Ipocrizie politică în lanț. Deputații au respins, după doi ani și jumătate, legea care anulează amenzile primite de români în starea de urgență

Asta, deoarece Camera Deputaților a respins, în urmă cu două zile, o lege adoptată de Senat în vara anului 2020, inițiată de foștii parlamentari Călin Popescu Tăriceanu, Victor Ponta și Cseke Attila, lege care ar fi anulat toate procesele-verbale emise în perioada martie-aprilie 2020. La votul final, UDMR a votat, alături de cei de la PSD și PNL, pentru picarea proiectului de lege conceput de propriul lor coleg. La fel au făcut și trei deputați AUR, în timp ce alți 19 au preferat să se abțină de la vot. Mișcare care intră în contradicție flagrantă cu toate acțiunile politice pe care formațiunea condusă de George Simion le-a organizat încă dinainte de a deveni partid parlamentar, dar și după alegerile legislative.

Alături de fostul președinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, și de ex-deputatul Victor Ponta, senatorul UDMR Cseke Attila, în prezent ministru al Dezvoltării Regionale în Guvernul Ciucă, semna un proiect de lege în care arăta că de la începutul stării de urgență, din lunile martie – aprilie 2020, au fost aplicate, în România, peste 300.000 de sancțiuni contravenționale, în valoare de peste 120 de milioane de euro, „pentru nerespectarea restricțiilor instituite prin ordonanțele militare”.

La momentul când cei trei parlamentari semnau documentul citat, Curtea Constituțională declarase deja neconstituțional articolul 28 din OUG 1/1999, care stabilea amenzile pentru încălcarea stării de urgență, întrucât nu definea faptele care puteau fi pedepsite și nici nu stabilea clar nivelul amenzilor, lăsând la aprecierea polițistului să decidă ce sancțiune aplică. „Pentru a evita blocaje în sistemul de justiție, am decis să înaintăm prezenta propunere legislativă care să anuleze în mod automat aceste amenzi, fără a mai fi nevoie de a merge în instanță, cu excepția sancțiunilor contravenționale aplicate pentru încălcarea măsurii de izolare la domiciliu și carantină, dar și pentru tulburarea ordinii publice”, mai scriau cei trei.

Senatul a trecut legea cu 90 de voturi la 1

În data de 16 iunie 2020, Senatul, în calitate de primă cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege cu 90 de voturi „pentru” la un vot „împotrivă” și 39 de abțineri. Conform formei adoptate de Senat, toate procesele-verbale de contravenție emise în baza articolului 28 din OUG 1/1999 privind regimul stării de asediu și al stării de urgență se declară nule. Amenzile aplicate în temeiul acestor procese-verbale care au fost achitate, în tot sau în parte, de către debitori urmau să se restituie la cererea acestora. Pentru amenzile care nu au fost achitate, în tot sau în parte, organele fiscale trebuiau să nu dea în debit sumele datorate în vederea executării silite. Cei sancționați în baza acestor procese-verbale și care nu achitaseră amenzile nu erau obligați să le mai plătească.

Citește pe Antena3.ro

Michelangelo a pictat o femeie bolnavă de cancer în Capela Sixtină. Experţii lansează o nouă teorie revoluţionară

De precizat este că toate comisiile avizatoare au emis avize favorabile, singurul punct de vedere negativ fiind exprimat de Guvernul Orban.

8 noiembrie 2022 – ziua „oarbă” în Camera Deputaților

Ei, bine, în forma adoptată de Senat, legea a fost transmisă, în data de 24 iunie 2020, Camerei Deputaților, care a fost și forul decizional. Timp de doi ani, legea a zăcut, efectiv, în Comisia Juridică de la Camera Deputaților, care a redactat raportul final abia în data de 8 iunie 2022. Culmea, Comisia a redactat un raport de respingere. Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților în data de 19 iunie 2022, după care a fost repus pe ordinea de zi din 31 octombrie 2022, pentru ca votul final să se dea abia săptămâna aceasta, pe data de 8 noiembrie, la nu mai puțin de doi ani și cinci luni de la transmiterea legii de către Senat.

Surpriza vine odată cu acest vot, deoarece adoptarea legii a fost respinsă, cu 213 voturi la 5 și cu 24 de abțineri.

Cu alte cuvinte, la doi ani și jumătate de la adoptarea de către Senat a unei legi care repara cea mai mare nedreptate săvârșită de un Guvern împotriva propriilor cetățeni, nedreptate sancționată de Curtea Constituțională, deputații au decis să pună batista pe țambal. Reamintim că, în perioada stării de urgență, amenzile aplicate în baza acestei Ordonanțe se ridicau de la 200 la 2.000 de lei, putând ajunge chiar și până la 20.000 de lei pentru simplul motiv că nu era completată sau că era completată greșit declarația pe propria răspundere pentru a putea ieși din casă.

Una protestăm, alta votăm. Sau fugim de răspundere

Tot acest parcurs legislativ al actului normativ inițiat în 2020, cu deznodământul din data de 8 noiembrie 2022, devoalează o serie de ipocrizii politice. Prima ipocrizie constă în faptul că unul dintre inițiatori este senatorul UDMR Cseke Attila. Acesta a devenit, în 2021, ministru al Dezvoltării în Guvernul Cîțu și a preluat, la un moment dat, interimatul funcției de ministru al Sănătății. În această ultimă calitate, alături de Florin Cîțu, Cseke Attila a depus, la finalul anului trecut, la Senat, un proiect de lege care ar fi condiționat accesul la locul de muncă de administrarea vaccinului anti-COVID-19 sau de prezentarea unui test RT-PCR, suportat de cetățeanul nevaccinat din propriul buzunar.

A doua ipocrizie constă în faptul că formațiunea politică din rândurile căreia provine inițiatorul Cseke Attila, UDMR, a votat, pe 8 noiembrie 2022, împotriva adoptării proiectului de lege al colegului lor. 14 deputați maghiari au optat pentru respingerea definitivă a legii, conform desfășurătorului votului.

A treia ipocrizie politică aparține formațiunii AUR, condusă de George Simion, formațiune care și-a construit campania electorală pentru alegerile parlamentare din anul 2020 exact pe criticile dure la adresa măsurilor adoptate de guvern în timpul stării de urgență și de alertă, în special cu privire la amenzile primite de români. De altfel, AUR a continuat protestele față de aceste măsuri și după ce a devenit partid parlamentar, organizând acțiuni de stradă și generând mai multe episoade tensionate în Parlamentul României. Ei, bine, la votul din 8 noiembrie, din cei 22 de deputați AUR prezenți în sala de plen, trei au votat pentru respingerea legii, iar 19 s-au abținut de la vot. 

În integralitatea deputaților prezenți, PNL, PSD și USR au votat, de asemenea, pentru respingerea legii.