Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
INTERVIU
SCHIMBARI - Sistemul de credite transferabile nu functioneaza bine
Din toamna, studentii vor studia dupa reguli europene, adica ciclu initial de studiu, facultate si ciclu superior - master. Despre procesul Bologna si cum va arata invatamantul superior in Romania ne va lamuri Dumitru Miron, secretar de stat pentru Invatamantul Superior din Ministerul Educatiei si Cercetarii.
EUGENIA MIHALCEA
|
|
NOUTATI. Secretarul de stat pentru Invatamantul Superior, Dumitru Miron, spune ca numarul de studenti va creste usor
|
Jurnalul National: Ce inseamna, de fapt, procesul Bologna?
Dumitru Miron: Procesul Bologna a demarat o generoasa intentionalitate la nivel european in directia realizarii unui autentic spatiu educational european, pentru promovarea identitatii culturale, educationale europene si pentru contributia la realizarea uneia dintre cele mai importante libertati de circulatie care defineste Uniunea Europeana, si anume libera circulatie a resurselor umane, a capitalului uman. Fara armonizarea arhitecturilor educationale, s-a apreciat pe buna dreptate ca este indiscutabil acest lucru, nu se poate asigura o libera circulatie a fortei de munca si nu se poate asigura egalitate de sanse, nu se pot inlatura barierele in exercitarea profesiei in Uniunea Europeana. Aceasta este esenta procesului Bologna.
Ce s-a facut pana acum in tara noastra in acest sens?
S-au facut si nu s-au facut mai multe lucruri. Eu am numai cateva zile de cand am luat portofoliul, dar am fost actor participant in calitate de prorector la Academia de Studii Economice, timp de vreo cinci ani. Unul dintre primii pasi a fost implementarea in Romania a sistemului de credite transferabile.
Proba costumelor de baie de la Miss Universe 2024. Câteva concurente au avut opțiuni neobișnuite
Citește pe Antena3.ro
Creditele transferabile
Dar care nu functioneaza la toate universitatile la fel...
Incepand cu 1997, s-a lansat procesul acesta de trecere la ECTS, dar despre care putem sa avem numeroase pareri, din cauza modului in care a fost inteles, acceptat este foarte diferit. Sunt universitati in Romania, dar nu as putea sa le numesc, care au avansat mai mult si altele mai putin. Pe de alta parte, cred ca e o ciudatenie in procesul Bologna si in sistemul european de credite transferabile, pentru ca s-a asigurat mai degraba transferabilitatea creditelor intre universitatile romanesti si cele din Uniunea Europeana si mult prea putin, sau chiar deloc, transferabilitatea intranationala si chiar intrauniversitara. Este paradoxal: sunt mai transferabile creditele intre universitatile romanesti si cele europene decat intre facultati din cadrul aceleiasi universitati.
Cu alte cuvinte, un student din Bucuresti, de exemplu, se transfera mai usor la o universitate din Paris si mai greu la Iasi?
Se poate transfera si la Iasi, dar destul de greu. Mai simplu poate ajunge la o universitate din Europa, pentru ca sistemul de credite este la fel.
Ce se va intampla in situatia aceasta?
Un exemplu, daca esti student si ai materia Mecanica 1, iar la o universitate poti obtine pentru asta 5 puncte de credit, iar la alta numai 3, devine dificila echivalarea. Pe de alta parte, nu prea e clar si de aceea noi vrem sa asiguram o acoperire similara de puncte de credit cu obligatiile profesionale. Asta se va vedea si in propunerile Ministerului Educatiei, Nomenclatorul specializarilor, care pune accentul pe numarul de puncte de credit pe ciclul educational.
Studentii se pot reorienta
Vor fi mai putine specializari in noul Nomenclator?
Faptul ca exista un numar impresionant de specializari, unele dintre ele nefiind compatibile cu ce se cerea din campul societatii, nu era bine. Cu alte cuvinte, multe dintre specializari, la care s-a lucrat cu buna intentie, nu sunt validate de catre solicitantul de resurse umane. Mi-e greu sa dau exemplu, dar nu avem voie sa condamnam tinerii la ingustime si netransferabilitate in campul muncii.
Dar ei aleg...
Noi dorim sa transmitem mesajul catre universitati, ca acestea trebuie sa dovedeasca temeinicia in fundamentarea specializarii. Ca atare, propunerile Ministerului Educatiei, concretizate in hotarare de Guvern, nu vor cobori la nivelul specializarilor, vor ramane la reglementarea domeniilor fundamentale. Va fi un numar mai mic, sub 70 de domenii fundamentale, care vor fi stabilite pe doua etaje: domeniile compatibile cu cele din tarile membre ale Uniunii Europene si, evident, sa fundamentam punctual domeniile pentru care exista cerinte specifice in UE, profesiile reglementate - arhitecti, medici, stomatologi. Cifra de scolarizare se va da pe acele domenii, iar universitatile pot sa stabileasca specializarile cerute, pentru care exista interesul studentilor. Deci, noi dam cifra de scolarizare pe domenii si marimea ciclului de formare initiala o exprimam in functie de credite, nu in ani.
Adica universitatile pot decide cati ani va fi durata ciclului de studiu?
In principiu, da. Daca pentru un domeniu anume, studiile de la universitatile partenere in Europa arata ca formarea este echivalenta cu 180 de puncte de credit, atunci, universitatile au dreptul, pana la un punct, sa decida in cat timp - cinci sau sase semestre - pot sa faca acele 180 de puncte de credit. Asta nu inseamna ca trebuie sa trecem in extrema cealalta, in care 180 de puncte de credit se fac intr-un semestru. Doar daca cineva este superdotat si poate sa obtina toate punctele de credit intr-un semestru. Dar acestia sunt foarte putini.
Inseamna ca facultatea nu se mai face in trei ani, iar masterul - ciclul superior de studii - in doi ani?
Se va calcula in credite. Perioada va fi strans legata si de alegerea tinerilor care vor opta pentru o facultate sau alta. Daca noi spunem ca e patru ani peste tot, toate universitatile vor afisa patru ani de studiu. Dar daca noi spunem 200 de puncte de credit, iar o universitate - fara sa fie superficiala - declara ca face in trei ani acest punctaj, iar alta spune ca ii trebuie cinci ani, vor trebui sa tina seama si de posibilitatea ca studentii, candidatii sa spuna ca daca pot obtine echivalentul diplomei in trei ani, nu are rost sa plateasca cinci.
Master european
Cu cat se va reduce numarul de specializari?
Acesta nu se va reduce, pentru ca nu vom reglementa specializarile. Universitatile vor decide cate specializari vor mentine si daca isi permit sa mentina specializari cu un numar mic de studenti. In ceea ce priveste numarul de domenii, nu se va reduce semnificativ. Mai exact, numarul de domenii de la ciclul initial va fi echivalent cu cel de la doctorat.
Se poate vorbi de disponibilizari in randul profesorilor in urma acestor modificari?
Nu, dimpotriva. La noi s-a perceput gresit ca se reduce numarul anilor de studii de la patru la trei ani, dar de fapt creste de la patru la cinci ani. Asta cu tot cu ciclul superior de studii, un autentic masterat care sa poata fi echivalat in Europa.
Cum se va schimba masterul?
Asta e cu bataie mai lunga, de trei-patru ani, pentru ca abia dupa terminarea ciclului initiat de studiu, care va incepe din toamna, vom putea vorbi de masterate stiintifice si profesionale. Vrem sa facem masterate de tip european.
Veti incuraja cresterea numarului de studenti?
Cifra de scolarizare pentru ciclul initial de studii nu este mai mica decat anul trecut, iar in ceea ce priveste cifra de scolarizare pentru studiile de master este cu 20% mai mare decat anul anterior. Au fost 16.000 si am propus 19.200 de locuri la studii aprofundate.
Exista un domeniu pentru care a existat o crestere mai importanta a numarului de locuri la facultate?
Am incercat sa tinem cont si de probleme mai subiective. Am solicitat universitatilor sa-si fundamenteze propunerile de cifre pe capacitatea logistica. Adica sa nu mai constatam ca la finele primei saptamani dupa ce incepe scoala, serii si grupe cauta sali si nu au, doar de dragul de a avea mai multi studenti. Din dorinta de a lua bani mai multi, unele universitati duc cifrele dincolo de posibilitatile lor logistice, de numarul de profesori calificati. Cu alte cuvinte, fac tot felul de compromisuri pe care noi ni le dorim mai putin, de exemplu, tin ore de la 7:30 pana la 10:00 fara pauza, tocmai pentru a incapea.
Si totusi, in fiecare an se vorbeste de prea multi absolventi de Economie, de Drept...
Exista un fetisism al mesajelor. Tabloul societatii romanesti nu este bine asezat ca sa putem spune ca nu mai e nevoie de ingineri constructori sau ca e nevoie numai de economisti. E greu, orice studiu la acest moment poate sa transmita niste mesaje daunatoare, cu efecte pe termen lung. Secretarul de stat, in primele lui saptamani de munca, nu vrea sa dea cecuri in alb vreunui domeniu. Noi raspundem ca nu rapim tinerilor sansa de a se reorienta pe parcursul traseului. Pentru aceasta, dam cifre de scolarizare pe domenii in ciclul initial de studiu, iar tinerii pot opta dupa primele doua semestre pentru trasee optionale, sa se reorienteze daca au ales gresit. Iar la terminarea facultatii, diploma de licenta se acorda pe domeniu, iar specializarea se scrie in suplimentul de diploma.
|
CV
|
|
|
