ca până la 1 octombrie toate aceste şcoli să fie acreditate, ceea ce nu se poate întâmpla decât dacă prorogăm termenul. Pentru asta e nevoie de o altă ordonanţă de urgenţă care să proroge termenul, astfel încât universităţile să poată parcurge toate etapele. Au dat-o la sfârşitul anului, pe ultima sută de metri, dar vom repara toate problemele.
"Trebuie să rezolvăm cu celeritate şi chestiunea legată de rechizitele şcolare pentru copiii din familiile sărace. Sunt bani europeni care nu s-au atras, timp de un an. Sperăm să reuşim să deblocăm şi această situaţie, în cel mai scurt timp", Liviu Pop, ministrul Educaţiei
O schimbare care va simplifica procesul de corectare a lucrărilor de la bacalaureat va fi introducerea posibilităţii de a se face verificarea lor de la calculatorul de acasă al profesorului evaluator sau de la centrele de corectate, tot pe calculator. Astfel, nu va mai fi nevoie de sprijinul Jandarmeriei şi de transportarea lucrărilor dintr-un judeţ în altul.
Liviu Pop a fost numit ministru al Educaţiei în actualul guvern Tudose. Înainte de a deveni ministru, a fost mai întâi secretar de stat în Ministerul Educaţiei, timp de două luni, în guvernul Grindeanu, apoi a renunţat la funcţie, redevenind parlamentar. Este la al doilea mandat de ministru, primul fiind de ministru interimar, pentru numai două luni, în guvernul Ponta, din 2012.
