x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Interviuri Pericolul unui diagnostic pus de „autodidacţi”

Pericolul unui diagnostic pus de „autodidacţi”

de Florin Condurateanu    |    03 Iul 2018   •   20:50
Pericolul unui diagnostic pus de „autodidacţi”

Profesorul doctor Codruţ Sarafoleanu face una dintre intervenţiile cele mai rafinate, preţuită în lume, operează cu un endoscop special la graniţa dintre creier şi fundul nasului, navigând printre neuroni ghidat de computer. În acest interviu, la solicitarea noastră, explică unele semne de alarmă venite de la nas, gât, urechi, limpezind şi unele legende, nu toate adevărate, răspândite în populaţie.

Florin Condurăţeanu: - Care este exprimarea frecventă auzită de la pacienţii care intră în cabinetul ORL?

Prof. Codruţ Sarafoleanu: - Cel mai des auzim pacientul rostind un diagnostic pus chiar de el, am sinuzită, mă doare fruntea între sprâncene. Să nu uit: mulţi pacienţi îi indică medicului şi modul de intervenţie, ei spun să fie operaţi cu laser. Revenind la bănuiala lor de sinuzită, ei se pot înşela fiindcă durerea între sprâncene, de la baza frunţii, poate fi provocată de multe boli. Doar medicul, în urma consultării, a computerului tomograf, va stabili cauza: o inflamaţie, polipii (adică vegetaţiile). Polipii măriţi astupă orificiile de mici dimensiuni care asigură drenajul şi aerisirea sinusurilor. Modul de acţiune este fie chirurgical, fie medicamentos.

F.C.: - Îndepărtării polipilor, care se făcea pe bandă rulantă, i s-a mai pus frână…

Prof. dr. C.S.: - Polipii au totuşi un rol: fac parte din sistemul imunitar. Când polipii sunt foarte inflamaţi îngreunează şi respiraţia pe nas, cea firească. Copiii cu polipi mari respiră pe gură şi aerul nu mai este încălzit, umidificat ca la respiraţia prin nas. Aceşti copii dorm rău, au cearcăne, sunt palizi, n-au poftă de mâncare, toate aceste dezavantaje, însă, dispar la scoaterea polipilor hotărâtă de medic. Se eliberează şi orificiile sinusurilor, inflamaţia mucoasei în aceste orificii cedează prin medicamente şi astfel se scurg secreţiile, unele purulente, blocate în sinusuri, se face şi aerisirea lor. Aceste blocări din cauza polipilor măriţi au ecou defavorabil şi în ureche, apar otite, secreţiile din spatele timpanului presează asupra acestuia şi se ivesc dureri în ureche. Sub presiunea secreţiilor neelimitate, timpanul nu mai vibrează corespunzător şi slăbeşte auzul. Plus pericolul de spargere a timpanului în locuri neregenerabile. Medicul ORL-ist este cel care, pentru a debloca secreţiile, face o perforaţie fină a timpanului într-o zonă unde acesta se reface în 10 zile, poate face spălături cu medicamente prin acest orificiu temporar. Scoaterea polipilor se face prin intervenţie clasică, nu cu ajutorul laserului.

F.C: - Nici amigdalele nu se mai scot pe bandă rulantă.

Prof. dr. C.S.: - Amigdalele fac şi ele parte dintr-un inel de apărare imunitară. Ele nu se îndepărtează decât când apar multe amigdalite purulente într-un an. Menţionăm că teoria actuală este că un copil trebuie lăsat să se lupte cu mijloacele proprii ale organismului cu 3-4 amigdalite cu roşeaţă în gât, fără puncte de puroi, astfel îşi căleşte apărarea imunitară

Amigdalele au o serie de cripte, de adâncituri la suprafaţa lor, iar aici se culcuşesc microbii. Aceste cripte se îndepărtare printr-o „răzuire” cu laser. Extragerea amigdalelor în întregime se face, însă, cu o intervenţie clasică.

 

 

×
Subiecte în articol: codrut sarafoleanu