În ultimii ani, la combinatul de la Krivoi Rog are loc un jaf sistematic. Se taie la fier vechi, se fură şi se vând la preţuri derizorii utilaje, profile metalice şi materiale de construcţii pentru care statul român a cheltuit sute de milioane de dolari. Cei 120 de români care mai "lucrează" acolo, angajaţi la două firme private, Arcom şi Uzinexport, sunt plătiţi de Guvern, din bugetul statului, şi cer măriri de leafă.
PIERDERI PROGRAMATE ● Investiţia românească din Ucraina, pe mâinile nimănui
Ceea ce se întâmplă în ultimii ani la Krivoi Rog întrece orice imaginaţie. Practic din 1998, lucrările la acest uriaş obiectiv de investiţii au fost oprite. Singura "activitate" care se mai desfăşoară pe "şantierul" românesc, unde mai există circa 120 de angajaţi, este vânzarea la preţuri derizorii sau furtul sistematic al utilajelor şi materialelor de construcţii pentru care statul român a cheltuit sute de milioane de dolari.
Strigător la cer este faptul că, deşi sunt angajaţii unor firme private, şi anume, Arcom şi Uzinexport, cei aproximativ 120 de români care mai lucrează la Krivoi Rog sunt plătiţi de Guvern prin Ministerul Finanţelor, adică, de noi, contribuabilii. În medie, salariile acestora sunt de 300 de dolari şi 500 de lei lunar. Dar tot MEF decontează lunar cheltuielile cu combustibili, cu transportul, precum şi toate celelalte legate de Krivoi Rog.
APELURI DISPERATE. Câţiva dintre angajaţii Arcom şi Uzinexport, nemaiputând asista la jaful generalizat de la Krivoi Rog, au încercat să demaşte furturile şi nelegiuirile care, în ultima perioadă, au luat dimensiuni greu de imaginat (s-a prăduit până şi gardul de împrejmuire). De exemplu, într-un memoriu formulat în mai 2007 şi adresat directorului general de atunci al Arcom, Toader Antohi, sunt demascate furturile inimaginabile la care s-ar deda chiar şefii celor care aveau datoria să le păzească. Aceştia s-au constituit într-o adevărată grupare mafiotă, care "valorifică" utilajele şi materialele aflate în gestiunea Arcom.
CAPUL RÅUTÅŢILOR. "După ce că este beat de dimineaţa până seara (lucru de care am căutat să ne convingem şi noi, încercând să purtăm o convorbire telefonică – n.r.), directorul Filialei Arcom de la Krivoi Rog, Nicolae Ghirţoi, patronează furturile care au loc acolo, colaborând în acest scop cu mafia locală", ne-au declarat câţiva angajaţi de la Krivoi Rog. Iată ce relatează, în scris, în acest sens, un angajat al Arcom: "Amanta directorului Ghirţoi locuieşte în oraşul Dolinska. La casa ei, au lucrat timp de o lună zece angajaţi ai filialei ARCOM Krivoi Rog: Budeanu Ion, Brici Gheorghe, Bojog Mihai şi alţii. Gardul casei a fost realizat din tablă din depozitul ARCOM. La comanda lui Ghirţoi s-au executat (cu materialele filialei – BCA, ciment etc.) un garaj pentru fostul şef al punctului vamal, Poltaev V. S-au făcut igienizări, zugrăveli la vile, case sau apartamente pentru angajaţii vămii, procurorii, miliţienii şi chiar la Procuratura oraşului Dolinska (...). S-au executat lucrări gratuite cu mijloacele filialei şi au fost folosiţi muncitorii ARCOM în timpul programului, pentru ridicarea caselor lui Enache Marian din Strada Kalinina nr. 73 Dolinska şi a gestionarului Prisăcaru Constantin, din satul Bolşevic".
FALS. Un proces-verbal de "montaj" din 2006 şi antedatat 1992 |
EVAZIUNE FISCALÅ. Chiar şi atunci când unele utilaje sau materiale de construcţii se vând cu acte "în regulă" unor persoane fizice sau unor firme locale, se produce practic o evaziune fiscală de proporţii, pentru că nu sunt returnate statului român taxele vamale de care toate aceste utilaje şi materiale au fost scutite atunci când s-au expediat la Krivoi Rog. În legătură cu acest aspect, directorul general al Arcom, Mihai Oprea, ne-a declarat: "Pe mine nu mă interesează ce prostii fac ăia acolo, ce evaziune fac, o să răspundă fiecare pentru faptele sale în faţa legii. Pe acest Ghirţoi însă vă pot spune că o să-l schimb din funcţie în curând". Pe de altă parte, aşa-zisele reexporturi – trenuri întregi de utilaje şi materiale retrimise în ţară – trec prin vamă, o parte este încărcată în tiruri sau camioane, dar nimeni nu ştie unde ajung toate aceste materiale de milioane de dolari.
SE FALSIFICÅ ACTELE. Şi conducerea de la Uzinexport a fost informată despre jafurile care au loc la Krivoi Rog. Astfel, într-un memoriu trimis directorului general, câţiva angajaţi redau cu lux de amănunte jaful care are loc zilnic. Spre exemplu, aceştia semnalau: "În listele de inventar pe anul 2003 existau 2 colete =7.999 kg, cu conducte tehnologice pentru obiectul 1.44-Poşta pneumatică, la capitolul «Marfa primită în custodie de la firma ARCOM». Acestea au fost returnate cu proces-verbal de predare în custodie nr 40022/1996. În iarna 2004-2005, aceste colete au dispărut din depozitul deschis din Baza ARCOM, luând drumul valorificării pe piaţa locală. Urmarea logică a fost şi ştergerea lor din listele de inventar, fără nici un document justificativ".
NU EXISTÅ INVENTAR! Actualul director general al Arcom, Mihai Oprea, totodată preşedinte al Consiliului de Administraţie, a fost numit în această funcţie la 1 octombrie 2007. Încă nu a ajuns la Krivoi Rog, dar este la curent cu ce se întâmplă acolo. "Am primit şi eu nişte sesizări, din păcate semnate «un grup de angajaţi», despre furturi care ar avea loc acolo, dar nu m-am putut deplasa la faţa locului, pentru că sunt imobilizat, umblu cu cârje ca urmare a unui accident stupid, dar imediat ce o să pot mă voi duce acolo şi voi face o evaluare", ne-a declarat Oprea. Deocamdată, actualul director general nu-şi face probleme că ar putea avea ceva de suferit, ca urmare a jafului sistematic pe care-l fac oamenii lui la Krivoi Rog. "Eu nu am luat în primire nimic, acolo nu s-a făcut nici un inventar, nici un fel de acte de preluare a utilajelor, a materialelor etc. Aşa că nu am nici o răspundere materială şi de aceea nu-mi fac griji", ne-a declarat directorul general al Arcom.
SEMNAL. Arcom a fost sesizată despre jaful de la Krivoi Rog |
ARCOM CERE... MÅRIREA SALARIILOR. "Pe mine mă interesează soarta oamenilor de acolo, care au salarii mici şi trăiesc greu, atât ei, cât şi familiile lor din ţară", ne-a mai spus directorul general al Arcom. Acesta ne-a mărturisit că recent chiar a făcut un demers către Guvern, mai precis către Ministerul Finaţelor, prin care solicită majorarea diurnei de 300 de dolari şi a salariului brut de 500 de lei, cu care sunt retribuiţi în prezent angajaţii Arcom care lucrează la Krivoi Rog.
Noi i-am sugera ministrului Varujan Vosganian nu doar să le mărească diurnele în valută şi salariile în lei ale acestor amărâţi de angajaţi ai unor firme private (Arcom şi Uzinexport – n.r.), ci să instituie un sistem de premiere pentru cei care fură cel mai mult din utilajele şi instalaţiile pentru care statul român a cheltuit aproape un miliard de dolari. Măcar să ştim o treabă...
Aşteptăm, de asemenea, răspunsuri de la premierul Tăriceanu şi ministrul Vosganian, cărora le-am adresat câteva întrebări prin intermediul birourilor de presă.