Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Activitatea Ministerul Transporturilor este una dintre cele mai greu de gestionat, având în vedere problemele cu care acesta se confruntă. Fie că vorbim despre construcţia de autostrăzi, fie că ne uităm spre sectorul feroviar, problemele sunt la fel de complicate. Ambele infrastructurii sunt deficitare, fapt ce ne plasează la coada Uniunii Europene, proiectele destinate modernizării se derulează cu mari întârzieri, iar contractele aferente acestora sunt urmate de o avalanşă de acte adiţionale care umflă preţul acestora în mod nejustificat. Noua conducere a Ministerului Transporturilor promite însă că lucrurile se vor schimba. Despre toate proiectele aflate în derulare, dar şi despre cele pe care companiile subordonate acestuia le vor lansa în perioada următoare puteţi citi în interviul realizat cu ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc.
Red: Anul trecut ni s-au promis 152 de kilometri de autostradă. Au fost puşi în funcţiune 0 km. La ce să ne aşteptăm anul acesta? Câţi kilometri vor fi finalizaţi şi câţi vor fi puşi, efectiv, în exploatare?
R.C: În anul 2017 sunt estimaţi pentru a fi deschişi traficului în jur de 90 de kilometri. Vorbim aici despre Autostrada Lugoj - Deva, Lotul 2, în lungime de 15 km, Autostrada Lugoj - Deva, Lotul 3, în lungime de 21,141 km, Autostrada Lugoj - Deva, Lotul 4, în lungime de 22,140 km, Autostrada Sebeş - Turda, Lotul 3, în lungime de 12,450 km, Autostrada Sebeş - Turda, Lotul 4, în lungime de 16,300 km şi Autostrada Bucureşti - Ploieşti, în lungime de 3,325 km.
Rep: Vor fi deschise şi noi proiecte?
Pentru podul peste Someş, care va putea face legatura între Autostrada Transilvania şi noua Autostradă Gilău-Nădăşelu, în urmă cu două săptămâni au fost depuse şapte oferte la CNAIR. Valoarea estimată a procedurii de achiziţie publică este de 48.566.561,23 lei, fără TVA. Termenul estimat pentru evaluarea ofertelor este martie, iar pentru semnarea constractului este luna mai. Ofertele au fost depuse de către:
Citește pe Antena3.ro
- Asocierea Copisa Constructora Pirenaica S.A. – S.C. Copisa Construcții S.R.L.
- Asocierea Delta Con S.R.L. Dorohoi - Alveare Group Consorzio Stabile Italia
- Asocierea ICM Spa - Nord Conforest S.A.
- Implenia Baugesellschaft m.b.H.
- Asocierea Societatea Comercială de Construcții Napoca S.A. - Ricciardello Construzioni SRL - Aduro Impex SRL
- Tirrena Scavi Spa Italia
- Viarom Construct S. R. L
Pentru Sectorul Târgu Mureş –Ditrău există un contract pentru revizuirea studiului de fezabilitate existent. Contractul este suspendat din decembrie 2016 în urma Raportului de Control elaborat de Curtea de Conturi a României prin care se reclama faptul că în cadrul noului contract nu se ţine cont de Studiul de Fezabilitate existent, elaborat în anul 2011. În prezent, CNAIR este în discuţii cu proiectantul pentru stabilirea unui protocol ferm prin intermediul căruia acesta va folosi toate studiile existente în măsura în care acest lucru este posibil, urmând ca apoi să fie ridicată suspendarea. Bugetul pe 2017 pentru acest sector este de 7,205 milioane de lei.
Pentru Sectorul Ditrău –Târgu Neamţ, CNAIR deţine studiu de fezabilitate, elaborat în anul 2011. Acesta urmează a fi auditat intern în CNAIR şi cu îndrumarea Jaspers, pentru a fi identificate volumele ce sunt necesare a fi actualizate/completate. În funcţie de analiză se va decide necesitatea revizuirii/completării parţiale a SF existent şi demararea unei proceduri de achiziţie în acest sens. Bugetul pentru acest an este de 4,249 milioane de lei.
Pentru Sectorul Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni, CNAIR are studiu de fezabilitate din 2011. În funcţie de rezultatul analizei se va decide necesitatea revizuirii/completării parţiale a SF existent şi demararea unei proceduri de achiziţie în acest sens. Bugetul pe 2017 alocat pentru aceste activităţi este de 3,808 milioane de lei.
Rep: Construcţia drumului de mare viteză Ploieşti-Bacău în ce stadiu este?
R.C: CNSC a respins contestaţiile pentru procedurile de elaborare a studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic pentru drumurile de mare viteză din zona Moldovei. Este vorba despre drumurile de mare viteză Ploieşti – Buzău, Buzău – Focşani şi Focşani – Bacău. CNAIR va pune în aplicare deciziile CNSC pentru toate cele patru proceduri de atribuire, urmând să fie desuspendate procedurile de atribuire şi va prelungi cu un termen rezonabil data limită de depunere a ofertelor. În data de 24.11.2016 au fost publicate anunţurile de participare în SEAP pentru cele patru proceduri, termenul limită pentru depunerea ofertelor fiind data de 02.03.2017. În cadrul bugetului alocat infrastructurii rutiere pentru anul 2017, la categoria "Fonduri externe nerambursabile post-aderare din cadrul exerciţiului financiar 2014-2020 - POIM", au fost prevăzute alocaţii bugetare pentru "sprijin pentru pregătirea documentaţiei tehnice aferente proiectelor de infrastructură rutieră" după cum urmează:
- drum de mare viteză Ploieşti - Buzău : buget 2017 - 6,426 milioane lei, fără TVA;
- drum de mare viteză Buzău - Focşani : buget 2017 - 6,664 milioane lei, fără TVA;
- drum de înaltă viteză Focşani - Bacău: buget 2017 - 8,806 milioane lei, fără TVA;
- drum de imare viteză Bacău - Paşcani : buget 2017 - 4,760 milioane lei, fără TVA.
Rep: La centura ocolitoare a Bucureştiului care mai este stadiul lucrărilor?
R.C: Pentru Centura Bucureşti situaţia se prezintă astfel:
- Centura Bucureşti Nord:
-A1 – DN 7 – mare parte a tronsonului este finalizat. Se circulă deja pe 4 benzi. A rămas de executat o mică porţiune la un pasaj (stadiu fizic executat 57 %).
-DN 2 – A2 – urmează contractarea lucrărilor;
Bugetul alocat pentru 2017 este de 109,905 milioane de lei.
- Centura Bucureşti Sud:
În baza acordului semnat între Ministerul Fondurilor Europene şi BEI în data de 04.11.2016 a fost semnat contractul pentru elaborarea unei analize strategice – multicriteriale, iar în funcţie de rezultatul acestei analize se va continua proiectarea pentru soluţia aleasă. CNAIR intenţionează în perioada imediat următoare scoaterea la licitaţie pentru proiectarea şi execuţia pasajelor pentru intersecţiile Centurii cu DJ 401 şi DN 4. Bugetul alocat pentru acest an este de 106,209 milioane de lei.
- Centura Bucureşti Sud la Profil de Autostradă – A0;
Pentru realizarea acestui obiectiv există o procedură în derulare în regim de parteneriat public privat. CNAIR a demarat auditarea internă a SF existent, elaborat în anul 2007, pentru a fi identificate volumele ce sunt necesare a fi actualizate/completate pentru o eventuală trecere a proiectului pentru finanţare externă nerambursabilă. Bugetul alocat pentru 2017 este de cinci milioane de lei. Aş mai aminti că în baza deciziei directorului general al CNAIR din data de 19.01.2017 a fost stabilit un grup de lucru pentru analizarea din punct de vedere tehnico-economic a conţinutului studiului de fezabilitate , pentru „Autostrada de Centura Bucureşti, km 0+000 – km km 100+900 – Centura Bucureşti Sud”.
Rep: Ce se întâmplă cu proiectul Broşov-Comarnic anul acesta? El a dispărut din lista de priorităţi a ministerului.
R.C: Vorbim despre autostrada Comarnic – Braşov, Loturile 2, 3 şi 4. În data de 11.11.2016 a fost comunicat rezultatul procedurii de licitaţie, câştigătorul ei fiind Asocierea SC Consitrans - 3TI Progetti Italia Spa. În prezent ofertantul nu mai menţine oferta valabilă şi nici garanţia de participare valabilă. La această dată CNAIR poartă discuţii cu ofertantul în vederea clarificării situaţiei existente. Termenul de soluţionare este de maxim două săptămâni, iar aceasta poate însemna inclusiv reluarea procedurii de achiziţie publică. În proiectul de buget pe anul 2017 au fost propuse credite de angajament în valoare de 11.456 mii lei pentru semnarea contractului şi credite bugetare în valoare de 1.000 mii lei, la titlul 55.01.12 - Investiţii ale agenţilor economici cu capital de stat - cap. C.c - Alte cheltuieli de investiţii. Pentru Lotul 5, Sectorul Predeal - Cristian, km 162+300 - km 168+600 şi drum de legătură în lungime de 6,3 km (autostradă) + 3.7 km (drum naţional la 4 benzi) având o valoare estimată de 149.837.204 lei, fără TVA, se reevaluează ofertelor în baza unei decizii a CNSC.
Pentru Lotul 1, Sector Comarnic - Predeal, km. 111+300 - km. 115+300, procedura de licitaţie a fost anulată ca urmare a declarării singurei oferte depuse ca fiind neconforme.
Procedura de licitaţie va fi reluată cu considerarea întârzierilor la implementarea proiectelor adiacente aceastui sector de autostradă, astfel încât să fie asigurată conectivitatea cu infrastructura existentă. În proiectul de buget pe anul 2017 au fost propuse credite de angajament în valoare de 459.793 mii lei la titlul 55.01.12 - Investiţii ale agenţilor economici cu capital de stat, atât pentru procedurile de achizitie pentru atribuirea contractelor de execuţie şi supervizare aferente sectorului Predeal - Cristian, cât şi pentru cele aferente sectorului Comarnic – Predeal.
Rep: Despre centurile ocolitoare ale oraşelor Comarnic şi Buşteni ce ne puteţi spune?
R.C: Există un studiu de fezabilitate complet avizat de CNAIR în 2016. Variantele ocolitoare (VO) Comarnic şi Buşteni au fost împărţite fiecare în două loturi. VO Comarnic şi Lot 1 VO Buşteni au indicatorii tehnico-economici aprobaţi prin Ordin de Ministru. În prezent acestea se află în faza de licitaţie pentru proiectare şi execuţie, acum având loc evaluarea ofertelor depuse.
Rep: Recent aţi ordonat un control care, printre altele, are ca scop să facă lumină în motivele pentru care construcţia acestei autostrăzi a fost blocată. Care sunt primele informaţii?
R.C:Am cerut Corpului de Control să efectueze o analiză specifică asupra construcției acestei autostrăzi. În prezent raportul respectiv este în faza de elaborare, urmând ca forma finală a acestuia să îmi fie adusă spre aprobare.
Rep: Începând cu 2013, fosta CNADNR a cheltuit circa 91 de milioane de lei pentru refacerea unor studii de fezabilitate care expiraseră. O sumă imensă care te duce cu gândul la o lipsă mare de coordonare. Facem studiul, dar proiectul nu porneşte. Sau poate mai degrabă ar trebui să avem suspiciuni de corupţi (contracte cu dedicaţie, preţuri de achiziţie umflate)?
R.C: Singurul aspect care putea fi gestionat astfel încât să nu mai fie nevoie de completări şi de revizuiri de studii de fezabilitate ar fi putut să fie o atentă, mult mai atentă, urmărire a implementării schimbărilor legislative. Aceste schimbări legislative stau la baza necesităţii revizuirii/completării/refacerii studiilor de fezabilitate.
Există, de asemenea, şi problema necesităţii permanente de aducere şi menţinere a calităţii serviciilor de proiectare, dar şi a execuţiei lucrărilor la un nivel de performanţă ridicată, lucru care se face printr-o revizuire periodică a reglementărilor tehnice, Lucru care atrage de la sine necesitatea revizuirii, completării şi refacerii studiilor.
„Considerăm totuşi că în trecut acest lucru a fost realizat haotic, drept pentru care prin introducerea unor cerinţe suplimentare la nivelul caietelor de sarcini ale documentaţiilor de atribuire se vor putea evita aceste situaţii, astfel încât să utilizăm fără să mai revizuim, completăm şi reface aceste studii de fezabilitate”.
CNAIR are pe rol 400 de procese
Rep: Câte procese are pe rol CNAIR şi care sunt cele mai frecvente acuzaţii care i se aduc? La cât se ridică valoarea sumele care i se solicită în instanţă?
R.C: CNAIR central gestionează circa 400 de procese aflate pe rolul instanţelor de judecată şi a celor de arbitraj. Suma estimată a acestor litigii este de 700 de milioane de lei. Majoritatea cauzelor invocate de către părţile adverse vizează modificări ale legislaţiei, lipsa exproprierilor şi nepredarea amplasamentului, plăţile întârziate, neobţinerea la termen a autorizaţiilor de construire şi a acordurilor de mediu etc.
„Menţionăm ca pretenţiile, în special ale antreprenorilor cu care CNAIR se judecă, sunt supraevaluate şi nu există riscul de a plăti întreaga suma solicitată de către aceştia”.
Rep: România deţine în continuare cea mai mică reţea de autostrăzi pe cap de locuitor din Uniunea Europeană. Doar 2,4 centimetri de autostradă pe cap de locuitor. Mai mult, avem cel mai mare număr de zile de întârziere din UE la proiectele de autostrăzi. Cum explicaţie această situaţie neplăcută, dar mai ales cum veţi încerca să schimbaţi lucrurile?
R.C: Nu doresc să dau termene de care nu mă pot ţine. Am elaborat un program de monitorizare, cu termene clare, cu responsabilităţi începând de la directorilor CNAIR. Planificarea pe zile are ca rol dinamizarea activităţii companiei şi reducerea birocraţiei pentru a ne putea respecta termenele asumate.
Rep: Ce aveţi în vedere să faceţi la compania Tarom pentru a-i creşte performanţele financiare care în ultimii ani au lăsat de dorit. Dar la Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti?
R.C: Zilele acestea am fost la TAROM unde m-am întâlnit cu reprezentanții conducerii în scopul identificării unor soluții rapide, în special pentru deblocarea situației la nivelul departamentului comercial al companiei. Am subliniat importanța unei politici comerciale coerente pentru beneficiarii serviciilor TAROM. De asemenea , am discutat despre prioritățile companiei și necesitatea găsirii unor soluții pentru achiziționarea cât mai rapidă a celor două aeronave care să înlocuiască Airbusurile A310 retrase din flotă anul trecut. Am cerut o analiză clară pentru achiziționarea altor două aeronave de lung curier până la sfârșitul acestui an.
În domeniul feroviar vor fi lansate proiecte mari de reabilitare
Rep: Un alt subiect sensibil pe care trebuie să-l gestionaţi este cel al infrastructurii feroviare. Câţi km de linie ferată expiră anual şi care este rata de înlocuire? Cât s-a investit anul trecut şi de cât ar fi fost nevoie pentru ca rata de înlocuire să fie de 100%? Să nu uităm nici faptul că viteza comercială medie a trenurilor de călători nu depăşeşte 45 km/h, iar cele de marfa 20 km.
R.C: În medie sunt scadenți la RK ( reparaţii capitale - n. red) în fiecare an aproximativ 320 km de linie de cale ferată, astfel la data de 01.01.2017 au ajuns să fie scadenți la RK pe întreaga rețea feroviară aproximativ 9.000 km, pe care pot fi programate anual lucrări.
Cu un ritm estimat de 600 km de linie reparată anual, efortul investițional ar însemna aproximativ 800 de milioane de euro anual.
În anul 2016 au fost efectuate investiţii în infrastructura feroviară publică din fonduri externe nerambursabile în sumă de 1.136.689 mii lei. Acestea au vizat lucrări de reabilitare a tronsoanelor de cale ferată (în execuţie 170 km) – 943.241 mii lei; lucrări de reabilitare poduri, podeţe şi tuneluri CF (inclusiv podurile dunărene) – 91.725 mii lei; lucrări de modernizare a staţiilor de cale ferată – 25.433 mii lei şi lucrări pentru îmbunătăţirea condiţiilor de siguranţă feroviară – 78.762 mii lei. De asemenea, pentru investiţii s-au mai alocat de la bugetul de stat 48.474 mii lei.
Rep:Care sunt proiectele majore în domeniul infrastructurii feroviare pe care le aveţi în vedere în acest an, dar şi în perspectivă?
R.C:Proiecte de investiţii feroviare majore derulate în acest an sunt:
- reabilitarea infrastructurii feroviare pe Braşov–Simeria tronsoanele: Sighişoara – Coşlariu şi Coşlariu – Simeria;
reabilitarea podurilor de cale ferată peste Dunăre – km 152+149 ( Pod Borcea) şi km 165+817 (Pod Cernavodă);
- reabilitarea tronsoanelor: km 614 Guraşada şi Guraşada – Simeria;
- studiu de fezabilitate pentru modernizarea liniei de cale ferată pe tronsonul Bucureşti Nord - Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră, inclusiv Podul Grădiştea;
- Studiu de Fezabilitate pentru reabilitarea liniei de cale ferată Craiova - Drobeta Turnu Severin – Caransebeş, parte a Coridorului Orient/Est-Mediteranean;
- revizuirea studiului de fezabilitate pentru reabilitarea liniei de cale ferată Craiova – Calafat;
- reactualizarea studiului de fezabilitate pentru electrificarea şi reabilitarea tronsonului de cale ferată Cluj-Napoca-Oradea- Episcopia Bihor”;
De asemenea, în perioada următoare vor fi lansate proiectele:
- reabilitarea tronsonului Apaţa – Caţa (elaborare documentaţie pentru execuţia lucrărilor);
- reabilitarea tronsoanelor Braşov – Sighişoara (elaborare documentaţie pentru supervizarea lucrărilor);
- studiul de fezabilitate pentru modernizarea liniei de cale ferată Ploieşti Triaj – Focşani – Adjud – Bacău – Roman - Paşcani – Iaşi Frontieră;
- studiul de fezabilitate pentru reabilitarea liniei de cale ferată Predeal – Braşov, componentă a Coridorului IV Pan European, pentru circulaţia trenurilor cu viteza maximă de 160 km/h’;
9.000 de km de cale ferată au nevoie de reparaţii capitale
1.Activitatea CNAIR va fi atent monitorizată pentru a se evita pe viitor înregistrarea unor mari întârzieri la execuţia proiectelor.
2. Pentru reabilitarea şi modernizarea căii ferate în perioada următoare Ministerul Transporturilor promite că vor fi lansaste noi proiecte.
