Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Fenomenele atmosferice extreme din ultima perioadă au readus în atenția tuturor un fenomen considerat de unii imposibil pentru România: tornadele. În afară de faptul că acestea chiar există și au fost înregistrate încă din secolul al XIX-lea, inclusiv în zonele urbane, situația actuală arată că avem nevoie de câteva schimbări legislative. Atât sistemul de asigurări, cât și legislația rutieră ar trebui să se adapteze noilor fenomene. Pe de altă parte, este nevoie de campanii de informare, pentru a se putea evita situații precum cea în care un autocar cu 40 de pasageri a fost răsturnat de vânt, pentru că a continuat deplasarea spre tornadă. Cercetătorul român Bogdan Antonescu, de la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Optoelectronică, specializat în fenomene meteo extreme, a aprofundat studierea tornadelor la școala postdoctorală, la Manchester, și spune că locul în care va lovi o tornadă poate fi aflat cu precizie doar cu 15 minute înainte de producerea fenomenului.
Specialiștii mai dezbat și acum dacă a fost sau nu tornadă în județul Călărași. Dacă a fost, în ce grad de intensitate se încadrează și ce ar mai trebui să știm?
Bogdan Antonescu: Cea de săptămâna trecută se încadrează ca tornadă cu grad de intensitate F2. Mulți consideră că aceste fenomene nu pot avea loc în România, deși în țara noastră au fost 129 de tornade înregistrate între anii 1929 și 2013. A fost înregistrată o tornadă și în București, pe 9 iunie 1886. Se pot produce și în zone urbane, iar pagubele țin mai mult de calitatea construcțiilor. O casă foarte solidă este mai puțin afectată de un astfel de fenomen. Eu am scris de multe ori despre tornadele pe care, din păcate, oamenii nu le iau în serios și efectiv ignoră pericolul, până când se întâmplă. Iar atunci apar întrebările. Am văzut că și specialiștii din România se contrazic între ei, însă e clar că a fost tornadă.
Bucureștenii au fost avertizați să stea în casă în aceste zile, după ce AccuWeather a prognozat tornadă în Capitală. Mulți nici măcar nu iau în serios astfel de avertismente, iar alții nu pot lipsi de la locul de muncă. Ce trebuie să știm și cum putem să ne ferim de astfel de situații?
Citește pe Antena3.ro
Bogdan Antonescu: Nu știu câți vor putea sta efectiv în casă, atunci când se dau astfel de avertismente. Așa se întâmplă în toată lumea, mai ales după ce deja s-a produs un astfel de eveniment, precum tornada de săptămâna trecută, din județul Călărași. Oamenii, nu doar în România, ci și în alte țări, chiar și în Statele Unite, ajung să ignore avertismentele în special atunci când deja s-au anunțat tornade care nu s-au produs, pentru că este foarte greu de prognozat un asemenea fenomen. Este o problemă destul de gravă în legătură cu prognoza, în general, nu doar la noi în țară, și nu pentru că specialiștii nu își fac bine treaba, ci pentru că aceste situații nu pot fi prevăzute cu exactitate. Tornada este un fenomen foarte greu de anticipat și se preferă în general să se dea avertizări, iar astfel se creează impresia că prognozele nu au fost bine făcute, atunci când tornada nu se mai produce, deși exista acest pericol. Sunt puțini specialiști în Europa care pot să prevadă astfel de fenomene cu mare precizie. Chiar și pe radar se poate vedea o rotație, dar nu înseamnă că se produce la suprafață. Nu prea se poate spune cu o zi înainte că va fi tornadă la București, dar este nevoie de avertisment, pentru a se evita potențialele victime.
De ce se produc astfel de fenomene? Sunt consecințele încălzirii globale?
Bogdan Antonescu: Atunci când vine o masă de aer polar, scade temperatura brusc, mai ales atunci când a fost foarte cald și vine un front atmosferic de aer polar. Această situație nu este nouă, chiar dacă e destul de rară. Depinde de structura la scară largă în atmosferă, nu neapărat de încălzirea globală.
Putem să credem o prognoză dată cu o zi înainte, care spune că va fi o tornadă în București?
Bogdan Antonescu: Se poate produce o tornadă în Bucureşti, dar o prognoză cu o zi înainte e greu de făcut. Se poate da o prognoză de probabilitate de apariţie a unor furtuni care pot duce la tornadă. La punct fix, în Bucureşti sau în anumite puncte, e extrem de dificil de spus că se va produce o tornadă a doua zi. Nici în Statele Unite nu există un sistem cu o asemenea precizie. Cu o zi înainte se pot identifica zonele unde ar putea avea loc fenomene severe, apoi intră în funcţiune partea de monitorizare a acestora. Doar cu circa 15 minute înainte se poate spune cu exactitate unde s-ar putea produce fenomenul, iar cu 30 de minute înainte s-ar putea estima doar aria în care se poate produce fenomenul respectiv
Au fost și în România situații în care oamenii au murit în cazul unor furtuni foarte puternice, produse în ultimii ani. În septembrie 2017, un astfel de fenomen a făcut victime, opt morți și 137 de răniți, printre care și un tânăr de 24 de ani ucis de poarta de la intrarea în Timișoara, care i-a căzut pe mașină. Un pieton a fost ucis de un panou publicitar. În cazul în care ANM ne avertizează că urmează episoade de vânt puternic și fenomene extreme, de la câți kilometri la oră trebuie să ne adăpostim și să renunțăm la orice fel de activitate, pentru a ne proteja viața?
Bogdan Antonescu: Ar trebuie să fim foarte atenți, atunci când vântul depășeștee 70 de km la oră. Poate doborî copaci, stâlpi de electricitate, panouri publicitare, diverse alte construcții sau poate smulge bucăți de acoperiș, geamuri și alte lucrcuri care devin foarte periculoase. În cazul tornadelor este și mai periculos decât în cel al furtunilor, pentru că există mișcarea de rotație și oamenii nu știu cum să reacționeze.
Sunt tornadele cele mai periculoase fenomene meteo sau la fel de mult ar trebui să ne ferim și de alte situații? Cum au anunțat ajutoritățile aceste pericole, pentru a-i informa pe români și cum se face informarea în alte țări ale lumii?
Bogdan Antonescu: Există și la ISU și la ANM programe de prevenție. Am colaborat cu ISU, pentru o campanie de informare în cazul trăsnetelor, pentru că România are cel mai mare număr de victime cauzate de acest fenomen: peste 30 de oameni mor în fiecare an la noi în țară, din cauza trăsnetelor, mai mulți decât în celelalte țări europene. În Elveția s-au luat măsuri și de câțiva ani nu mai eixtsă victime ale trăsnetelor. Și asociațiile de profesioniști pot face astfel de campanii, în completarea celor organizate de autorități. Ca vicepreședinte al Asociației Române de Meterorologie Aplicată și Educație, am participat la mai multe traininguri de informare pentru elevi, în școli, alături de colegii mei. Pe 8 iunie începem un program nou, dedicat tienrilor, pentru a răspunde la toate întrebările legate de tornade. Trebuie să ne asigurăm că numărul potențialelor victime este cât mai redus, trebuie să facem campanii de promovare. Pentru mine este foarte important să pot spune aceste lucruri pe care le-am scris în mulți ani de studiu, cu scopul de a informa pe toată lumea. Ar trebui să existe colaborare srânsă între toți specialiștii în meteorologie și să se comunice foarte bine cu presa.
Cel mai bun adăpost, „undeva sub pământ”
În cazul tornadei din județul Călărași, am văzut imagini filmate din autocarul luat efectiv pe sus de vântul puternic. Dar am văzut și cum șoferul nu s-a gândit nici măcar o clipă să se oprească. Deși drumul era prea îngust pentru a putea să întoarcă, ar fi trebuit măcar să știe că în astfel de situații nu trebuie să se îndrepte chiar spre centrul tornadei?
Bogdan Antonescu: Eu am fost oripilat de faptul că un șofer de autocar s-a dus chiar în direcția tornadei. În astfel de cazuri, oamenii ar trebui protejați. Ideal ar fi să poată coborî din mașină și să stea la adăpost în locuri cât mai ferite de apropierea tornadei, dar nu este posibil întotdeauna. Până s-a ajuns la o concluzie în privința celor mai bune metode de protecție în aceste situații, s-au parcurs mai multe etape. În Statele Unite a fost mult timp un mit care spunea că trebuie să se ascundă sub poduri și pasarele, dar au murit foarte mulți oameni în acest fel, pentru că podurile au fost rupte de vântul puternic. Ideal este să fie evacuați pasagerii și să se poată adăposti undeva sub pământ, iar dacă sunt în câmp, ar putea căuta o zonă adăpostită, într-un șanț, dar departe de autocar și de alte potențiale pericole.
Șoferii profesioniști, de autocar sau tir, se plâng și de faptul că ei nu au voie să se abată de la drum și de la program, pentru că sunt sancționați de inspectorii ISCTR. În afară de campaniile de informare, dedicate inclusiv șoferilor, ar trebui schimbată legislația și în transporturi, pentru a nu se repeta situația de la Călărași?
Bogdan Antonescu: Din păcate, nu există legislație care să protejeze populația în caz de tornade, în toată Europa. Ar trebui să se ia astfel de măsuri, atât în România, cât și în alte țări. Nu prea s-a luat în serios această problemă, iar în domeniul transpoorturilor nu știu să existe prevederi speciale. Nici firmele de asigurări nu iau în calcul această situație în toate țările. Abia de acum înainte ar putea să le ia în considerare asigurătorii. În Italia este aproximativ aceeași situație ca la noi: niciun fel de bază de date oficială, nici asigurări. Italia are chiar mai multe probleme decât România, pentru că ei nu au nici măcar un echivalent al ANM.
Sistemele de panouri solare și eolienele sunt afectate de fenomenele meteo extreme?
Bogdan Antonescu: Sunt afectate mai mult de grindină decât de tornade. Depinde cum sunt construite. Eolienele se închid automat în caz de vânt puternic, tocmai pentru a nu li se rupe brațele. În caz de grindină, dacă bucățile de gheață sunt foarte mari, se fac pagube și în cazul panourilor solare, chiar dacă sunt protejate. La anumite dimensiuni ale grindinei, nu prea poți proteja sau preveni. Se distrug și mașini.
Legislația rutieră ar trebui schimbată. Șoferii ar trebui să se oprească și să se adăpostească. Dacă e posibil, să întoarcă, în niciun caz să meargă spre tornadă, atunci când o văd în față, mai ales dacă sunt la volanul unui autocar plin cu oameni sau al unei cisterne cu substanțe inflamabile.
Ce pot face eu, personal, este o informare cât mai bună, mai ales în școli, pentru că tineretul e teribilist și mulți vor să fie cât mai aproape de tornadă, ceea ce trebuie evitat. Se pot opri să fotografieze sau să filmeze o tornadă, dar de la o distanță cât mai mare, pentru că e foarte periculos
Trebuie să căutăm un loc ferit, la adăpost, dacă se poate să fie fără geamuri și cât mai departe de partea din exterior. Nu se stă sub copaci sau sub panourile publicitare, trebuie să fim cât mai departe de tot ceea ce ne-ar putea răni.
