Romănul care bate la uşa Congresului

Senatorul de Illinois, Chris Lauzen, este romănul care deţine cea mai importantă funcţie politică din SUA. El s-a inscris recent in cursa pentru un post de congressman la alegerile de anul viitor. Va trebui insă pentru inceput să căştige nominalizarea in cadrul Partidului Republican, acolo unde este favorit in acest moment.

Senatorul de Illinois, Chris Lauzen, este romănul care deţine cea mai importantă funcţie politică din Statele Unite. El s-a inscris recent in cursa pentru un post de congressman la alegerile de anul viitor. Va trebui insă pentru inceput să căştige nominalizarea in cadrul Partidului Republican, acolo unde este favorit in acest moment. In exclusivitate pentru Jurnalul Naţional, Lauzen ne povesteşte, in primul interviu acordat unui ziar din Romănia, despre familia sa ajunsă in America acum 100 de ani, despre descoperirea ţării sale de origine, precum şi despre planurile politice.

• Jurnalul Naţional: Domnule senator, ce anume vă leagă de Romănia?

Chris Lauzen: Sunt măndru de profundele mele rădăcini romăneşti. Toţi cei patru bunici ai mei au emigrat in SUA din zona Satu Mare, astfel că ceea ce mă apropie in primul rănd de Romănia este legătura de sănge. In al doilea rănd, credinţa puternică in religia străbunilor mei. Apoi, primul colind de Crăciun pe care l-am invăţat de la tatăl meu in vacanţele petrecute la rudele venite din Romănia, unde am avut ocazia să descopăr gustul preparatelor culinare de acasă. In special cărnaţii, sarmalele şi colţunaşii cu nucă. Ca tănăr şi, apoi, lider politic in Statele Unite, am admirat sacrificiile şi dorinţa de libertate a romănilor. Şi, nu in ultimul rănd, simt un ataşament din ce in ce mai puternic faţă de poporul şi ţara bunicilor mei. La fel am simpatie şi respect pentru romănii intălniţi in Bucureşti, Sinaia, Braşov, Sighişoara, Cluj şi Satu Mare, in timpul vizitei mele in Romănia, in 2005. Doi dintre cei patru fii ai mei care m-au insoţit in Romănia au fost impresionaţi de intălnirile cu liderii romăni, de energia şi inteligenţa oamenilor pe care i-au cunoscut.

• Familia dvs. a venit in SUA, din căte ştiu, in urmă cu 100 de ani. Ce ne puteţi spune despre ce s-a intămplat in momentul in care au păşit in Lumea Nouă?

Am date incomplete incă privind descendenţii familiei mele, dar voi aloca mai mult timp cercetării acestei chestiuni extrem de importante. Cu sprijinul unui văr din satul Istrău pe care l-am cunoscut la comemorarea bunicilor mei, voi continua acest demers. Bunicul meu, George Moldovan, ne povestea cum s-a rătăcit de părinţi cănd au ajuns in Statele Unite, la New York, dar poliţiştii americani i-au găsit familia in aceeaşi zi. Bunicii mei au emigrat din cauza iminenţei izbucnirii primului război mondial care i-ar fi obligat să lupte impotriva romănilor din sudul şi estul Romăniei.

• V-aţi născut in America. Cum aţi perceput identitatea romănească? Căt la sută vă consideraţi romăn?

Sunt american cu 100 la sută sănge şi origine romănă. Bunicii din partea mamei s-au adaptat mai repede la cultura americană, bunicul meu lucrănd, la inceput, ca ajutor de fierar, la oţelărie, după care a deschis o companie de transport şi pentru o scurtă perioadă un magazin de produse electrice, iar, mai tărziu, vreme de 25 de ani au condus o afacere de succes in domeniul cateringului. Bunicii din partea tatălui au rămas mai apropiaţi de cultura ţării de unde au plecat. Bunicul meu, Lazin, a murit intr-un tragic accident de muncă cănd tatăl meu avea 3 ani. Explozia s-ar fi petrecut in timp ce bunicul lucra ca sudor. Bunica mea, Pascandi, care nu vorbea engleza foarte bine, s-a recăsătorit căţiva ani mai tărziu. Bănuiesc că familia noastră se trage din fii de ţărani şi preoţi, oameni cu o credinţă puternică şi ataşaţi de pămăntul lor.

• Ştiu că sunteţi greco-catolic...

Am o mare admiraţie pentru perceptele greco-catolice. Imi aduc aminte de serviciile religioase la care am asistat, chiar şi slujbe de inmormăntare, unde am auzit căntări bisericeşti şi am simţit mirosul puternic de tămăie. In acelaşi timp, respectănd valoarea pe care părinţii şi bunicii mei au dat-o educaţiei, am urmat cursurile unor şcoli parohiale catolice in oraşul meu natal, Aurora, din statul Illinois. Sper să nu fiu considerat eretic cănd spun că pentru mine credinţa inseamnă mai puţin dogmă, de vreme ce nu sunt un expert in teologie, şi mai mult un mod de a-ţi trăi viaţa, cu frică de Dumnezeu şi dragoste faţă de aproapele nostru, aşa cum ne invaţă Iisus.

• Aţi vizitat Romănia in 2005 pentru prima dată. Ce anume v-a impresionat?

Totul a fost foarte emoţionant. Am decis că a venit timpul să ajung in acel loc minunat, pămăntul bunicilor mei, şi am fost extrem de impresionat. Am trăit un sentiment special. Intuiam o asemenea reacţie, dar descoperind bunătatea, energia, dorinţa şi perseverenţa de a progresa, inteligenţa şi spiritul pozitiv al tuturor celor pe care i-am intălnit, am apreciat şi mai mult originea mea romănă de care mă simt foarte măndru. In timpul unei cine avute in Cluj, in seara dinaintea vizitei pe care aveam să o facem in satul Istrău, am trăit o imensă bucurie revelatoare. Un reporter mi-a explicat semnificaţia cuvăntului "inimă" in limba romănă, care imi suna apropiat de termenul "animus" folosit in limba engleză pentru a defini spiritul de acţiune şi iniţiativă. De obicei, prin "animus", interpretare preluată din cultura celtică, germanică, inţelegem mintea umană, care, prin extindere, este interpretată ca latura raţională, inţeleaptă. Am fost fascinat să aflu că in limba şi cultura romănă rădăcina cuvăntului ce descrie "sufletul", "fiinţa" este predominant perceput ca inimă. Aşa imi explic de ce mulţi dintre membrii familiei mele au "inima mare", sunt sensibili. Şi eu am o fire poate mai romantică decăt mulţi dintre prietenii mei cu rădăcini in culturile europene sau orientale. Am avut la Cluj o seară de neuitat, cu muzică populară romănească, alături de noii mei prieteni romăni.

• Mai aveţi rude in Romănia?

Da, şi sunt interesat să ii cunosc mai bine. Plănuiesc să vizitez Romănia in curănd impreună cu soţia mea Sarah şi cei doi mezini ai familiei pentru a dedica mai mult timp rudelor mele din Romănia.

• Ce v-a atras spre lumea politică?

Dintotdeauna mi-am dorit să ajut oamenii. Cănd eram mic mă găndeam că poate intr-o zi voi deveni preot. Dar cu timpul mi-am dat seama că dorinţa de a-mi intemeia o familie a fost mai puternică. In cariera mea profesională, acordănd asistenţă oamenilor de afaceri, am putut constata deficienţele sistemului de taxe şi acesta a fost iniţial motivul care m-a determinat să incerc remedierea acestora prin părghiile oferite de o carieră politică.

• Sunteţi un mare amator al bucătăriei romăneşti. Ce vă place cel mai mult?

Sarmalele şi cornuleţele cu nucă sunt felurile de măncare pe care le prefer, dar recunosc că imi place foarte mult bucătăria romănească, in general.

• Aţi apelat la comunitatea romăno-americană pentru a vă sprijini candidatura la alegerile pentru Camera Reprezentanţilor. Aţi avut intălniri cu lideri ai comunităţii de afaceri romăno-americane, care a fost rezultatul acestor discuţii?

Intr-adevăr, m-am intălnit cu mulţi membri ai comunităţii romăno-americane şi m-am bucurat să primesc din partea lor un sprijin semnificativ. Sunt foarte incurajat şi ii simt aproape. Comunitatea romănilor din SUA a realizat importanţa perspectivei de a fi reprezentaţi, pentru prima oară in istoria ei, de un american de origine romănă in Congresul federal din Washington. In cadrul deselor intălniri cu romănii americani am constatat că impărtăşim aceleaşi valori şi priorităţi: eforturi convergente pentru a combate terorismul, consolidarea relaţiei bilaterale, crearea de locuri de muncă bine remunerate şi generarea unor rate de profit substanţiale ale investiţiilor. Doresc să mulţumesc romănilor americani care m-au sprijinit pănă in acest moment al campaniei electorale. Au făcut eforturi importante şi le sunt incă o dată recunoscător. Alegerile vor avea loc in noiembrie 2008 şi contez, in continuare, pe sprijinul tuturor romănilor cu cetăţenie americană din SUA.

• Ce puncte de pe agenda dvs. electorală fac referire directă la comunitatea romăno-americană?

Sunt convins că toate punctele aflate in platforma mea electorală, toate idealurile in care cred şi pentru care lupt - credinţă, familie, libertate, prosperitate, demnitate - servesc comunităţii romăno-americane in cel mai bun mod cu putinţă. De asemenea, imbunătăţirea şi eficientizarea sistemului de sănătate, reducerea taxelor şi garantarea competenţei serviciilor publice vor afecta in mod pozitiv şi comunitatea romănilor din Statele Unite. De susţinerea comerţului liber şi promovarea oportunităţilor de afaceri vor beneficia şi antreprenorii romăno-americani. Totodată, reglementarea imigraţiei legale, inclusiv prin includerea Romăniei in programul Visa Waiver, va permite dezvoltarea şi mai accentuată a acestor oportunităţi de afaceri, va stimula substanţial interacţiunea intre comunităţi. Sper că acest lucru va conduce la modificarea legislaţiei in domeniul imigraţiei, cu implicaţii asupra eliminării situaţiilor in care angajaţii nu beneficiază de condiţii de muncă şi salarii corespunzătoare. Cunoscăndu-i bine pe romănii din districtul meu, sunt increzător că agenda mea electorală nu ii va dezamăgi.

• Dacă deveniţi membru al Camerei Reprezentanţilor, in 2008, ce veţi face pentru a imbunătăţi relaţiile cu Romănia?

Relaţiile dintre Statele Unite şi Romănia s-au dezvoltat in mod semnificativ in decursul ultimilor zece-cincisprezece ani. Ele se află probabil la cel mai bun nivel din istoria recentă. Statele Unite apreciază angajarea fermă şi incontestabilă a Romăniei pe linia democraţiei, parteneriatul onest, initiaţivele şi expertiza in multe dintre subiectele regionale şi internaţionale. Eu cred că aderarea Romăniei la Uniunea Europeană şi găzduirea Summit-ului NATO de anul viitor - un eveniment politic extrem de complex şi vizibil - reprezintă recunoaşteri ale poziţiei binemeritate a Romăniei in cadrul comunităţii democratice. Ceea ce mi-aş dori să văd in continuare in relaţia Statelor Unite cu Romănia este o creştere a contactelor economice şi o comunicare şi interacţiune mai mare intre cetăţenii romăni şi cei americani.

• Războiul din Irak este unul dintre subiectele de critică la adresa republicanilor. Vedeţi o rezolvare a crizei irakiene?

Da, dar va fi in continuare un subiect dificil, aşa cum este orice război. Fiul nostru cel mare, Ted, care m-a insoţit in Romănia şi a fost foarte impresionat, a absolvit de curănd Universitatea Duke, Magna Cum Laude, a fost recent incoporat in US Marine Corps cu gradul de locotenent. De indată ce va termina instructajul de bază, işi doreşte să poată sprijini trupele noastre, ca pilot militar. Este clar că trebuie să luptăm impotriva terorismului şi să il eliminăm de la sursă. Trebuie să recunoaştem insă că nu suntem o forţă de poliţie mondială, şi că mai degrabă trebuie să dam valoare dorinţei de pace care există peste tot in lume, şi care este un instinct natural al fiinţei umane. Soldaţii americani, romăni şi ai celorlalte ţări aliate, au invins in Irak o dată cu indepărtarea de la putere a lui Saddam Hussein. Acum este responsabilitatea poporului irakian şi a conducătorilor săi să stabilească un echilibru al puterii politice, să işi contruiască propriul stat şi să beneficieze de enormele resurse naturale pe care le au. Noi trebuie să ne folosim puterea militară in mod strategic şi eficient impotriva forţelor care determină atăţia tineri şi tinere să comită atacuri sinucigaşe şi să distrugă vieţi nevinovate.

• Ce ar trebui să facă Romănia pentru a işi imbunătăţi imaginea? Care sunt paşii care trebuie făcuţi?

Eu cred că, de fapt, Romănia se bucură de o bună percepţie in publicul american, datorită succesului remarcabil al transformării dintr-un stat comunist intr-o democraţie europeană stabilă, şi datorită imbrăţisării valorilor democratice. Potenţialul Romăniei şi viitorul său prosper atrag deja multe dintre companiile americane aflate in căutare de noi pieţe sigure şi deschise. Şi mai cred că unul dintre elementele importante ale imaginii bune a Romăniei in Statele Unite se datorează membrilor comunităţii romăno-americane, seriozităţii lor, eficienţei antreprenoriale, talentului artistic şi bogăţiei lor culturale. Toate acestea sunt exemple bune de urmat pentru fiecare american.

• Aţi fost implicat pănă acum in vreun proiect de sprjijin pentru Romănia şi pentru comunitatea romăno-americană?

Am avut şansa să lucrez la căteva astfel de proiecte, destinate in primul rănd apropierii dintre comunităţile noastre. Cred că acest tip de proiecte constituie una dintre cele mai importante părghii de dezvoltare a relaţiilor noastre şi de capitalizare a percepţiilor şi sentimentelor pozitive care se manifestă reciproc in cele două ţări. Unul dintre aceste proiecte a fost infrăţirea dintre oraşele Rockford (Illinois) şi Cluj. Proiectul a fost realizat in urmă cu doi ani şi m-am bucurat foarte mult să văd căt de importante au fost contactul şi comunicarea directă dintre reprezentanţii administraţiilor celor două oraşe şi ai camerelor de comerţ. Acest parteneriat a deschis, sper, o cale către dezvoltarea schimburilor economice şi impărtăşirea celor mai bune practici de conduită in serviciul public. Sunt convins că este un proiect extrem de util pentru ambele comunităţi.

• Cum sunt romănii americani?

Eu ii consider pe toţi romănii americani drept model. Munca lor, sacrificiul pentru o viaţă mai bună, credinţa lor in Dumnezeu, toate acestea mă inspiră cu adevărat. Am fost intotdeauna impresionat de exemplul imigranţilor romăni, care au trebuit să ia viaţa de la capăt in America şi care au făcut lucrul acesta cu succes, fiind apreciaţi ca membri ai comunităţii romăno-americane. Pe toţi aceştia ii admir cu adevărat.

• Cănd plănuiţi să mergeţi in Romănia?

Aş merge şi măine. Numai că timpul meu este consumat acum in totalitate de campania pentru alegeri, de aceea nu am altă soluţie decăt să muncesc in fiecare zi aici, acasă, in districtul meu. Dar vă asigur că, de indată ce campania se va sfărşi, Romănia va fi unul dintre primele locuri in care voi merge să sărbătoresc victoria. Eu abia aştept. Ce să mai zic de soţia mea, Sarah, şi de cei doi băieţi mai mici, Hans şi Robbie. Ei sunt deja nerăbdători!

Chris Lauzen s-a născut in 30 decembrie 1952 in Aurora (Illinois), locul unde mulţi romăni s-au stabilit la inceputul secolului trecut. Este membru al Senatului statului Illinois din 1993. Este absolvent al Universităţii Duke in 1974 şi are un Master obţinut la Harvard in 1978. Este căsătorit cu Sarah şi au impreună patru băieţi.