x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Programatorii Europei sau maturatorii ei?

0
02 Iul 2004 - 00:00

INTERVIU

Varujan Pambuccian, presedintele Comisiei pentru Tehnologia Informatiei si Comunicatiilor a Camerei Deputatilor, este persoana care a urmarit aceasta industrie inca de cand facea primii pasi in Romania.

Spune ca depinde de sectorul IT&C daca ne vom alege in interiorul Uniunii Europene cu o eticheta de capsunari, de maturatori de strazi sau cu una de programatori de prima mana.
CRISTIAN IONITA

  • Jurnalul National: Care sunt motivele pentru care sectorul IT&C a crescut atat de mult in ultimii ani?

    Varujan Pambuccian:
    Cred ca s-a dezvoltat atat de bine pentru ca este o industrie exclusiv privata. Ea poate sa reprezinte un foarte bun exemplu de ce poate sa insemne actiunea sectorului privat in economie. Apoi, exista o serie de avantaje pe care ea le are intrinsec: este pe val peste tot in lume pentru ca a reusit sa ne transforme viata. Greu imi pot imagina propria viata lipsita de calculator, lipsita de Internet.

    Daca ne referim la companii, diferenta intre o companie eficienta si una ineficienta este data in mare masura de felul in care se foloseste de produsele industriei de Tehnologia Informatiilor si Comunicatiilor (IT&C). Diminuarea costurilor operationale ale unei companii reprezinta castigul cel mai mare. Evident, ne referim si la o crestere semnificativa a eficientei.

  • Ne puteti da masura acestei cresteri in Romania?

    In 2000, sectorul IT&C era undeva in jurul cifrei de 4% din produsul intern brut. Anul acesta, ajunge la 10% din PIB. Asta e ceva... Al doilea motiv pentru care la noi s-a dezvoltat foarte bine aceasta industrie este valoarea oamenilor care lucreaza in acest sector. Cred ca fiecare popor are un talent al lui. Stie sa faca mai bine ceva pe lumea asta. Iar romanii au acest talent de a face lucrurile foarte bine in domeniul IT&C. Ca noi in Europa mai sunt polonezii, rusii si bulgarii.

    In plus, cresterea aceasta a fost sustinuta de apetitul formidabil al romanilor pentru produsele tehnologiilor avansate. Sunt consumatori ideali pentru astfel de produse.

    Exista si un alt element important: cel al politicilor si strategiilor. A existat o preocupare foarte serioasa pentru sustinerea sectorului IT&C, foarte bine corelata cu realitatea.

  • De unde s-a pornit?

    Eram producatori de hard si soft pentru tot spatiul ex-sovietic si pentru intreaga zona ex-comunista. Noi am pornit si foarte devreme. Primul calculator l-am construit in 1957. A fost conceput si realizat in intregime din resurse proprii. Calculatorul numarul doi, botezat MECIPT, a fost construit la inceputul anilor ’60, la Timisoara, a fost folosit pentru proiectarea plafonului pavilionului central de la Romexpo. Apoi au aparut institutele de cercetare (ICI, ITC) si o scoala foarte puternica in acest domeniu. Iar Romania a devenit o tara care se autospecializa in domeniul IT&C.

    La inceputul anilor ’90, pietele noastre traditionale au fost pierdute. Institutul de Tehnica de Calcul (ITC) a suferit o mare dispersie. Aproape toate companiile mari (infiintate in acea perioada) sunt rezultatul acelei dispersii de personal extrem de bine pregatit. Adica au plecat de la ITC si si-au facut companii.

  • Cati au plecat in strainatate?

    A existat o perioada, pana la mijlocul anilor ’90, de chinuri ale refacerii acestei industrii. S-a pierdut foarte mult personal in acea perioada. Aveam de a face cu companii mici, iar capacitatea lor de a plati forta de munca era foarte mica si specialistii plecau in special in zona nord-americana: SUA si Canada.

    Emigratia a fost stopata spre sfarsitul anilor ’90 si inceputul anului 2000, atat prin masuri administrative, cat si prin faptul ca se putea vorbi de o noua realitate: deja existau companii mari.

  • Care au fost masurile administrative?

    Prima masura administrativa care a contat a fost anularea impozitului pe salariu pentru dezvoltatorii de software. Era o mare greseala sa pregatim forta de munca ce poate dezvolta produse de proprietate intelectuala in IT - unde valoarea adaugata este foarte mare - , iar aceasta forta de munca sa ajunga sa lucreze in tara sau in afara tarii pentru altii.

    In momentul de fata, plecarea fortei de munca specializate in afara granitelor a fost stopata. Adica a ajuns la un "civilizat" 8% pe an din masa totala de specialisti. E un procent normal, aflat putin sub media europeana.

  • Si nu e mult?

    Majoritatea plecarilor in strainatate sunt temporare. Plecarile definitive nu sunt legate de nemultumiri salariale sau de mediul de lucru. De obicei sunt motive personale (legate de rude, de faptul ca unora le place mai mult in Australia sau SUA), nu motive profesionale. Stabilizarea fortei de munca a fost un castig foarte mare pe care va trebui sa-l pastram cu mare grija in anii care urmeaza, in special dupa 2007.

  • Presa internationala s-a tot intrebat in ultima vreme care programatori sunt mai buni: indienii, romanii, rusii...

    E o mare greseala sa faci astfel de comparatii, pentru ca vorbim de scoli de programare foarte diferite. N-as vrea sa creada cineva ca incerc sa minimalizez valoarea altor scoli de programare... Dar, asa cum este gandita, scoala romaneasca creeaza programatori rezistenti pe termen lung pe piata. Nu producem scriitori de cod, ci programatori care au cunostinte de informatica si au o buna stabilitate in zona matematicii, a algoritmilor de programare. Din pacate, inca nu producem foarte multi project-manageri (manageri de proiect - n.r.), dar cred ca si acest lucru se va rezolva.

    Daca salariile brute ar fi crescut prea mult la sfarsitul anilor ’90, riscam la un moment dat sa facem produsele romanesti scumpe, necompetitive. Intre a creste pretul produselor software si a creste salariile programatorilor romani pentru a-i pastra in tara, singura solutie era eliminarea impozitului pe salarii.

  • Au existat si alte conditii favorabile Romaniei in IT&C?

    Au mai existat doua motive care au dus la dezvoltarea sectorului IT&C autohton, dar nu mai tineau de Romania. Primul a fost recesiunea in domeniul IT la scara mondiala. Al doilea motiv e legat de faptul ca multe dintre companiile internationale au descoperit ca formulele de outsourcing (externalizare a unei parti din productie - n.r.) pot fi mai profitabile decat cele de dezvoltare a soft-ului in totalitate in interiorul companiei.

    Exista doua feluri de outsourcing: bun si rau. Cel rau este cand o companie de IT face outsourcing catre o alta companie de IT, iar cel bun este cand o companie din afara zonei de IT face ousourcing catre o companie din zona IT. Aici vorbim de solutii de integrator sau dematerializare de documente...

  • Cum ne putem pastra avantajele?

    Sper sa reorientam cat de curand industria noastra catre productia de proprietate intelectuala. Daca ar fi sa iau un model national si sa spun ca acel model se potriveste (desi eu nu cred in modele clonate) ar fi cel pe care il practica Israelul. In partea de proprietate intelectuala se aduna cei mai multi bani, acolo se aduna valoarea.

    Cu mici parghii, lucrul acesta poate fi facut. Am intentia ca in 2005 sa propun asemenea parghii de tip legislativ.

  • Ce a mai ramas de facut in domeniul legislativ?

    Cred ca 2005 ar trebui sa fie anul dematerializarii documentelor. E utila pentru ca scade foarte mult cheltuielile operationale, permite un acces foarte rapid la orice document si transforma orice document intr-unul foarte sigur. Este suficient sa vorbesc de legea notarului electronic, ce nu va mai permite modificari intr-un document notarial sau locuri libere intr-un registru. Legea va fi operationala, probabil anul acesta. Deocamdata se afla la Senat. Tot anul acesta sper sa avem si legea arhivarii documentelor.

    Urmeaza apoi dematerializarea facturii: seria facturii va fi generata unic de serverul de la Ministerul de Finante. Legislatura aceasta este pregatitoare societatii informationale - cea in care s-au creat legile de baza. Legislatura urmatoare va crea partea de legislatie veritabila. Repet, primul pas va fi dematerializarea documentelor in 2005.

    Am introdus la Camera Deputatilor un sistem de gestionare electronica a documentelor, iar economiile ajung la cateva sute de milioane de lei pe an pentru 345 de deputati. Alt proiect legislativ tine de educatie. Cred ca anul viitor va trebui sa regandim impreuna cu industria si cu sistemul de invatamant felul in care ne pregatim tinerii.

    In laptopul oricarui dezvoltator sta bastonul de project-manager. Orice dezvoltator trebuie sa aiba cunostinte de project-manager, chiar daca el nu va fi project-manager. Cel putin il va intelege mai bine pe managerul de proiect.

  • Care sunt pericolele ce ne pasc in 2007?

    2007 poate fi si bun, si rau. Ni se deschide mult mai bine piata europeana, dar o sa avem si probleme: e vorba de mentinerea facilitatilor fiscale dupa 2007.

    Cred ca nu va trebui sa actionam singuri. Trebuie sa incercam sa construim in interiorul Uniunii Europene un grup de state dezvoltatoare in domeniul IT&C. Ii putem avea aliati pe polonezi, pe cehi, pe maghiari, pe bulgari, pe greci.

    Trebuie sa ne gandim ce se va intampla cu noi dupa 2007: Ce vrem sa fim in interiorul Uniunii? Vrem sa fim dezvoltatori de tehnologie sau vrem sa fim culegatori de capsuni si maturatori de strazi? E bine sa ne gasim drumul nostru in interiorul Uniunii. Sa fim priviti ca una din tarile in care se dezvolta tehnologie.

  • Unde credeti ca vom fi peste patru-cinci ani?

    Cred ca in cinci-sase ani sectorul IT&C poate ajunge la 15%-16% din PIB. E un plafon foarte mare, dar nu ne este imposibil sa ajungem acolo.
  • Citeşte mai multe despre:   interviu,   cred,   it&c

     



    Mai multe titluri din categorie

    Cum și-a răsplătit PLUS-ul lui Cioloș sponsorii cu funcții la stat

    Cum și-a răsplătit PLUS-ul lui Cioloș sponsorii cu funcții la stat
    Galerie Foto Pe model PNL, dar la o scară mai mică, Partidul PLUS, formațiune condusă de Dacian Cioloș, aflată, în prezent, la guvernare dă dovadă de „obraz” când e vorba de cei care au contribuit cu donații în anul...

    CCR: Prelungirea sine die a mandatului președintelui Consiliului Concurenței încalcă legea și Constituția

    CCR: Prelungirea sine die a mandatului președintelui Consiliului Concurenței încalcă legea și Constituția
    Decizia prin care Curtea Constituțională a stabilit că prelungirea sine die a mandatului președintelui Consiliului Concurenței, peste durata prevăzută de normele în vigoare, este atât neconstituțională, cât...

    Tanti Florica. Lecții de viață de la înălțimea a 100 de ani

    Tanti Florica. Lecții de viață de la înălțimea a 100 de ani
    Apropiații îi spun cu drag „Tanti Florica”, dar în realitate este o doamnă în adevăratul sens al cuvântului, o aristocrată autentică, apariție rară în peisajul dâmbovițean. Distinsă, tonică, de o...

    Vlad Voiculescu a primit clasare de la DNA în dosarul „diplomei de la Viena”

    Vlad Voiculescu a primit clasare de la DNA în dosarul „diplomei de la Viena”
    Galerie Foto Direcția Națională Anticorupție a dispus, la sfârșitul lunii trecute, clasarea unui dosar penal privind infracțiuni de abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals, fals în declarații și instigare la...

    7 ani de pușcărie cu executare în sufragerie  

    7 ani de pușcărie cu executare în sufragerie  
    Galerie Foto Munca de acasă, împământenită anul trecut odată cu instaurarea stării de urgență, le-a dat unor parlamentari idei năstrușnice. Cum ar fi aceea de a vota online un proiect de lege născocit de senatoarea...

    Tinerii din diaspora întorc spatele guvernului

    Tinerii din diaspora întorc spatele guvernului
    Măsura 6.1 Sprijin instalare tineri fermieri, componenta diaspora, se dovedește a fi un eșec pentru Guvern. Tinerii plecați la muncă în străinătate sunt neinteresați de oferta financiară a autorităților de la...

    Unul din patru deputați a vorbit o singură dată de la preluarea mandatului. Mai multe județe, nereprezentate de la tribuna oficială

    Unul din patru deputați a vorbit o singură dată de la preluarea mandatului. Mai multe județe, nereprezentate de la tribuna oficială
    Puțin mai mult de un sfert din totalul deputaților aleși în funcții au luat cuvântul o singură dată în plenul Camerei, în cele aproape șase luni care s-au scurs de la validarea alegerii lor, în urma...

    Scafandri înecați cu fonduri europene

    Scafandri înecați cu fonduri europene
    Galerie Foto Programul pentru lărgirea plajelor pe litoralul românesc este îndoliat de moartea unor specialiști angajați în proiect. În urmă cu  patru săptămâni, în 9 aprilie, a fost raportat decesul a doi scafandri...

    Un prinț austriac a împușcat cel mai mare urs din Europa sub nasul autorităților române

    Un prinț austriac a împușcat cel mai mare urs din Europa sub nasul autorităților române
    Două organizații de apărare a drepturilor animalelor au semnalat autorităților române că un prinț austriac a împușcat ilegal cel mai mare urs din Europa, în apropierea orașului Covasna. Cu toate acestea,...

    Firmele de casă ale PNL, sponsori pentru partid în anul pandemiei. Legături cu funcții sau cu contracte la stat

    Firmele de casă ale PNL, sponsori pentru partid în anul pandemiei. Legături cu funcții sau cu contracte la stat
    Galerie Foto În Raportul pe care Autoritatea Electorală Permanentă l-a întocmit cu privire la cuantumul veniturilor Partidului Național Liberal obținute în anul 2020 regăsim o listă cu 20 de societăți comerciale care au co...

    Ce a văzut Sala Palatului înainte de vaccinarea lui Gheorghiță

    Ce a văzut Sala Palatului înainte de vaccinarea lui Gheorghiță
    Galerie Foto Sala Palatului se va umple în acest weekend de medici, asistente și seringi, în loc de spectatori și mari artiști, cum era tradiția. Un „spectacol” nemaivăzut la București, dar implementat cu succes la...

    Nu există niciun sport, nicio metodă de a-l face pe copil mai înalt

    Nu există niciun sport, nicio metodă de a-l face pe copil mai înalt
    Galerie Foto Cele mai frecvente motive de solicitare a cabinetului medicilor, în lume, conţin pe primul loc durerile de spate. Este o autodiagnosticare prea deasă: „mă doare spatele, am hernie de disc”! Despre problemele...

    Edilul Ciprian Ciucu, „luat la mișto” și de polițiști, și de cetățeni

    Edilul Ciprian Ciucu, „luat la mișto” și de polițiști, și de cetățeni
    Galerie Foto Poliția Rutieră a Capitalei a transmis, ieri, că face verificări, după ce primarul sectorului 6, Ciprian Ciucu, a scris pe o rețea de socializare că a fost „luat la mișto” de ofițerul de serviciu și că i...

    Legea care ia de la patroni și dă la muncitori așteaptă votul Camerei Deputaților

    Legea care ia de la patroni și dă la muncitori așteaptă votul Camerei Deputaților
    Patru deputații PDS și un deputat independent, intrat însă în Parlament pe listele USR, s-au gândit anul trecut că ar fi bine ca patronii să împartă până la 25% din profitul net obținut cu angajații....

    Renovarea WC-urilor la Banca Națională: o jumătate de hectar de faianță, 11 kilometri de conducte!

    Renovarea WC-urilor la Banca Națională: o jumătate de hectar de faianță, 11 kilometri de conducte!
    Galerie Foto O achiziție de lucrări la sediul central al Băncii Naționale, făcută la finalul lunii trecute, arată, în documentația de atribuire, că, practic, grupurile sanitare ale acestei instituții fundamentale a...
    Serviciul de email marketing furnizat de