LA GRANIŢA DINTRE ETERN ŞI EFEMER/O lume într-o carte

Pe jumătate fiinţă, cartea lui Bodiciu e, totuşi, prin textura hârtiei şi originalitatea coperţilor, un obiect de artă. Aşa şi trebuie considerată de cei mai mulţi dintre vizitatorii care trec pragul Idelierului din Piaţa Romană.  

O asemenea carte-obiect se naşte numai dintr-o mare pasiune şi este, la rândul ei, generatoare de pasiuni. "Aş putea face o analogie cu o expoziţie", ne spune  Dinu Bodiciu. "O carte-obiect este o colecţie de mai multe lucrări, în care toate piesele reprezintă o parte a acelei expoziţii. Cartea-obiect are un mesaj, are un concept în spate; ea nu poate fi folosită ca o carte obişnuită. Una dintre cărţile mele chiar nu poate fi deschisă". E o mică bijuterie de manufactură intitulată "Cartea secretelor", o carte cu paginile lipite şi cu coperţile din lemn vechi, cariat. "Pe lângă faptul că sunt lipite paginile şi coperţile de pagini", spune Bodiciu, "am bătut cuie în ele, prin toată grosimea cărţii, ca să nu poată fi deschisă. Am prins lanţuri şi am pus şi cheie. Cheia?... Nu mai există... Dacă această carte va fi, totuşi, la un moment dat, deschisă, atunci secretele nu vor mai fi secrete şi nici cartea nu va mai fi «Cartea secretelor»."

ETERNE ŞI EFEMERE... Intraţi în atelierul lui Dinu Bodiciu. Căutaţi să înţelegeţi cum se naşte o carte-obiect. Sau o agendă, un jurnal. Tot aşa, puteţi descoperi meniul unei cafenele, cu coperţi din lemn netratat, prinse în şuruburi, cu pagini cusute la maşină şi  inserturi de material. Sau "Memoriile unui Arhanghel", o carte scrisă pe o... cămaşă. Litere negre pe fond alb, eterne şi efemere...

GENEZA. Totul începe cu o nelinişte, semn că ideea, ce s-a aflat până atunci în stare latentă, a găsit momentul potrivit să se dezvăluie pe sine. Urmează paşii mai simpli, aproape tehnici. Alegerea materialelor de lucru, a stilului. "Cartonul pe care-l folosesc pentru copertă", ne spune Bodiciu, arătându-ne câteva eşantioane,  "trebuie să fie tare şi un pic mai mare decât fascicolele de hârtie. Eu prefer ca în momentul în care îmi pregătesc hârtia să las anumite zone mai imperfect tăiate, propriu-zis, rupte. Le dă o atmosferă mai moale, devine mai apropiată celui care o foloseşte. Îmbrac apoi coperta respectivă ori în piele ori în hârtie, de preferat hârtie marmorată. Urmează legarea ei propriu-zisă cu o sfoară foarte rezistentă;  aici, fie plec de la o legătură cunoscută de ani de zile, o legătură împământenită, cum e legătura coptă, care e foarte rezistentă şi foarte uşor de realizat, sau pot să îmbogăţesc acea legătură, să vin cu anumite părţi, să o inovez. În final, am cartea făcută."

ATELIER DE BOOKBINDING. Pentru ca poveştile cărţilor să trăiască, trebuie "date" mai departe, povestite şi repovestite. Dinu Bodiciu este amfitrionul unui atelier de bookbinding în care se învaţă cum se naşte o carte. Cursul său, organizat de Fundaţia Calea Victoriei, se adresează tuturor celor care doresc să transpună idei, folosind materiale diverse. Structurat în zece ateliere, acesta  cuprinde o mică incursiune în ceea ce înseamnă o carte, pornind de la primele dorinţe ale omului de a lăsa ceva "împotriva" timpului şi până la cărţile-obiect de astăzi. Următoarele şase şedinţe ale cursului vor cuprinde diferite tipuri de legături, modul în care se constituie o copertă, cum se face paginaţia, pentru ca ultimele patru cursuri să fie dedicate cărţilor-obiect.