Jurnalul: Când, cum, în ce context a apărut ideea acestei campanii salutare în școlile românești - Programul educațional despre fenomenul traficului de persoane și exploatarea în online? Și, mai ales, ce impact a avut până acum această inițiativă lansată de Asociația eLiberare? Chiar, această asociație - eLiberare - cum a fost constituită? Care-i povestea ei?
Loredana Urzică Mirea: Am să încep cu ultima parte a întrebării, ca să înțelegeți de ce facem ceea ce facem. Asociația eLiberare a fost înființată în 2013, pentru a preveni traficul de persoane în România. A fost un răspuns la amploarea fenomenului: România este în mod constant în topul țărilor sursă de victime ale traficului de persoane în Uniunea Europeană. În 2014 am demarat programul educațional de prevenire a traficului de persoane.
Capcanele pandemiei
- Mai exact?
- Am trimis fizic în școli un pachet de materiale, pentru a informa și a oferi cadrelor didactice, elevilor și părinților instrumentele necesare raportării potențialelor cazuri. Acum, de pildă, în anul școlar 2022-2023, instituțiile de învățământ înscrise în program primesc un kit digital adresat cadrelor didactice ce-și doresc să abordeze fenomenul traficului de persoane. Acesta conține un curriculum, un plan de lecție, o prezentare suport, videouri și alte materiale grafice. Profesorii pot fi sprijiniți, la cerere, cu sesiuni de formare. Pandemia a generat la nivel global o evoluție ascendentă a cazurilor de exploatare online. De aceea, versiunea din 2022 a pachetului atenționează și asupra acestei chestiuni.
- Câți elevi beneficiază de aceste suport informațional preventiv?
- Mai bine de 70.000 de elevi. Interesul a sporit anul acesta. Estimăm ca până la finalul anului să ajungem la peste 200.000 de elevi, prin intermediul a 12.000 de profesori din 1.600 de școli. Programul se desfășoară în parteneriat cu Ministerul Educației.
- Există în România o legislație coerentă în baza căreia să poată fi protejați minorii de capcanele online ale traficanților de carne vie? Ce-ar trebui implementat, adăugat, completat pentru a avea un cadru legislativ corespunzător?
- Legislația din România acoperă parțial unele aspecte ce țin de materiale cu conținut abuziv asupra copiilor. Avem infracțiunea de pornografie infantilă inclusă în Codul Penal, însă în logica în care a fost construită legislația la acel moment, această infracțiune este încadrată la capitolul perturbarea liniștii și ordinii publice și prevede o pedeapsă minimă.
- Uluitor!
- În mod evident, este o anomalie, pentru că fie vorbim despre materiale cu conținut abuziv asupra copiilor care intră la infracțiuni asupra libertății și integrității sexuale, fie vorbim de exploatare în online, ceea ce este de fapt o formă de trafic de persoane. În plus, termenul de pornografie infantilă trebuie modificat, pentru că în fapt nu putem vorbi de pornografie în rândul copiilor, ci de abuz sexual sau exploatare sexuală. Iar în România această problemă este frecventă.
Ni se pregătește ceva...
- Aveți date concrete?
- În urma unei documentări a Asociației eLiberare, am identificat peste 300 de cazuri de pornografie infantilă înregistrate la Direcțiile Județene pentru protecția copiilor. Legislația trebuie modificată și credem că este important să facem aceste modificări cât mai rapid pentru că numărul cazurilor crește alarmant.
- Crește numărul cazurilor declarate oficial, câte or rămâne însă neraportate...
- Tocmai de aceea am lansat în martie Grupul de Lucru pentru prevenirea exploatării și abuzului sexual al copiilor în mediul online. Obiectivul final va fi formularea unor soluții legislative integrate de modificare și completare a Codului Penal și a legislației conexe pentru a include prevederi specifice pentru incriminarea exploatării și abuzului copiilor din mediul online și pedepse corespunzătoare.
- Dar cine va redacta, cine va compune noile legi? Există în cadrul acestui grup specialiști în domeniul juridic?
- Inițiativa formării acestui grup aparține Platformei ProTECT, coaliție de 23 de organizații care luptă împotriva traficului de persoane și exploatării sexuale. Din Grupul de Lucru fac parte parlamentari, avocați, consilieri juridici, un judecător, reprezentanți ai Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane, ai Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate, asistenți sociali și profesori universitari. În perioada următoare, vor avea loc întâlniri lunare, online, fizic sau hibrid în diferite regiuni din țară.
Societatea românească, încotro?
Jurnalul: Se coace o nouă lege a Educației… Care ar fi cele mai importante carențe ale învățământului românesc? Ce ar trebui schimbat pentru ca România să dispună de un sistem de educație dinamic și eficient?
Loredana Urzică Mirea: Rolul adulților de azi, mai ales al celor care se află în poziții responsabile de schimbare, este să creeze cadrul legal necesar pentru a ghida elevul, viitorul adult, spre o viață independentă, astfel încât să fie capabil să gestioneze multiplele provocări aduse de trendurile din viitor. Iar aici vorbim inclusiv de impactul pe care-l au rețelele sociale și tehnologia în viața tinerilor. Cu cât instrumentele de lucru sunt mai învechite, cu atât sistemul e mai puțin dinamic și mai puțin eficient în a aborda teme actuale, precum este tema abuzului și a exploatării online a copiilor.
Stabilirea valorilor, apoi edificarea cadrului social
- Dar este suficient un set de legi, fie și unul exemplar, pentru a revitaliza instruirea unei nații, pentru a-i (re)structura fundamentul? Nu-i oare nevoie de o bază mai solidă?
- Sistemul educațional este doar o parte a soluției, însă ce ne preocupă foarte mult în ultima perioadă este direcția în care mergem ca societate. Studiul nostru privind comportamentul tinerilor și adolescenților în mediul online a demonstrat că jumătate dintre acești adolescenți nu se simt în siguranță pe internet, în special fetele. Am aflat și ce tipuri de comportamente sunt normalizate de tânăra generație, spre exemplu, realizarea și distribuirea de materiale cu conținut sexual cu minori sau relațiile cu persoane mature, relațiile la distanță. Ce este îngrijorător: dacă în plan fizic nu am accepta niciodată anumite comportamente, în online acestea sunt deja normalizate.
- Și vor fi probabil normalizate și în realitatea concretă, din păcate.
- Este important să stabilim ce valori vrem să promovăm în societate, dar și cum ne imaginăm viața copiilor noștri în viitor și, mai mult decât atât, cum sancționăm acele comportamente toxice care nu ar trebui să devină normale într-o societate sănătoasă. Odată ce am căzut de acord asupra valorilor, sistemul poate fi construit în mod coerent și își va păstra coerența, chiar dacă legile se schimbă, pentru a răspunde unor noi provocări.
Școala trece prin stomac
Jurnalul: Sunteți familiarizată cu situația copiilor din România, așa că vă întreb, stimată doamnă Loredana Urzică Mirea: cum arată tabloul educației la firul ierbii, cum arată el dincolo (și dincoace) de politicile sociale heirupiste și brizbrizurile de tipul „România Educată”? Au toți copiii români acces facil la instruire, la informație ori luptăm încă (și știm bine că-i așa) cu neajunsurile, cu sărăcia, cu violența etc.?
Loredana Urzică Mirea: Realitatea este că există foarte mulți copii în situații de risc în România, mulți dintre ei nu au acces la resurse de bază pentru supraviețuire, nici nu mai discutăm de acces facil la educație. Trăiesc în medii în care violența și abuzul sunt norma, iar asta îi predispune la traume complexe la vârste fragede, ceea ce le afectează de fapt dezvoltarea și evoluția și îi predispun la comportamente nesănătoase sau chiar periculoase. Ei devin adesea și victimele ușoare ale traficanților. Avem așteptări foarte înalte de la educație pentru orice problemă socială, însă uităm uneori că pentru a depăși o stare de vulnerabilitate este nevoie în primul rând să ai acces la resurse de bază, la mâncare, la îmbrăcăminte, la consumabile și la un mediu sigur în care să te dezvolți. Apoi să nu uităm că orice progres trebuie sprijinit și recunoscut, pentru că este extrem de greu să faci performanță când vii din medii vulnerabile.
Un nou mecanism
În încercarea de a combate traficul de carne vie, Asociația eLiberare a propus un plan. Amănunte ne-a oferit Loredana Urzică Mirea: „Am construit împreună cu autoritățile Mecanismul național de identificare și referire, aprobat recent de Guvern. Acest mecanism permite cooperarea între instituțiile și organizațiile implicate în această luptă, înlesnind astfel protejarea și respectarea drepturilor victimelor fenomenului, identificarea mai rapidă a acestora și asigurarea protecției și asistenței. Deși ne plac filmele hollywoodiene, în realitate, ajutorul pentru victimele traficului de persoane nu vine de la supereroi, ci de la toți cei care pot să acționeze prompt și să colaboreze, de la autoritățile locale însărcinate cu protecția socială, la sistemul de justiție etc.”.
„Avem așteptări foarte înalte de la educație, însă uităm uneori că pentru a depăși o stare de vulnerabilitate este nevoie în primul rând să ai acces la resurse de bază, la mâncare, la îmbrăcăminte…”, Loredana Urzică Mirea, director executiv Asociația eLiberare
„România este în mod constant în topul țărilor-sursă de victime ale traficului de persoane în Uniunea Europeană”, Loredana Urzică Mirea
„Avem infracțiunea de pornografie infantilă inclusă în Codul Penal, dar este încadrată la capitolul perturbarea liniștii și ordinii publice și prevede o pedeapsă minimă!”, Loredana Urzică Mirea
„Rolul adulților de azi este să creeze cadrul necesar pentru a ghida elevul, viitorul adult, spre o viață independentă”, Loredana Urzică Mirea