PNL vrea sa-i ia lui Traian Basescu serviciile secrete

Jurnalul National: Care vor fi principalele modificari aduse Legii CSAT?

Radu Stroe: La Legea CSAT trebuie sa se aduca o modificare privind eliminarea dreptului sefilor serviciilor secrete de a vota in CSAT. Asta pentru a nu mai exista in acest organism oameni care, venind la medierea CSAT in anumite chestiuni, isi pot realiza interesul prin votul pe care l-ar putea da. Am luat cazul CNSAS. Potrivit Legii 187, exista comisiile mixte SRI-CNSAS care discuta dosarele care pot atinge siguranta nationala. Daca SRI are un punct de vedere si CNSAS are alt punct de vedere, ei merg la arbitraj la CSAT. La acest arbitraj, sigur ca directorul serviciului va sustine ce sustinea omul lui din echipa comuna a celor doua institutii. Nu este corect. Nu poti sa si centrezi si sa dai si cu capul. Cred ca serviciile trebuie sa isi vada exclusiv de treaba lor, iar deciziile politice in CSAT sa fie luate de alti factori decat de cei care sa le si duca la indeplinire, adica de servicii.

In afara de cazul CNSAS, mai exista si alte cazuri in care serviciile si-ar promova propriile interese?

Daca luam setul de atributii din legea de organizare putem gasi asemenea situatii.

Printr-o asemenea propunere, le reduceti puterea acelor personaje pe care le-a laudat presedintele Basescu. E vreun conflict politic?

Cand am discutat in PNL despre acest pachet de legi, am convenit sa pornim de la cateva principii. In primul rand, trebuie sa fie redus numarul serviciilor la trei. In al doilea rand, trebuie sa corectam Legea CSAT in acest sens, de a veni numai cu trei servicii in CSAT, iar sefii de servicii sa fie scosi de la vot. Sigur ca trebuie sa participe la toate sedintele cu o activitate de consultanta, in virtutea careia membrii CSAT sa ia decizii. Daca vrem sa facem trei servicii: Interne, Externe si Aparare (SRI, SIE si Directia Generala de Informatii a Armatei - n.r.), sigur ca servicii precum STS, SPP si cele departamentale, ale ministerelor (Directia Generala de Informatii si Protectie Interna din MAI si Directia Generala de Protectie si Anticoruptie din Ministerul Justitiei - n.r.), nu-si mai au sensul. Ele trebuie stranse sub umbrela SRI. Oricat am spune noi, survin paralelismele, fiecare zona are interesul ei. Daca lumea intelege sau nu, e o alta chestiune. Nu este o chestiune de lupta intre PNL si presedinte. Presedintele are sursele sale, are punctul sau de vedere. Noi venim cu punctul nostru de vedere. Domnia sa poate sa il accepte sau sa il respinga, dar noi ca partid politic aflat la gvernare avem datoria sa punem pe hartie modalitatea de a rezolva problema serviciilor. Romania nu trebuie sa mai aiba o sumedenie de servicii, pentru ca este o tara medie-mica. Deci nu este o disputa politica cu presedintele Basescu. Sigur ca poate fi privita si din aceasta perspectiva, dar credinta mea este ca presedintele Basescu nu poate sa nu recunoasca faptul ca reducerea numarului serviciilor si comasarea celor patru in cadrul SRI nu vor face decat sa dea o imagine mult mai coerenta in activitatea de informatii pe plan intern.

Inteleg ca nu a existat o consultare cu presedintele Basescu pe acest subiect si nici cu partenerii de Alianta...

Nu poate fi o consultare. Aceasta survine in momentul in care noi vom avea proiectele finalizate.

Premierul Tariceanu l-a informat pe presedinte de intentia PNL de a modifica aceste legi?

Nu stiu daca l-a informat, dar domnia sa a dat girul trecerii la lucru si la elaborarea lor.

"Ministrul de Interne are atata treaba…!"

De ce ar ramane ca serviciu independent cel de la Armata, si nu si cel de la Administratie si Interne?

Pentru ca interoperabilitatea intre NATO si Armata Romana este pe plan direct, iar NATO si SUA au o asemenea structura si e firesc sa existe un coechipier de partea Romaniei. In privinta Ministerului de Interne, este vorba de anticoruptie si protectia cadrelor. Chestiunea este pe teritoriul Romaniei si nu sufera nici un fel de modificare daca trece la SRI, pentru a avea un singur sistem.

Nu stirbiti din autoritatea ministrilor care au in subordine aceste servicii departamentale, adica Vasile Blaga si Monica Macovei?

Sigur ca nu stirbim din autoritatea ministrilor. Ministrul de Interne are atata treaba si pe administratie, si pe politie, posturi de frontiera, politie comunitara. Are foarte multa treaba, nu are timp sa se ocupe si de problemele de informatii. El trebuie sa primeasca de la serviciile de informatii, in conceptia noastra, datele si elementele necesare in chestiunile de coruptie. Sigur ca mai sunt si alte motive, dar eu le-as enumera pe cele cu caracter obiectiv: eliminarea paralelismelor, intersectarilor, a calcaturii pe bombeu intre servicii.

Seful CNI, membru al Guvernului

In acest pachet vor exista si prevederi referitoare la statutul Comunitatii Nationale de Informatii?

Sigur ca da. Ca structura, nu va fi diferita de ceea ce exista acum. Chestiunile sunt insa de alta natura: controlul parlamentar, functia pe care trebuie sa o aiba seful CNI, cui sa i se subordoneze. Cei care au lucrat la hotararea CSAT au hotarat ca seful Comunitatii trebuie sa fie un consilier prezidential. Analizand si noi problema, am considerat ca un consilier prezidential este un om numit si revocat de presedinte, in orice moment. Noi am zis ca seful Comunitatii trebuie sa fie un membru al Guvernului, un ministru care, in calitate de membru al CSAT, evident se subordoneaza presedintelui, dar si primului-ministru. Mai presus de toate, acest ministru da socoteala in fata Parlamentului. Consilierul prezidential nu poate sa faca treaba asta. E normal pentru democratia noastra cu mari dificultati ca omul care conduce aceasta structura sa fie un om care sa fie facut responsabil in primul rand in fata Parlamentului.

Va fi un post special de ministru sau ii vor reveni aceste atributii unui ministru care detine deja un portofoliu?

Asta e deja o problema pur tehnica. Se poate infiinta si un post de ministru, i se poate atribui si unui membru existent al Guvernului.

In CNI exista doua posturi cheie. Cel de la varful ierarhiei, care acum este un consilier prezidential, si al doilea, cel care conduce Oficiul de Informatii Integrate, un consilier de stat tot de la Cotroceni. In varianta PNL din ce zona ar trebui sa provina acesta din urma?

Oricum este membru al CSAT, deci e mai putin relevant ca este un membru al Guvernului. Omul de la al doilea nivel ar trebui sa fie, in principiu, tot civil.

Civil, dar din ce zona, a Guvernului sau a Presedintiei?

El poate fi un consilier de stat de la Cotroceni sau un secretar de stat. Problema importanta era ca seful CNI sa poata fi facut responsabil in fata Parlamentului, a Guvernului si a CSAT. Sa nu ne suparam, dar Guvernul este cel mai mare utilizator de informatii. Nu poti sa pui acolo unul care nu are nici o legatura cu Guvernul, sa coordoneze activitatea de informatii din care Guvernul isi trage 85%. Nu este nici corect, nici bine, si mai naste si dubii in legatura cu faptul ca, fiind consilier prezidential, s-ar putea deduce ca va lucra numai cu presedintele.

Sefi la servicii, cu girul PNL

PNL isi mentine cererea de schimbare a sefilor principalelor servicii de informatii?

E o decizie a Delegatiei Permanente. Realizarea acestei decizii este mai complicata pentru ca sefii SRI si SIE nu pot fi demisi de presedinte, ei nu pot fi schimbati decat prin votul Parlamentului. Prin urmare, nu la noi, la PNL, e problema, ci in zona Presedintiei momentul pe care il va alege pentru a trimite in fata Parlamentului un alt sef de serviciu.

Avand in vedere ca va fi un vot politic, veti incerca o negociere pe acest subiect? Veti avansa o propunere de distribuire a posturilor pe algoritmul politic?

Imi inchipui ca unul din mecanismele de desemnare poate fi si negocierea sau discutiile in cadrul Coalitiei sau cu presedintele Basescu. In orice caz, la "pace sociala" in situatia asta nu se poate ajunge decat prin realizarea unui consens.

Deci PNL vrea sa aiba un cuvant de spus in cazul serviciilor secrete...

Acum nu stiu daca PNL poate sau vrea sa aiba un cuvant de spus, dar trageti si dvs. concluzia: ori esti la putere, ori nu esti la putere.