INTERVIU
Varujan Pambuccian, presedintele Comisiei pentru Tehnologia Informatiei si Comunicatiilor a Camerei Deputatilor, este persoana care a urmarit aceasta industrie inca de cand facea primii pasi in Romania.
Spune ca depinde de sectorul IT&C daca ne vom alege in interiorul Uniunii Europene cu o eticheta de capsunari, de maturatori de strazi sau cu una de programatori de prima mana.
CRISTIAN IONITA
Varujan Pambuccian: Cred ca s-a dezvoltat atat de bine pentru ca este o industrie exclusiv privata. Ea poate sa reprezinte un foarte bun exemplu de ce poate sa insemne actiunea sectorului privat in economie. Apoi, exista o serie de avantaje pe care ea le are intrinsec: este pe val peste tot in lume pentru ca a reusit sa ne transforme viata. Greu imi pot imagina propria viata lipsita de calculator, lipsita de Internet.
Citește pe Antena3.ro
In 2000, sectorul IT&C era undeva in jurul cifrei de 4% din produsul intern brut. Anul acesta, ajunge la 10% din PIB. Asta e ceva... Al doilea motiv pentru care la noi s-a dezvoltat foarte bine aceasta industrie este valoarea oamenilor care lucreaza in acest sector. Cred ca fiecare popor are un talent al lui. Stie sa faca mai bine ceva pe lumea asta. Iar romanii au acest talent de a face lucrurile foarte bine in domeniul IT&C. Ca noi in Europa mai sunt polonezii, rusii si bulgarii.
Exista si un alt element important: cel al politicilor si strategiilor. A existat o preocupare foarte serioasa pentru sustinerea sectorului IT&C, foarte bine corelata cu realitatea.
La inceputul anilor â90, pietele noastre traditionale au fost pierdute. Institutul de Tehnica de Calcul (ITC) a suferit o mare dispersie. Aproape toate companiile mari (infiintate in acea perioada) sunt rezultatul acelei dispersii de personal extrem de bine pregatit. Adica au plecat de la ITC si si-au facut companii.
A existat o perioada, pana la mijlocul anilor â90, de chinuri ale refacerii acestei industrii. S-a pierdut foarte mult personal in acea perioada. Aveam de a face cu companii mici, iar capacitatea lor de a plati forta de munca era foarte mica si specialistii plecau in special in zona nord-americana: SUA si Canada.
Emigratia a fost stopata spre sfarsitul anilor â90 si inceputul anului 2000, atat prin masuri administrative, cat si prin faptul ca se putea vorbi de o noua realitate: deja existau companii mari.
Prima masura administrativa care a contat a fost anularea impozitului pe salariu pentru dezvoltatorii de software. Era o mare greseala sa pregatim forta de munca ce poate dezvolta produse de proprietate intelectuala in IT - unde valoarea adaugata este foarte mare - , iar aceasta forta de munca sa ajunga sa lucreze in tara sau in afara tarii pentru altii.
In momentul de fata, plecarea fortei de munca specializate in afara granitelor a fost stopata. Adica a ajuns la un "civilizat" 8% pe an din masa totala de specialisti. E un procent normal, aflat putin sub media europeana.
Majoritatea plecarilor in strainatate sunt temporare. Plecarile definitive nu sunt legate de nemultumiri salariale sau de mediul de lucru. De obicei sunt motive personale (legate de rude, de faptul ca unora le place mai mult in Australia sau SUA), nu motive profesionale. Stabilizarea fortei de munca a fost un castig foarte mare pe care va trebui sa-l pastram cu mare grija in anii care urmeaza, in special dupa 2007.
E o mare greseala sa faci astfel de comparatii, pentru ca vorbim de scoli de programare foarte diferite. N-as vrea sa creada cineva ca incerc sa minimalizez valoarea altor scoli de programare... Dar, asa cum este gandita, scoala romaneasca creeaza programatori rezistenti pe termen lung pe piata. Nu producem scriitori de cod, ci programatori care au cunostinte de informatica si au o buna stabilitate in zona matematicii, a algoritmilor de programare. Din pacate, inca nu producem foarte multi project-manageri (manageri de proiect - n.r.), dar cred ca si acest lucru se va rezolva.
Daca salariile brute ar fi crescut prea mult la sfarsitul anilor â90, riscam la un moment dat sa facem produsele romanesti scumpe, necompetitive. Intre a creste pretul produselor software si a creste salariile programatorilor romani pentru a-i pastra in tara, singura solutie era eliminarea impozitului pe salarii.
Au mai existat doua motive care au dus la dezvoltarea sectorului IT&C autohton, dar nu mai tineau de Romania. Primul a fost recesiunea in domeniul IT la scara mondiala. Al doilea motiv e legat de faptul ca multe dintre companiile internationale au descoperit ca formulele de outsourcing (externalizare a unei parti din productie - n.r.) pot fi mai profitabile decat cele de dezvoltare a soft-ului in totalitate in interiorul companiei.
Exista doua feluri de outsourcing: bun si rau. Cel rau este cand o companie de IT face outsourcing catre o alta companie de IT, iar cel bun este cand o companie din afara zonei de IT face ousourcing catre o companie din zona IT. Aici vorbim de solutii de integrator sau dematerializare de documente...
Sper sa reorientam cat de curand industria noastra catre productia de proprietate intelectuala. Daca ar fi sa iau un model national si sa spun ca acel model se potriveste (desi eu nu cred in modele clonate) ar fi cel pe care il practica Israelul. In partea de proprietate intelectuala se aduna cei mai multi bani, acolo se aduna valoarea.
Cu mici parghii, lucrul acesta poate fi facut. Am intentia ca in 2005 sa propun asemenea parghii de tip legislativ.
Cred ca 2005 ar trebui sa fie anul dematerializarii documentelor. E utila pentru ca scade foarte mult cheltuielile operationale, permite un acces foarte rapid la orice document si transforma orice document intr-unul foarte sigur. Este suficient sa vorbesc de legea notarului electronic, ce nu va mai permite modificari intr-un document notarial sau locuri libere intr-un registru. Legea va fi operationala, probabil anul acesta. Deocamdata se afla la Senat. Tot anul acesta sper sa avem si legea arhivarii documentelor.
Urmeaza apoi dematerializarea facturii: seria facturii va fi generata unic de serverul de la Ministerul de Finante. Legislatura aceasta este pregatitoare societatii informationale - cea in care s-au creat legile de baza. Legislatura urmatoare va crea partea de legislatie veritabila. Repet, primul pas va fi dematerializarea documentelor in 2005.
Am introdus la Camera Deputatilor un sistem de gestionare electronica a documentelor, iar economiile ajung la cateva sute de milioane de lei pe an pentru 345 de deputati. Alt proiect legislativ tine de educatie. Cred ca anul viitor va trebui sa regandim impreuna cu industria si cu sistemul de invatamant felul in care ne pregatim tinerii.
In laptopul oricarui dezvoltator sta bastonul de project-manager. Orice dezvoltator trebuie sa aiba cunostinte de project-manager, chiar daca el nu va fi project-manager. Cel putin il va intelege mai bine pe managerul de proiect.
2007 poate fi si bun, si rau. Ni se deschide mult mai bine piata europeana, dar o sa avem si probleme: e vorba de mentinerea facilitatilor fiscale dupa 2007.
Cred ca nu va trebui sa actionam singuri. Trebuie sa incercam sa construim in interiorul Uniunii Europene un grup de state dezvoltatoare in domeniul IT&C. Ii putem avea aliati pe polonezi, pe cehi, pe maghiari, pe bulgari, pe greci.
Trebuie sa ne gandim ce se va intampla cu noi dupa 2007: Ce vrem sa fim in interiorul Uniunii? Vrem sa fim dezvoltatori de tehnologie sau vrem sa fim culegatori de capsuni si maturatori de strazi? E bine sa ne gasim drumul nostru in interiorul Uniunii. Sa fim priviti ca una din tarile in care se dezvolta tehnologie.
Cred ca in cinci-sase ani sectorul IT&C poate ajunge la 15%-16% din PIB. E un plafon foarte mare, dar nu ne este imposibil sa ajungem acolo.