Cu ,,Poştalionul” la Târgul de carte! Scriitorul şi profesorul Lina Codreanu s-a aflat la Iaşi la lansarea volumului său de proză scurtă ,,Poştalionul”, în cadrul Librex 2014. Sigură pe sine, cu o privire blândă ce emană inteligenţă, autoarea a avut amabilitatea de a oferi un interviu în exclusivitate Jurnalului Naţional.
Cristinel Popa: Ştiu că aţi avut o lungă carieră didactică, dnă Lina Codreanu, încheiată recent, la Colegiul Naţional „Cuza Vodă” ca profesoară de limba şi literatura română.
Lina Codreanu: Doar cariera didactică activă am încheiat-o, întrucât nu mă pot îndepărta şi mă informez permanent cu ceea ce e nou sau cum urmează să se reformeze educaţia şi instrucţia în învăţământul românesc.
C.P.: Mai cunosc faptul că, în paralel cu activitatea profesorală, aţi publicat cronici, eseuri, articole ori reportaje în diverse reviste.
Desigur, voi menţiona „,Academia bârlădeană” (Bârlad), ,,Axis libri” (Galaţi), „Antares. Axis libri” (Galaţi), „Baaadul literar” (Bârlad), „Contact internaţional” (Iaşi), „Cronica” (Iaşi), „Cronica veche” (Iaşi), „Dacia literară” (Iaşi), „Oglinda literară” (Focşani), „Pro Saeculum” (Focşani), „Prutul” (Huşi), „Vatra veche” (Târgu Mureş), „Limba Română” (Chişinău); „Literatura şi arta” (Chişinău), „Cuvântul adevărului” (Edmonton, Canada) etc.
C.P.: Şi apariţiile editoriale s-au realizat târziu, dar ritmic. Am în vedere primele două volume ale dumneavoastră. Ce motivaţii v-au provocat spre a le elabora?
Primul volum „Theodor Codreanu - Bibliografie critică” - a apărut la Chişinău, editat de Biblioteca „B.P. Haşdeu”, în 2012, şi are un format original, de pionierat în bibliologia contemporană. Următorul este o carte-document - „Viaţa ca o poveste, lagărul - un coşmar”, Galaţi, Ed. „Axis libri”, 2013, şi are la bază memoriile în manuscris ale unui participant pe front şi prizonier în lagărele sovietice timp de aproape patru ani. Ambele s-au ivit dintr-un acut simţ al datoriei faţă de două persoane apropiate mie, respectiv scriitorul Theodor Codreanu - soţul şi Panaite T. Ionică - tatăl.
C.P.: Am surpriza să constat participarea dumneavoastră la XXII-a ediţie a Târgului de Carte, Artă, Muzică LIBREX - martie 2014 în Cetatea culturală a Iaşilor.
Da, particip cu „Poştalionul”, scos de renumita Editura „Junimea”, în 2014, un volumul cu proze scurte (nuvele şi povestiri). Subiectele textelor din carte sunt diverse, dar se subsumează unor traiectorii destinale, specifice unei atmosfere patriarhale. Sub aparenta molcomie, eroii trăiesc drame tulburătoare care le răsucesc cursul vieţii. Povestirea are ritmurile lente ori abrupte impuse de curgerea evenimentelor din viaţa personajelor.
C.P.: Cât de greu sau de uşor a fost să o scrieţi?
Pentru „mine” exerciţiile de proză durează de multă vreme, dar deodată s-a aşezat în pagină şi ceea ce încă nu notasem. Nici nu am perceput că, scrise în timp, prozele se pot lega într-o carte şi că eroii se-nvârt cu firească uşurinţă în acelaşi univers provincial. Poate, dincolo de text, se şi cunosc.
C.P.: Cum vedeţi viitorul autorilor femei în literatura noastră, azi, în viitor?
Nu autorii-bărbaţi ori autorii-femei susţin boltit arcul unei literaturi, ci actul artistic de calitate, harul şi truda asupra cuvântului, care, ştiţi, e foarte greu de strunit. Faptul e vizibil în toate domeniile culturii şi ştiinţei. Cert e că în rândul scriitorilor, cel puţin, numele feminine sunt din ce în ce mai prezente. Semn că au ceva de spus.
C.P.: Ce satisfacţii aveţi de pe urma scrisului?
Plăcerea de a deschide uşi către universuri imaginare celor care au sau vor să dobândească gustul lecturii. E un fel de bucurie în a împărţi din roadele gândirii tale, ceea ce-mi aminteşte de bunica atunci când, scoţând din cuptor, împărţea prima pâine aburindă nepoţilor adunaţi în juru-i.
C.P.: Cum puteţi să vă împărţiţi între profesie, literatură, scris şi „meseria” de soţieĂ Ştiu că îl ajutaţi şi pe soţul dvs la redactarea cărţilor sale.
Într-un enunţ lapidar, aş răspunde: îmbinându-le echilibrat pe toate. Privitor la schimbul de idei, da, există (uneori). În ce priveşte redactarea, fiecare îşi are instrumentarul, ritmul, viziunea proprii. Altfel, cred, ne-am încurca unul pe celălalt.
C.P.: Ce planuri de viitor aveţi?
Ei, da, aici există convergenţe. La vol. „Theodor Codreanu. Bibliografia critică” am lucrat cel puţin cinci ani drum întins, cum se zice, adunând şi adnotând materialele, selectând citatele şi altele. Nici acum nu m-am oprit, desigur, fiindcă există în proiect o ediţie augmentată cu noutăţile de după 2011. Totodată, am finalizate două volume - ediţii îngrijite - cuprinzând culegeri cu interviuri şi ecouri critice ale scriitorului Theodor Codreanu. De asemenea, continuu să scriu proză scurtă, pe acelaşi palier imaginativ, dar şi… altfel. Aşadar,
am de lucru suficient de mult, încât uneori resimt dureros rostogolirea prea rapidă a timpului.
C.P.: Vă doresc succes în realizarea proiectelor de carte.
Mulţumesc!
Lina Codreanu, portret de scriitor şi dascăl
Prof. Lina Codreanu, scriitor cu intense preocupări în domeniile publicistică, documentaristică, creaţie şi critică literară, s-a născut la 25 noiembrie 1949 în localitatea Mândreşti de lângă Tecuci. După şcoala generală şi liceul în ţinutul natal, absolvă Facultatea de Filologie din Iaşi devenind cadru didactic, profesor de limba şi literatura română în diferite localităţi, ultimul post ocupat fiind la Liceul „Cuza Vodă” din Huşi. Debutul său în periodice are loc în 1974, apoi mai târziu cu volumul „Theodor Codreanu. Bibliografie critică”. Dintre volumele de autor amintim: „Viaţa ca o poveste, lagărul - un coşmar”, Galaţi, Ed. „Axis libri”, 2013, „Theodor Codreanu - Bibliografie critică”, Chişinău, Biblioteca „B.P. Haşdeu”, 2012 sau „Poştalionul”, Iaşi, Ed. Junimea, 2014 (proză scurtă). Colaborator la editarea a zeci de lucrări importante, între care amintim: „Dimitrie Gusti şi colaboratorii, Cornova 1931”, Chişinău, Editura QUANT, 2011, „Învăţătorii din cercul amintirii (Dodeşti)” / Mihai Apostu, Victor Ion Popa şi comuna Dodeşti, Iaşi, Editura PIM, 2011, „Dicţionar al personalităţilor huşene. Din lumina unui veac. Liceul Industrial „Cuza-Vodă” Huşi. 1889-1989, Huşi, 1989”, „Gheorghe Focşa, etnograf şi muzeograf” sau „Viorel Huşi - pictor din oraşul culorilor rumene şi al luminii”, 2014. Colaborează la zeci de reviste culturale româneşti şi de peste hotare (Canada, Republica Moldova); face cercetări şi publică studii şi documentare de specialitate, eseuri, recenzii, cronici literare, reportaje, medalioane literare, note de lector, revuistică în zeci de reviste, primind aprecieri importante din partea criticii. Referitor la ultimul său volum de proză scurtă, criticul Constantin Trandafir scrie: „Naraţiunile din „Poştalionul” sunt scrise cu o mână sigură, care atestă o bună ştiinţă a strategiilor epice vechi şi mai noi. Autoarea, Lina Codreanu, are ceea ce dă seama despre un bun prozator, înainte de toate: observarea minuţioasă a detaliilor unei realităţi cotidiene şi interioare, precum şi comuniunea cotidianului cu straniul…”.