Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
INTERVIU
Presedintele CNA, Ralu Filip, considera ca tara noastra mai are multe de facut in ceea ce priveste atenuarea violentei de pe sticla. La fel si in ceea ce priveste libertatea de exprimare. Dar, fata de anii trecuti, el sustine ca s-a facut un mare progres.
CRISTINA OLOGEANU
Ralu Filip: Pana acum s-a discutat despre violenta in audiovizual fara a avea date concrete. Orice opinie putea fi foarte usor desfiintata prin intrebari de genul: "Pe ce te bazezi?", "Dar de unde stii ca este asa?", "De unde stim noi ca aceasta violenta influenteaza negativ copiii?". Acum, pentru prima data in Romania s-a facut si o astfel de cercetare care arata ca violenta, sub diferitele ei forme, domina programele televiziunilor. Conform parerii specialistilor, aceasta violenta ar putea dauna copiilor, in special, dar si publicului, in general. In concluzie, avem o problema si, mai departe, noi stim ce avem de facut, insa nu suntem suficienti. Dupa parerea mea, aceasta problema trebuie dezbatuta de societatea civila - daca ne pasa. Daca nu ne pasa, atunci ramane ca si pana acum. De doi ani de zile Consiliul a incercat sa introduca si aceasta tema in dezbaterea publica si nu a reusit. Mai mult decat atat, desi este un studiu in premiera pentru Romania, el s-a bucurat de foarte putina atentie. Trei publicatii, nici un post de televiziune nu a mediatizat-o, iar la radio nu s-a difuzat nici macar o stire.
Citește pe Antena3.ro
Costuri
Pe criterii de audienta si de target, de public. In cazul celor doua canale muzicale - MTV si TV Klumea - nu am pornit de la ideea ca acestea sunt posturile care difuzeaza violenta, ci de la premisa ca ele se adreseaza tinerilor. Cercetarea ar fi trebuit sa cuprinda si canalele de televiziune adresate copiilor. Dar acestea vor face obiectul viitoarei cercetari din octombrie. Vrem sa vedem in ce masura Cartoon si Fox Kids pot fi sau nu considerate canale violente, daca pot prezenta sau nu un grad ridicat de risc pentru copii.
Printre primele. Si este normal sa fie asa. Pentru ca in Europa, in Statele Unite, chiar si in America Latina exista sistemul pay-tv. Si atunci programele cu acces liber s-au "curatat" intr-o anumita masura de ceea ce ar putea afecta copiii in special. Iar pe sistemul pay-tv e trecut restul programelor, colo unde exista un control cert al adultilor. Or, noi avem numai programe cu acces liber si punem toate tipurile de programe aici. Ceea ce nu intelege multa lume din Romania este faptul ca programele cu acces liber peste tot in lume sufera mai multe restrictii decat cele codate. Si este si normal, pentru ca se exprima intr-un spatiu public, iar programele lor sunt destinate tututror.
Diversitate
Repet, noi de doi ani de zile ne straduim sa introducem aceasta tema si in dezbaterea politica, si in cea a societatii civile. In Franta, de exemplu, Parlamentul a numit o comisie care evalueaza violenta si calitatea programelor din audiovizual. De fapt, toata lumea face cate ceva, numai noi nu. La noi, singura dezbatere este aceea a raportului dintre putere si opozitie si multi sunt tentati sa reduca televiziunea si radioul numai la acest aspect. Or, audiovizualul inseamna mult mai mult.
Pe langa faptul ca este primul studiu de gen din tara noastra, el a fost realizat dupa standardele si criteriile cu care lucreaza atat in Statele Unite, cat si in Europa. Noi am vrut sa vedem cata cantitate de violenta este intr-un interval de timp dat si ce durata are aceasta, dar si ce efect are ea asupra publicului din Romania.
Stirile de la ora 17:00 sunt violente, dar trebuie sa recunoastem ca in forma lor de expresie s-au schimbat foarte mult fata de ce erau acum doi ani.
Libertate
Vedeti, libertatea aceasta de exprimare e ca un elastic: il intinzi cat ai nevoie. Vad ca inca mai persita acea ingrijorare ca libertatea de exprimare ar fi afectata in Romania. In acest caz, eu trebuie sa revin, sa ma repet: libertatea de exprimare are nevoie de standarde si de criterii, insa fiecare intelege ce vrea din acest lucru. Dar standardele si criteriile trebuie sa fie acceptate de societate. Cand vorbim de libertatea de exprimare in audiovizual, trebuie sa ne uitam de unde am plecat si unde am ajuns.
In perioada 1997-2000, puterea de atunci avea 95% din audioviziual, si opozitia doar 5%. Dupa alegeri raportul s-a inversat: PSD 80%, opozitia 20%. Iar acum acesta este 60% la 40%.
Ar trebui spuse cate lucruri pentru cei care fac rapoarte aici in Romania pentru foruri din strainatate si pe care acestia nu le precizeaza. Din 2002 nici un post de radio si de televiziune nu mai plateste absolut nimic pentru folosirea frecventelor, pentru autorizare, licentiere. Le obtin gratis, ceea ce nu se mai intampla nicaieri in lume. O putere care ar fi dorit sa sugrume presa n-ar fi facut asa ceva. In plus, a fost anulata taxa de 3% pe care fiecare post de televiziune si de radio privat o platea din contractul de publicitate, ceea ce a insemnat mai multi bani pentru posturi si mai multa publicitate. CNA a creat noi surse ca posturile de televiziune sa obtina venituri din publicitate. Iar lucrurile merg din ce in ce mai bine. In plus, Guvernul a transformat publicitatea la spirtoase intr-un monopol al presei, aceasta avand asigurata o importanta sursa de venituri.
De exemplu de o informatie precara in unele medii externe. Pe de-o parte, in anumite rapoarte facute de ONG-uri care au stat la baza unor evaluari internationale s-au scris prostii despre CNA si despre audiovizual, iar Romania a primit note proaste. Aici ma refer la Fredom House. In raportul de anul trecut erau mentionate anumite lucruri care nu sunt reale. Recent, am discutat cu o delegatie OSCE venita sa vada daca este nevoie sau nu sa monitorizeze alegerile. Am constatat ca aveau ca material informativ un articol din 2001 si nu stiau nici macar ca avem o lege noua a audiovizualului. Ca sa evaluezi corect gradul de libertate de exprimare trebuie sa ai date corecte. Eu nu spun ca lucrurile merg perfect. Sigur ca sunt probleme, sigur ca presa este vulnerabila fata de orice guvern, dar haideti sa vedem si care sunt dimensiunile reale ale problemei tocmai ca sa gasim solutii viabile.
Nu am fost contactati. Apar foarte multe lucruri despre audiovizualul romanesc pe baza unor articole din presa noastra. In mod normal, credibilitatea se ofera organismelor independente. Intotdeauna un ONG are mai multa credibilitatea decat o institutie a statului.
Luni vom avea un seminar deschis sustinut de o delegatie de specialisti din strainatate. Seminarul va dezbate influenta televiziunilor in campaniile electorale. Avem si alte proiecte pe aceasta tema pentru ca vrem ca lucrurile sa mearga bine si sa fie corecte. Dar este nevoie de o dezbatere a intregii societati. Daca situatia este atat de neagra pe cat este reflectata de unii, noi ar trebui sa plecam acasa. Pentru ca inseamna ca noi, aici in audiovizual, nu am facut nimic. Or, nu este asa. Implicarea mea in aceasta dezbatere este in calitatea de presedinte al CNA si trebuie sa apar munca tuturor colegilor mei si trebuie sa apar ceea ce s-a schimbat in bine.
