x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Parisul, mai aproape de Bucuresti decat Iasiul

0
10 Feb 2005 - 00:00

INTERVIU
SCHIMBARI - Sistemul de credite transferabile nu functioneaza bine

Din toamna, studentii vor studia dupa reguli europene, adica ciclu initial de studiu, facultate si ciclu superior - master. Despre procesul Bologna si cum va arata invatamantul superior in Romania ne va lamuri Dumitru Miron, secretar de stat pentru Invatamantul Superior din Ministerul Educatiei si Cercetarii.
EUGENIA MIHALCEA

NOUTATI. Secretarul de stat pentru Invatamantul Superior, Dumitru Miron, spune ca numarul de studenti va creste usor

Jurnalul National: Ce inseamna, de fapt, procesul Bologna?
Dumitru Miron: Procesul Bologna a demarat o generoasa intentionalitate la nivel european in directia realizarii unui autentic spatiu educational european, pentru promovarea identitatii culturale, educationale europene si pentru contributia la realizarea uneia dintre cele mai importante libertati de circulatie care defineste Uniunea Europeana, si anume libera circulatie a resurselor umane, a capitalului uman. Fara armonizarea arhitecturilor educationale, s-a apreciat pe buna dreptate ca este indiscutabil acest lucru, nu se poate asigura o libera circulatie a fortei de munca si nu se poate asigura egalitate de sanse, nu se pot inlatura barierele in exercitarea profesiei in Uniunea Europeana. Aceasta este esenta procesului Bologna.

Ce s-a facut pana acum in tara noastra in acest sens?
S-au facut si nu s-au facut mai multe lucruri. Eu am numai cateva zile de cand am luat portofoliul, dar am fost actor participant in calitate de prorector la Academia de Studii Economice, timp de vreo cinci ani. Unul dintre primii pasi a fost implementarea in Romania a sistemului de credite transferabile.

Creditele transferabile

Dar care nu functioneaza la toate universitatile la fel...
Incepand cu 1997, s-a lansat procesul acesta de trecere la ECTS, dar despre care putem sa avem numeroase pareri, din cauza modului in care a fost inteles, acceptat este foarte diferit. Sunt universitati in Romania, dar nu as putea sa le numesc, care au avansat mai mult si altele mai putin. Pe de alta parte, cred ca e o ciudatenie in procesul Bologna si in sistemul european de credite transferabile, pentru ca s-a asigurat mai degraba transferabilitatea creditelor intre universitatile romanesti si cele din Uniunea Europeana si mult prea putin, sau chiar deloc, transferabilitatea intranationala si chiar intrauniversitara. Este paradoxal: sunt mai transferabile creditele intre universitatile romanesti si cele europene decat intre facultati din cadrul aceleiasi universitati.

Cu alte cuvinte, un student din Bucuresti, de exemplu, se transfera mai usor la o universitate din Paris si mai greu la Iasi?
Se poate transfera si la Iasi, dar destul de greu. Mai simplu poate ajunge la o universitate din Europa, pentru ca sistemul de credite este la fel.

Ce se va intampla in situatia aceasta?
Un exemplu, daca esti student si ai materia Mecanica 1, iar la o universitate poti obtine pentru asta 5 puncte de credit, iar la alta numai 3, devine dificila echivalarea. Pe de alta parte, nu prea e clar si de aceea noi vrem sa asiguram o acoperire similara de puncte de credit cu obligatiile profesionale. Asta se va vedea si in propunerile Ministerului Educatiei, Nomenclatorul specializarilor, care pune accentul pe numarul de puncte de credit pe ciclul educational.

Studentii se pot reorienta

Vor fi mai putine specializari in noul Nomenclator?
Faptul ca exista un numar impresionant de specializari, unele dintre ele nefiind compatibile cu ce se cerea din campul societatii, nu era bine. Cu alte cuvinte, multe dintre specializari, la care s-a lucrat cu buna intentie, nu sunt validate de catre solicitantul de resurse umane. Mi-e greu sa dau exemplu, dar nu avem voie sa condamnam tinerii la ingustime si netransferabilitate in campul muncii.

Dar ei aleg...
Noi dorim sa transmitem mesajul catre universitati, ca acestea trebuie sa dovedeasca temeinicia in fundamentarea specializarii. Ca atare, propunerile Ministerului Educatiei, concretizate in hotarare de Guvern, nu vor cobori la nivelul specializarilor, vor ramane la reglementarea domeniilor fundamentale. Va fi un numar mai mic, sub 70 de domenii fundamentale, care vor fi stabilite pe doua etaje: domeniile compatibile cu cele din tarile membre ale Uniunii Europene si, evident, sa fundamentam punctual domeniile pentru care exista cerinte specifice in UE, profesiile reglementate - arhitecti, medici, stomatologi. Cifra de scolarizare se va da pe acele domenii, iar universitatile pot sa stabileasca specializarile cerute, pentru care exista interesul studentilor. Deci, noi dam cifra de scolarizare pe domenii si marimea ciclului de formare initiala o exprimam in functie de credite, nu in ani.

Adica universitatile pot decide cati ani va fi durata ciclului de studiu?
In principiu, da. Daca pentru un domeniu anume, studiile de la universitatile partenere in Europa arata ca formarea este echivalenta cu 180 de puncte de credit, atunci, universitatile au dreptul, pana la un punct, sa decida in cat timp - cinci sau sase semestre - pot sa faca acele 180 de puncte de credit. Asta nu inseamna ca trebuie sa trecem in extrema cealalta, in care 180 de puncte de credit se fac intr-un semestru. Doar daca cineva este superdotat si poate sa obtina toate punctele de credit intr-un semestru. Dar acestia sunt foarte putini.

Inseamna ca facultatea nu se mai face in trei ani, iar masterul - ciclul superior de studii - in doi ani?
Se va calcula in credite. Perioada va fi strans legata si de alegerea tinerilor care vor opta pentru o facultate sau alta. Daca noi spunem ca e patru ani peste tot, toate universitatile vor afisa patru ani de studiu. Dar daca noi spunem 200 de puncte de credit, iar o universitate - fara sa fie superficiala - declara ca face in trei ani acest punctaj, iar alta spune ca ii trebuie cinci ani, vor trebui sa tina seama si de posibilitatea ca studentii, candidatii sa spuna ca daca pot obtine echivalentul diplomei in trei ani, nu are rost sa plateasca cinci.

Master european

Cu cat se va reduce numarul de specializari?
Acesta nu se va reduce, pentru ca nu vom reglementa specializarile. Universitatile vor decide cate specializari vor mentine si daca isi permit sa mentina specializari cu un numar mic de studenti. In ceea ce priveste numarul de domenii, nu se va reduce semnificativ. Mai exact, numarul de domenii de la ciclul initial va fi echivalent cu cel de la doctorat.

Se poate vorbi de disponibilizari in randul profesorilor in urma acestor modificari?
Nu, dimpotriva. La noi s-a perceput gresit ca se reduce numarul anilor de studii de la patru la trei ani, dar de fapt creste de la patru la cinci ani. Asta cu tot cu ciclul superior de studii, un autentic masterat care sa poata fi echivalat in Europa.

Cum se va schimba masterul?
Asta e cu bataie mai lunga, de trei-patru ani, pentru ca abia dupa terminarea ciclului initiat de studiu, care va incepe din toamna, vom putea vorbi de masterate stiintifice si profesionale. Vrem sa facem masterate de tip european.

Veti incuraja cresterea numarului de studenti?
Cifra de scolarizare pentru ciclul initial de studii nu este mai mica decat anul trecut, iar in ceea ce priveste cifra de scolarizare pentru studiile de master este cu 20% mai mare decat anul anterior. Au fost 16.000 si am propus 19.200 de locuri la studii aprofundate.

Exista un domeniu pentru care a existat o crestere mai importanta a numarului de locuri la facultate?
Am incercat sa tinem cont si de probleme mai subiective. Am solicitat universitatilor sa-si fundamenteze propunerile de cifre pe capacitatea logistica. Adica sa nu mai constatam ca la finele primei saptamani dupa ce incepe scoala, serii si grupe cauta sali si nu au, doar de dragul de a avea mai multi studenti. Din dorinta de a lua bani mai multi, unele universitati duc cifrele dincolo de posibilitatile lor logistice, de numarul de profesori calificati. Cu alte cuvinte, fac tot felul de compromisuri pe care noi ni le dorim mai putin, de exemplu, tin ore de la 7:30 pana la 10:00 fara pauza, tocmai pentru a incapea.

Si totusi, in fiecare an se vorbeste de prea multi absolventi de Economie, de Drept...
Exista un fetisism al mesajelor. Tabloul societatii romanesti nu este bine asezat ca sa putem spune ca nu mai e nevoie de ingineri constructori sau ca e nevoie numai de economisti. E greu, orice studiu la acest moment poate sa transmita niste mesaje daunatoare, cu efecte pe termen lung. Secretarul de stat, in primele lui saptamani de munca, nu vrea sa dea cecuri in alb vreunui domeniu. Noi raspundem ca nu rapim tinerilor sansa de a se reorienta pe parcursul traseului. Pentru aceasta, dam cifre de scolarizare pe domenii in ciclul initial de studiu, iar tinerii pot opta dupa primele doua semestre pentru trasee optionale, sa se reorienteze daca au ales gresit. Iar la terminarea facultatii, diploma de licenta se acorda pe domeniu, iar specializarea se scrie in suplimentul de diploma.

CV
  • S-a nascut la 20 august 1957, Otesani, judetul Valcea
  • Profesor universitar din 1998, doctor in Stiinte Economice, specializarea Relatii Economice Internationale
  • Prorector al Academiei de Studii Economice din Bucuresti (februarie 2000 - martie 2004; reales mai 2004 - ianuarie 2005)
  • Noiembrie 2000 - prezent - indrumator de doctorat in specializarea Relatii Economice Internationale. A publicat peste 30 de articole si studii in publicatii de specialitate din Romania. Este consultant al Programului PHARE Romania pe probleme de asistenta sociala pentru studenti
  • Citeşte mai multe despre:   interviu,   numărul,   studii,   puncte,   credit,   universitatile

     



    Mai multe titluri din categorie

    Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei

    Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei
    Durerile de spate reprezintă cauza celor mai multe consultaţii la medici, ele produc cele mai multe concedii medicale în lumea largă. Acea poziţie ca a pruncului în burta mamei ajută pentru relaxarea spatelui și...

    Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”

    Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”
    Galerie Foto Fiul patronului de la Mira Telecom, o entitate abonată, de ani buni, la contracte grele cu instituțiile din zona siguranței naționale, livrează, pentru Poliția de Frontieră, începând cu 9 noiembrie, dispozitive...

    Cu semnătură, pe moarte călcând

    Cu semnătură, pe moarte călcând
    Galerie Foto „Refuz transportul la spital, îmi asum toate riscurile şi consecinţele, inclusiv decesul”.  Observaţia scrisă cu pixul transformă fişa de caz COVID într-un fel de certificat de deces. Pe care pacientul...

    Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane

    Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane
    Galerie Foto Din cei 326 de deputați care își încheie mandatul de parlamentar luna viitoare, 180 au datorii pe persoană fizică, cumulate, în cuantum de nu mai puțin 63.726.506,51 de lei. Creditorii, ca...

    Vineri, cartea „Teatru”, de Sidonia Drăgușanu. „Să scriu o piesă de teatru care să provoace scandal?! Dar ce fac pe urmă?”

    Vineri, cartea „Teatru”, de Sidonia Drăgușanu. „Să scriu o piesă de teatru care să provoace scandal?! Dar ce fac pe urmă?”
    Galerie Foto Jurnalul vă propune vineri o carte specială pentru iubitorii dramaturgiei, dar și pentru cei care vor să descopere un gen plin de acțiune, replici spumoase, amuzante și profunde: „Teatru”, de Sidonia...

    Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, consiliat de un „legionar” condamnat, în Germania, pentru două crime

    Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, consiliat de un „legionar” condamnat, în Germania, pentru două crime
    Galerie Foto Clotilde Armand a anunțat, ieri, pe contul său de socializare, că a demis conducerile a trei direcții din cadrul Primăriei Sectorului 1, din Capitală. Printre structurile decapitate se numără și Poliția...

    O inimă cu doar 6-8 extrasistole pe zi nu cere tratament

    O inimă cu doar 6-8 extrasistole pe zi nu cere tratament
    Profesorul doctor Horaţiu Moldovan a condus şi conduce secţii importante de chirurgie cardio-vasculară. A făcut inovaţii în tehnicile de chirurgie cardiacă, în disecţia acută de aortă, în anevrismele de...

    ATI în flăcări, la Piatra Neamț. Tragedii la indigo, din cinci în cinci ani

    ATI în flăcări, la Piatra Neamț. Tragedii la indigo, din cinci în cinci ani
    Galerie Foto Incendiul de la Spitalul de Urgență din Piatra Neamț, unde, sâmbătă, și-au pierdut viața zece pacienți Covid-19, internați la Terapie Intensivă, ar fi pornit de la instalația de alimentare cu energie...

    Bilanț la sfârșit de mandat. Jumătate dintre senatori termină legislatura cu datorii de peste 32 de milioane de lei

    Bilanț la sfârșit de mandat. Jumătate dintre senatori termină legislatura cu datorii de peste 32 de milioane de lei
    Galerie Foto Alegerile parlamentare bat la ușă, teoretic scrutinul urmând să aibă loc pe data de 6 decembrie, iar actualul Legislativ își încetează mandatul pe data de 21 decembrie. La patru ani de când au fost aleși,...

    Risc major. De ce grăsimea face ravagii în caz de COVID. Dr. George Sirețeanu: Obezitatea înseamnă, practic, un sistem imun sabotat

    Risc major. De ce grăsimea face ravagii în caz de COVID. Dr. George Sirețeanu: Obezitatea înseamnă, practic, un sistem imun sabotat
    Galerie Foto „Gras și frumos”, expresie atât de des folosită de părinții și bunicii noștri, nu doar că nu mai este de actualitate, ba chiar a devenit motiv de îngrijorare în vremuri de COVID. Grașii de azi sunt mai...

    Insula Belina și Brațul Pavel, declarate de Orban bunuri publice de interes național

    Insula Belina și Brațul Pavel, declarate de Orban bunuri publice de interes național
    Galerie Foto Cu fix o zi înaintea debutului campaniei electorale pentru alegerile parlamentare, Guvernul liberal a decis să declare celebrele proprietăți Insula Belina și Brațul Pavel drept bunuri publice de interes național,...

    Lockdown cu curve, polițiști și boschetari

    Lockdown cu curve, polițiști și boschetari
    Galerie Foto București, seara de 9 noiembrie 2020, cu un ceas înainte de închidere. În limbaj polițienesc: „Cota X” minus 60 de momente. Capitala pare că așteaptă o sărbătoare morbidă. Blocurile sunt luminate în...

    Mişcarea, medicamentele și somnul sunt necesare în terapia diabetului 

    Mişcarea, medicamentele și somnul sunt necesare în terapia diabetului 
    Diabetul este denumit ucigaşul tăcut, viclenia lui îl face să nu dea simptome mult timp. Boala macină organismul multă vreme căci, uneori, se descoperă şi după 10 ani. În terapia diabetuluide tip II sunt...

    Nicolae Coande: „Poeziile sunt mesaje codate în sticlă, aruncate în mări interioare”

    Nicolae Coande: „Poeziile sunt mesaje codate în sticlă, aruncate în mări interioare”
    Galerie Foto Următorul volum propus din colecția Jurnalul cărților esențiale este „Dumnezeu, poet și protector al lumii”, de Nicolae Coande. Autorul ne transmite că „cei care credeau că în timpul secularismului...

    După două luni de „mască în aer liber”, Guvernul și-a dat seama că nu are baza legală. Și a emis un OUG neconstituțional

    După două luni de „mască în aer liber”, Guvernul și-a dat seama că nu are baza legală. Și a emis un OUG neconstituțional
    Galerie Foto Timp de aproape două luni, autoritățile locale au fost nevoite să pună în aplicare mai multe hotărâri de Guvern prin care să oblige populația să poarte masca de protecție în spațiile deschise. Mai întâi,...
    Serviciul de email marketing furnizat de