Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Olimpiada de Iarnă de la Beijing și Conferința pentru Securitate de la München 2022 sunt două evenimente care blochează în aceste zile posibila confruntare armată. În capitala Bavariei sunt reuniți pentru trei zile, din 18 până în 20 februarie, lideri ai lumii care prin analiză și influență dau cursul evenimentelor, Conferința pentru Securitate, ajunsă la a 58-a ediție, fiind o busolă a politicii mondiale.
Va fi invadată Ucraina? Retragerea unor efective de trupe rusești de la granița este doar o manevră pentru adormirea vigilenței Occidentului, Moscova urmând a da apoi lovitura de grație? Câte din cerințele formulate de Rusia pentru propria securitate pot fi acceptate de NATO? Flancul estic al Alianței devine călcâiul lui Ahile în securitatea Europei? Care sunt jocurile pe tabla de șah a politicii mondiale tulburată de crizele succesive? Iată câteva din întrebările presante la care se așteaptă răspunsuri de la floarea diplomației reunite în Conferința pentru Securitate de la München(MSC). Din cauza pandemiei de COVID -19, ediția clasică de anul trecut nu s-a putut derula în formatul său și la locul obișnuit - Hotel Bayerischer Hof. Ediția 2022 a MSC își păstrează formatele tradiționale, dar va primi mai puțini invitați și reprezentanți mass-media, precum și delegații mai restrânse pentru a asigura sănătatea și siguranța participanților și a publicului din München. Cu toate acestea, organizatorii anunță că accentul pe participarea la nivel înalt, interacțiunea maximă și un echilibru între formatele publice și cele neoficiale, caracteristice MSC, rămân în vigoare.
Raportul de securitate MSC 2022: crește sentimentul neputinței
Un val în continuă creștere de crize care se consolidează reciproc amenință și ne copleșesc societățile și sistemele politice, avertizează Raportul de securitate de la München 2022, documentul de bază de la care pornesc analizele din cadrul reuniunii. Raportul tratează sentimentul rezultat de „neputință colectivă” și stimulează dezbaterea asupra modului în care putem depăși pierderea controlului. „Lumea noastră este în pericol. Certitudinile tradiționale se prăbușesc, amenințările și vulnerabilitățile cresc, iar ordinea bazată pe reguli este tot mai atacată. Nevoia de dialog nu a fost niciodată mai mare!”, subliniază Wolfgang Ischinger, președintele MSC, într-un mesaj lansat înainte de reuniune. Cum sunt influențate politicile și deciziile statelor față de riscurile globale? Un indice de securitate (security index 2022) oferă informații valoroase asupra percepției riscurilor în cadrul țărilor din G7 și BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud). În fața tensiunilor geopolitice în creștere și a unui număr tot mai mare de crize globale - de la criza climatică și urgența sănătății, până la slăbirea generală a democrației - o mai bună înțelegere a modului în care societățile din diferite părți ale lumii evaluează riscurile globale devine esențială. Indicele de securitate - index 2022 - oferă un nou set de date actualizate despre percepția riscurilor. Pe baza rezultatelor sondajului efectuat pe 12.000 de persoane chestionate, setul de date arată cum societățile din țările G7 și BRICS evaluează 31 de riscuri globale și interne. Indicele defalcă percepțiile riscului societar în funcție de cinci parametri: riscul general, posibilele daune cauzate de risc, evoluția în timp a pericolelor, probabilitatea de apariție a crizei și pregătirea propriei țări pentru o situație de risc. Publicat anual, acest indice de securitate ajută la înțelegerea modului în care percepțiile riscurilor se schimbă în timp și includ noile amenințări de securitate și felul în care apar modele de cooperare sau de conflict între state. De la sondajul din februarie-martie 2021, datele culese și prelucrate în urma sondajului din noiembrie 2021 arată o creștere a conștientizării riscurilor, cu o sporire semnificativă a îngrijorărilor. „Atât în Europa, cât și în afara continentului există un sentiment de neputință în fața amenințărilor actuale și viitoare”, arată comunicatul de prezentare al Raportului de securitate MSC 2022, difuzat public în 14 februarie.
Neliniștea din flancul estic creează riscuri globale
Titlul Raportului MSC 2022 - Schimbare de direcție, dezvățarea de neputință – analizează marile riscuri globale ale acestor ani, care se accentuează acum. Între problemele din Afganistan, Mali, Cornul Africii și Marea Roșie, China, inechitățile globale, un capitol substanțial este consacrat riscurilor din Europa de Est, cu focalizare pe flancul estic. Cităm din această analiză care a devenit de stringentă actualitate. „Putin a precizat în mod repetat că dizolvarea Uniunii Sovietice a fost catastrofa geopolitică cheie a secolului XX”, iar ministrul de externe Serghei Lavrov s-a referit la NATO drept „un proiect pur geopolitic menit să preia teritoriile lăsate orfane după prăbușirea Tratatului de la Varșovia și a Uniunii Sovietice”. Motorul principal al politicii lui Putin este „încercarea de a determina Occidentul să trateze Rusia ca și cum ar fi Uniunea Sovietică”.
Rusia vrea să dea ceasul înapoi
Analiza din Raportul MSC 2022 adaugă în consecință că „după cum arată clar proiectul de propuneri rusești pentru noile tratate de securitate, Kremlinul insistă asupra unor sfere de influență în spațiul postsovietic, ceea ce înseamnă, de asemenea, că vecinii săi nu pot fi pe deplin suverani. Proiectele nu numai că solicită NATO să excludă orice extindere ulterioară și, astfel, să pună capăt politicii sale de lungă durată a ușilor deschise, ci să anuleze orice evoluție din 1997, când NATO a luat decizia de a admite primul tur al foștilor membri ai Pactului de la Varșovia. Conducerea Rusiei dorește să dea ceasul înapoi”. De aici rezultă și preferința Rusiei de a discuta cu Statele Unite probleme de ordine europeană. În ceea ce privește Belarus și Ucraina, Rusia își arogă dreptul de a fi „ca acasă”, problemele de vecinătate fiind cruciale pentru Moscova. Comportamentul lui Putin arată că mesajul lui de la Conferința de la München de acum 15 ani, privind interesele legitime ale Rusiei în vecinătatea sa, în special din Ucraina, nu a fost înțeles. Ca atare „doar amenințarea sau folosirea efectivă a forței au făcut ca Occidentul să asculte. Deși Rusia a încălcat dreptul internațional prin anexarea Crimeei, folosind forța împotriva Ucrainei și ocupând părți din Georgia și Moldova, ea se prezintă ca victimă”, apreciază raportul citat. Acest comportament a condus la schimbări de orientare strategică și starea de spirit chiar și în țările considerate „prietenoase cu Rusia”, cum ar fi Franța, Germania sau Italia. Noul concept strategic care va fi adoptat la summitul de la Madrid din iunie 2022 este de așteptat să consolideze accentul reînnoit al NATO asupra apărării colective. „Fără acțiunile Rusiei din ultimii ani, majoritatea acestor decizii ar fi fost de neconceput”, subliniază analiza. În acest sens, pentru unele state membre, aceste eforturi nu sunt suficiente. „Ele sunt nerăbdătoare să-și asigure un sprijin sporit NATO și în special al SUA - în mod special cu mai multe cizme la sol. În cadrul Alianței, un grup de state membre situate pe flancul estic - constituit în grupul 9 de la București - a cerut pași suplimentari pentru consolidarea poziției NATO în regiune”. Mergând pe această linie a escaladei, politicile Kremlinului par să aducă încet, încet ceea ce se teme cel mai mult: noi capabilități militare și o cooperare consolidată între democrațiile europene și nord-americane.
Poate fi oprită spirala escaladării?
Există și răspunsuri la întrebarea: ce se poate face acum pentru a preveni o escaladare militară? Raportul menționează și o abordare de pe poziții mai conciliante cu Moscova. „Unii analiști cred că SUA și aliații săi europeni ar putea face mai mult pentru detensionare și ar trebui să fie gata să facă și compromisuri. Într-o linie similară, un grup de analiști și foști oficiali germani solicită o recalibrare a abordării Occidentului pentru a ieși din ceea ce ei numesc o spirală a escaladării. În loc să se intensifice sancțiunile pentru descurajarea Rusiei, ei solicită o conferință la nivel înalt cu scopul unei revitalizări a arhitecturii de securitate europene, fără nicio condiție prealabilă, precum și un moratoriu privind desfășurarea de trupe suplimentare”.
Citește pe Antena3.ro
