x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Jaful secolului de la Banca Nationala

0
08 Apr 2004 - 00:00

Culisele marelui jaf asupra Bancii Nationale: o poveste tragi-comica, in care protagonistii sunt securistii si un grup de intelectuali. Cum lucra Securitatea pe vremea lui Dej, cat de usor era sa prazi o masina a bancii si cat de "profesionisti" erau anchetatorii sunt cateva dintre dezvaluirile legate de acest caz celebru.

Sa furi peste 280.000 de dolari la sfarsitul anilor ’50, pe vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, era nebunie curata. Si totusi, sase evrei, intre care si cumnatul lui Alexandru Draghici, atunci ministru de Interne, au fost indeajuns de nebuni sa comita cel mai mare jaf asupra unei masini a Bancii Nationale. Ce a urmat hotiei este desprins parca dintr-un film stiintifico-fantastic. Lavinia Tudoran „Aici a fost sediul unei banci prin anii ’60?", intreb, aratand spre cladirea Trezoreriei din Sectorul 6, o batrana la vreo 80 de ani pe care am gasit-o stand pe o bancuta langa gardul Maternitatii Giulesti. „Pai, cum, nu stii?", se uita la mine cu nedumerire. „Aici a fost o filiala a raionului Gheorghe Gheorghiu-Dej, unde s-a facut cel mai mare jaf din Romania. Stai ca-ti si spun cand a fost, ca Dej a murit in ’65 si hotia a fost cu cinci-sase ani mai devreme".

"Nationalistii everi"

In 1959, cand a avut loc marele jaf, presa vremii nu a scris despre asta. Evenimentul era o pata neagra, ceva rusinos pentru regim. Insa lumea a aflat ce s-a intamplat. Cel putin cei din partea locului, din zona Giulestiului, au vorbit multa vreme despre asta. Despre grupul de „elemente nationaliste", cum ii numea securitatea atunci pe cei sase faptasi evrei, Alexandru Ioanid, fratele sau, Paul Ioanid, Igor Sevianu si sotia lui, Monica Sevianu, Abrasa-Sasa Glanzstein si Haralambie Obedeanu. Despre suma furata din masina bancii, 1.686.000 de lei, adica 280.000 de dolari. In banii de acum, 9,3 miliarde de lei.

Raportul

Ce s-a intamplat, de fapt, este descris in amanunt intr-un raport al anchetatorilor, din octombrie 1959. Stilul este caracteristic securitatii: „Pe 28 iulie 1959, orele 8:00 dimineata, un grup de cinci indivizi inarmati, patru barbati si o femeie, purtand masti pe fata si manusi, au atacat si jefuit masina Skoda Station, cu numarul de circulatie 53693 B, proprietate a Bancii de Stat a orasului Bucuresti, ce stationa in fata filialei B.R.P.R. a raionului Gheorghe Gheorghiu-Dej, de unde au furat suma de 1.686.000 lei. Dupa comiterea atacului banditesc, autorii au disparut, folosindu-se de un autoturism getax marca Moskvici, indreptandu-se spre punctul numit Ciurel. Pe malul Dambovitei, in apropiere de moara Ciurel, banditii au abandonat suma de 138.000 lei, care au fost gasiti de cetateni si predati organelor de stat. Continuandu-si drumul, banditii au abandonat masina in Str. Dr. Teohari, cartierul Panduri, lasand in interiorul ei suma de 213.000 lei, care au fost gasiti de organele de stat, plecand cu suma de 1.335.000 lei asupra lor. Datorita muncii informative desfasurata de organele securitatii de stat, la data de 17 septembrie 1959, orele 19:00, au fost arestati autorii acestui act banditesc si unii din complicii si favorizatorii lor".

Tinta usoara

Anchetatorii nu au inclus insa in rapoartele lor detalii care par, acum, amuzante. De exemplu, masina bancii era o tinta extrem de usoara. Avea caroserie din lemn, iar usa din spate, unde fusesera incarcati sacii cu bani, nu era prevazuta nici macar cu o incuietoare. In masina erau doi functionari si nici unul dintre ei nu avea arma asupra sa. Peste drum de banca era o sectie de politie. Alertati de lucratorii bancii, politistii au plecat in urmarirea infractorilor cu motoreta, pentru ca nu dispuneau de alt mijloc.

Jefuitorii

Cine erau faptasii? Alexandru Ioanid avea 38 de ani si fusese locotenent de militie pana in martie 1959, cand a fost destituit din functie. In mai 1959, a fost scos din ministerul de Interne si pensionat. Potrivit raportului militiei, era „membru PMR de nationalitate evreu". El era cumnatul lui Alexandru Draghici, pe atunci ministru de Interne. Fratele sau, Paul Ioanid avea 36 de ani si era inginer, profesor universitar, sef de catedra la Academia Militara, si el membru PMR Igor Sevianu, in varsta de 34 de ani, era inginer aviator si fusese locotenent de militie pana in 1951, cand a fost dat afara. Era si el membru PMR. Sotia sa, Monica Sevianu, avea 36 de ani si era ziarista. Abrasa-Sasa Glanzstein, 35 de ani, era profesor de istorie si fusese exclus in 1957 din PMR. Haralambie Obedeanu, 31 de ani, a lucrat la Interne pana in 1956 si era membru PMR. Cu totii erau evrei, care au crezut in comunism, dar pe care regimul i-a indepartat. Ramasesera fara serviciu, ca majoritatea membrilor comunitatii evreiesti, pe care comunistii i-au tolerat din anii ’50 pana in ’60.

De ce?

Multi si-au pus intrebarea: De ce au facut marele jaf? O explicatie rationala nici nu exista. De aceea sunt si foarte multi oameni care nici macar nu cred ca jaful a avut loc. In orice caz, au circulat diverse variante legate de motivatiile actiunii „bandei Ioanid". S-a spus ca faceau parte dintr-o miscare sionista si au furat bani pentru a-i ajuta pe evreii romani. Dar regimul comunist, care controla tot ceea ce se intampla, ar fi descoperit rapid acest lucru si cei sase nu ar fi reusit sa ajunga la momentul jafului. S-a mai spus ca grupul planuia sa cumpere un avion, cu ajutorul caruia sa plece din tara. Ar fi fost insa foarte greu. Si apoi, ce sa faci cu leii in strainatate? Cea mai spectaculoasa explicatie a oferit-o securitatii chiar unul dintre faptasi, Abrasa-Sasa Glanzstein, zis si Musat: „Suntem singurii comunisti ilegalisti din tara asta care au facut ceva de pomina". Adica ar fi putut fi un fel de razbunare pe regimul lui Dej.

Ancheta

Regimul, vadit iritat ca nu a aflat nimic despre punerea la cale a jafului, a declansat o investigatie fara precedent. Mii de oameni au fost anchetati pana la arestarea celor sase. Unii dintre ei au sfarsit in inchisoare pentru ca securistii le-au gasit ceva „la dosar", altii s-au sinucis. Sunt intamplari tragice, inscrise pe lista neagra a securitatii romanesti. Oameni nevinovati au stat in arest chiar si doua saptamani, fiind torturati pentru a marturisi ceva de care nu aveau habar. Au fost „ridicati" angajatii bancii de stat, a fost cercetat personalul de la Studioul Sahia deoarece cu o zi mai devreme de momentul jafului, in Giulesti se filmase. Au fost luati de pe strada si retinuti sute de barbati cu mustata, pentru ca niste martori sustinusera ca faptasii aveau mustata. „Dupa ce soferul masinii bancii, colectorii si soferul masinii GETAX au relatat unele semnalmente vagi ale atacantilor, ele au fost luate drept bune de lucratorii Serviciului Judiciar si au adus o serie de persoane gasite prin oras, care aveau singura vina ca «erau suspecte si purtau mustata", se arata chiar intr-un referat al militiei privind „lipsurile anchetei". Documentul mentioneaza si alte abuzuri crase ale investigatorilor: „Unii lucratori operativi aduceau persoane din oras pe care le lasau la Serviciul nostru fara nici un raport, nestiindu-se de ce anume trebuia cercetat".

Detinutii politici

„Atacantii" au fost prinsi dupa ce au inceput sa cheltuiasca sume mari. Au fost arestati in septembrie 1959, dupa o investigatie de aproape doua luni, condusa de locotenent-colonelul Zambeti. Au fost tratati ca niste detinuti politici: anchetati de securitate, judecati de Tribunalul Militar. In Codul Penal exista pedeapsa cu moartea pentru orice furt mai mare de 100.000 de lei. Faptasii au fost condamnati la moarte, cu exceptia Monicai Sevianu, care a primit munca silnica pe viata, si pentru acuzatii politice: uneltire contra ordinii sociale, crima de acte de teroare. Jaful era a treia acuzatie. Cei cinci barbati au fost executati in februarie 1960.


Militia si „Problema «C»"

Implicarea Directiei Militiei Capitalei (Serviciul de Cercetari Penale) in actiunea de identificare a autorilor atacului asupra masinii Bancii Nationale, din 28 iulie 1959 si codificat „Problema «C»", dezvaluie incompetenta, reaua vointa, voluntarismul si abuzurile „lucratorilor in uniforma gri-bleo". Considerate atăt „combativitatea si dragostea lucratorilor nostri in apararea legalitatii populare", căt si „lipsuri serioase", acestea au fost recunoscute chiar de seful acestui serviciu, locotenent-colonel Costica Solomon, in documentul „Referat privind lipsurile constatate in desfasurarea muncii duse de organele militiei, pentru elucidarea problemei «C»".

Haos in ancheta

Dupa constituirea colectivului de cercetare, militienii au actionat in doua etape. Munca haotica a complicat foarte mult mersul investigatiilor, abuzurile tinănd mai degraba de legea absurdului decăt de realitate. In prima etapa au fost arestate persoane nevinovate „care aveau singura vina ca «erau suspecte si purtau mustata»". Semnalmentele „importante" fusesera relatate de soferi si colectori, victime ale atacului. Unii dintre cei retinuti au fost lasati la Serviciul de Cercetari Penale „fara nici un raport, nestiindu-se de ce anume trebuia cercetati". Retinerile ilegale au durat chiar intre 4 si 15 zile. Deosebit este cazul unui fost ofiter de securitate, Haralambie Florescu, care, „datorita perseverentei anchetatorului", a recunoscut ca detine armament si munitie si, drept urmare, a fost condamnat la cinci ani inchisoare. Haosul a fost sporit si de confuzia creata de neprecizarea structurii care conducea ancheta: Serviciul de Cercetari Penale sau Directia Judiciara a Directiei Generale a Militiei? Mai mult, persoanele retinute de MAI au fost predate „dupa ce in prealabil fusesera cercetate si rezultase lipsa de contingenta cu atacul"! Consecinta a fost repetarea inutila a unor interogatorii confuze, declaratii incomplete si neconcludente.

Abuz si tragedii

Alt doilea tip de abuz a constat in folosirea de „metode de cercetare neprincipiale" si „metode interzise", ceea ce a dus la „recunoasteri exagerate, ireale". Astfel, au fost implicate persoane care n-aveau legatura cu atacul. Responsabil a fost gasit numai un singur vinovat: col. Serban Samson. Aceasta metoda, asociata cu „intrebari sugestive", a fost folosita si de DMR Cluj sau DRMAI Pitesti, care au transferat retinuti la Bucuresti, de unde au fost eliberati dupa 10-20 de zile.

A treia „lipsa" s-a finalizat cu o tragedie: sinuciderea unuia dintre retinuti, la domiciliul caruia se gasisera armament si munitii. „Grija" pentru soarta retinutilor este tradata de atitudinea sefului arestului, care a raportat gresit numele sinucigasului. Slaba pregatire tactica si tehnica a actiunilor de cercetare (audieri, interogatorii, confruntari) s-a vazut mai ales in stabilirea semnalmentelor „banditilor" si precizarea locului in care se afla fiecare martor in timpul atacului. Reconstituirea s-a facut in etapa a doua, fara a se mai clarifica contradictiile.

Excesul de zel al sectoristilor

Cel mai important aspect al cercetarilor a fost legat de activitatea „formatiunilor informativ-operative". Nu s-au verificat informatiile, nu au fost obtinute destule date despre persoanele care mănuiau valorile bancii sau detineau posturi de conducere si n-au pastrat conspirativitatea, influentănd astfel cercetarile si starea de spirit a opiniei publice si autorilor jafului. Toate acestea au fost amplificate de excesul de zel al unor sectoristi, care au furnizat informatii pe baza carora au fost arestati nevinovati.

„Competentii"

Cercul s-a inchis prin cercetarile in stare de libertate, un mare numar de persoane au fost anchetate deoarece „apareau cu activitate dubioasa, semnalmente apropiate". Evident ca au existat si „stahanovisti", precum capitanul Constantin Plesca si locotenentul N. Olteanu, care au refuzat sa plece acasa dupa trei zile de munca. Ceilalti militieni nominalizati pentru „competenta" au fost locotenentul-major Gheorghe Talămba, locotenentul Sergiu Scănteie, capitanul P. Pantazi. Nicolae Videnie


„Jaf organizat de Securitate!"

Alexandru Galis, fiul lui Alexandru Ioanid, locuieste la Londra si avea sase ani cand tatal sau a comis jaful. Nu isi aminteste acele momente, dar este convins ca totul a fost o inscenare a Securitatii.

  • De ce tatal dumneavoastra a luat parte la jaf?

    Eu cred ca jaful a fost organizat de Securitate. Principala dovada, nu exista nici o corelare intre banii gasiti si banii care se presupune ca au fost scosi din banca, desi acestia erau inseriati si foarte multi. Nu este nici o legatura intre cele doua lucruri, mai ales ca nu exista nici o inseriere a banilor. Numarul doi, acest dosar penal este plin de vicii de procedura tehnice. Ar fi anulat in orice justitie care functioneaza decent. De exemplu, recursul facut de cei implicati este organizat intr-o zi si nu conform legii penale de atunci, in zece zile. Practic este imposibil ca o persoana sa citeasca volumul asta enorm de mare al dosarului, de peste 24 de volume. Un alt lucru foarte clar din acest document al procesului este ca cei implicati au fost torturati. Toate marturiile erau date sub tortura, nu au valoare juridica. In plus, s-au intamplat lucruri macabre: marturiile celor care erau in celule cu cei implicati sunt date si dupa data executiei.

  • De ce credeti ca li s-a inscenat jaful?

    In primul rand, Securitatea era dotata cu capacitatea de a inscena orice, tehnic si organizatoric. In perioada respectiva se practica o epurare a evreilor mai ales din anumite functii de raspundere. Cazul asta a fost unul din multele exemple de epurare a evreilor. Sentinta a fost foarte sumara, recursul, o farsa. Pedeapsa, maxima la toate capetele de acuzare, arata ca a fost un proces politic.

  • Ati vazut „Reconstituirea"?

    Da, a fost un film facut de catre Securitate. Este un fel de propaganda in care principala concluzie este ca statul controleaza totul si o reconstituire i se poate intampla oricui.

  • Daca credeti ca a fost o inscenare, ati solicitat redeschiderea cazului?

    Nu. Probabil o voi face in viitorul apropiat. In nici unul din cazurile sfarsite cu procese penale fictive nu au fost redeschise dosarele, deci nu exista precedent.

  • Familia dumneavoastra ar fi trebuit sa fie privilegiata datorita inrudirii cu ministrul de Interne, Alexandru Draghici...

    Inrudirea l-a facut pe tatal meu o tinta mai mare. Pentru ca au fost implicati mai multi in proces arata ca i se putea intampla oricui. Ancheta a acoperit sute de oameni, situatii in care li se spunea ce sa declare.

    Si familiile celor implicati au fost chinuite. Multi au fost implicati in alte procese, au stat in inchisoare pentru fapte banale. Una din matusile mele avea in casa o carte care era pe lista neagra in acel moment, „Doctor Jivago", din cauza careia a stat sase ani in inchisoare. Mama mea s-a inchis in ea si i-a luat vreo doi trei ani sa isi revina.

    Evenimentul care se spune ca s-a intamplat este o sanctiune politica impotriva evreilor care au patimit in masa ulterior. Acest proces nu a fost singurul, a avut o repercusiune mare asupra evreilor din Romania. Securitatea era dotata cu capacitatea de a inscena orice, tehnic si organizatoric. In perioada respectiva se practica o epurare a evreilor mai ales din anumite functii de raspundere. Alexandru Golis


    Actori in reconstituire

    Monica Sevianu a fost eliberata in 1964, la amnistia politica. A plecat in Israel si a murit de cancer in 1977. In cele cateva luni cat au stat in inchisoare, „banditii" au fost torturati, fortati sa recunoasca tot soiul de fapte cu tenta politica, precum ca ar fi pus la cale asasinarea lui Draghici sau chiar a lui Dej. Si, culmea, au fost pusi sa joace si intr-un film „documentar", „Reconstituirea". Era, de fapt, reconstituirea jafului. Chiar daca stiau ca nu-i asteapta o soarta prea fericita, au refacut evenimentul. Si au jucat mult mai bine decat anchetatorii, militienii si securistii. Filmul a fost facut de Virgil Calotescu si difuzat in 1960. Pelicula, care dureaza aproximativ o ora, nu a fost difuzata pentru intreg poporul, ci doar pentru membrii cu rang din partid, pentru a demonstra „profesionalismul" securitatii. In afara de invinuiti, care sunt tratati drept oameni ai pierzaniei, iubitori de chefuri si distractii, bineinteles, departe de demnitatea fiilor poporului, in film mai „joaca" anchetatori, politisti, martori, pionieri. Acestia vorbesc de parca ar recita o poezie la scoala. Cum era de asteptat, aspectele politice nu au fost incluse in „documentar". Nu se aminteste, de exemplu, legatura de rudenie dintre Ioanid si Draghici, si sunt scoase acuzatiile politice. Unele voci sustin chiar ca scenariul ar fi fost facut de Draghici. Tonul este, evident, propagandistic. Se vorbeste despre munca poporului „furata" de catre cei sase „banditi". Comentariul ajunge la aberatii. I se transmite, la un moment dat, si soferului masinii de taxi, cu ajutorul careia cei sase au transportat banii furati, ca i s-a furat din ceea ce a muncit o viata. (Lavinia Tudoran)

  • Citeşte mai multe despre:   special,   stat,   băncii,   jaful

     



    Mai multe titluri din categorie

    Depunerea coroanelor de flori, subiect de dezbatere legislativă în Parlamentul României

    Depunerea coroanelor de flori, subiect de dezbatere legislativă în Parlamentul României
    Galerie Foto Toți parlamentarii AUR, inclusiv cei plecați din partid, cer modificarea legislației privind participarea la ceremoniile oficiale și introducerea pe lista celor care pot depune coroane de flori în timpul acestor...

    Referendum pentru demiterea lui Nicușor Dan, primarul care, în opt luni, a reușit doar să se tundă

    Referendum pentru demiterea lui Nicușor Dan, primarul care, în opt luni, a reușit doar să se tundă
    Galerie Foto Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, ar putea fi subiect al unui referendum pentru demiterea sa, după ce Partidul Puterii Umaniste (Social-Liberal) a anunțat că a inițiat procedurile pentru a demara această...

    Povestea imobiliară de la Cimitirul Eternitatea, soldată cu descinderea DNA și a „mascaților” la primăria lui Mihai Chirica

    Povestea imobiliară de la Cimitirul Eternitatea, soldată cu descinderea DNA și a „mascaților” la primăria lui Mihai Chirica
    Galerie Foto Direcția Națională Anticorupție și-a trimis, tocmai de la București, procurorii, dar și luptători ai Brigăzii Speciale de Intervenții a Jandarmeriei, pentru a „călca”, ieri, biroul primarului PNL de...

    PSD și PNL se bat în proiecte de lege pentru depolitizarea consiliilor de administrație, în plină ofensivă de politizare

    PSD și PNL se bat în proiecte de lege pentru depolitizarea consiliilor de administrație, în plină ofensivă de politizare
    Galerie Foto În toiul campaniei coaliției de guvernământ de împărțire a sinecurilor prin consiliile de administrație ale companiilor cu capital de stat pentru oamenii de partid, mai mulți parlamentari PSD au pregătit un...

    Un caz rar în lumea civilizată: România nu știe ce populație are

    Un caz rar în lumea civilizată: România nu știe ce populație are
    Câți locuitori are România? Răspunsul pare simplu, dar nu este chiar așa! Recensământul populației dă o cifră, Institutul Național de Statistică, altă cifră, Ministerul de Interne are altceva în evidențe,...

    PSD a vrut să transforme sponsorizarea dintr-un act benevol într-unul obligatoriu

    PSD a vrut să transforme sponsorizarea dintr-un act benevol într-unul obligatoriu
    Galerie Foto Sponsorizarea este considerată un act de responsabilitate socială, iar ea este definită de lege ca fiind actul juridic prin care două persoane convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor...

    Angajații din industria de apărare, în stradă, cei din sectorul energetic, în șomaj

    Angajații din industria de apărare, în stradă, cei din sectorul energetic, în șomaj
    Deși de mai bine de un an de zile guvernanții promit că vor găsi soluții pentru rezolvarea problemelor din industria de apărare, acest lucru încă nu s-a întâmplat, generând o situație din ce în ce mai...

    Studiu: Vindecații de COVID nu au nevoie de vaccin 

    Studiu: Vindecații de COVID nu au nevoie de vaccin 
    Persoanele care au trecut deja prin infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu obțin beneficii suplimentare în urma vaccinării anti-COVID, în timp ce persoanele care nu au avut boala beneficiază maxim de vaccinare, arată...

    Recomandările de mediu ale Consiliului Europei, ignorate la București

    Recomandările de mediu ale Consiliului Europei, ignorate la București
    Galerie Foto Poluarea din România a ajuns din nou în presa occidentală, după ce jurnaliștii de la publicația franceză Libération au realizat un reportaj despre poluarea cauzată de fabricile de ciment. La Fieni, în județul...

    Obsesiile binomului SRI-DNA, readuse în actualitate. Cum speculează Stelian Ion raportul MCV și atentatul de la Arad

    Obsesiile binomului SRI-DNA, readuse în actualitate. Cum speculează Stelian Ion raportul MCV și atentatul de la Arad
    Galerie Foto Raportul MCV, prin care Comisia Europeană a anunțat că nu ridică mecanismul de monitorizare pe Justiție, în ceea ce privește România, precum și atentatul de la Arad, în urma căruia și-a pierdut viața...

    Cluj-Napoca, dotată cu indicatoare rutiere de o companie amendată, anul trecut, pentru trucarea unor licitații

    Cluj-Napoca, dotată cu indicatoare rutiere de o companie amendată, anul trecut, pentru trucarea unor licitații
    Galerie Foto Autoritățile locale din Cluj-Napoca au cumpărat, la începutul acestei luni, peste 5.000 de indicatoare rutiere, la bucată, la care se adaugă o suprafață totală de 1.750 de metri pătrați de asemenea produse,...

    Comunitatea LGBT dă si ea o gaură la bugetul public

    Comunitatea LGBT dă si ea o gaură la bugetul public
    Un incident de la o manifestare LGBT din 2013 a devenit obiectul unei plângeri împotriva statului român la CEDO, încheiată cu satisfacerea parțială a reclamanților. Aproape 60.000 de euro plătiți din bugetul pu...

    Oamenii speriați de urs cred că autoritățile așteaptă să fie victime

    Oamenii speriați de urs cred că autoritățile așteaptă să fie victime
    Locuitorii din nordul județului Dâmbovița sunt terorizați de prezența unui urs care le intră în gospodării. Deși mai mulți au semnalat prezența animalului, autoritățile se limitează la a da doar...

    Înmormântarea omului de afaceri din Arad ar putea fi cheia rezolvării cazului

    Înmormântarea omului de afaceri din Arad ar putea fi cheia rezolvării cazului
    Galerie Foto Unul dintre cei mai buni criminaliști din România, colonelul în rezervă Andrei Banu, explică ce eroare se face în cazul anchetei de la Arad. Andrei Banu a condus Serviciul Investigații Criminale din cadrul IPJ Pra...

    Cascada Bigăr ar putea „crește” la loc în 100 de ani

    Cascada Bigăr ar putea „crește” la loc în 100 de ani
    Considerată unul dintre cele mai frumoase obiective turistice din țară, cascada Bigăr din Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița, s-a prăbușit, luni seară, generând un imens scandal. Inițial, Romsilva a...
    Serviciul de email marketing furnizat de