Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Liberté, égalité, fraternité... dar nu pentru toţi. Doar Suedia şi organizaţiile neguvernamentale sar în apărarea ţiganilor.
Când vine vorba despre romii din România şi Bulgaria, despre propriii nomazi şi despre cei cărora le-a acordat cetăţenie, Franţa nu mai aplică celebrul motto "Libertate, egalitate, fraternitate". Mai mult decât atât, Hexagonul ameninţă făţiş România că nu va intra în Schengen pentru că nu i-a integrat pe romi, pe aceeaşi linie cu o mai veche dorinţă a guvernului italian, care cerea României să-i împiedice pe românii cu planuri de infracţiuni să iasă din ţară.
Taberele de romi care s-au întins nestingherite zeci de ani pe teritoriul francez au devenit acum de nesuportat pentru guvernul şi preşedintele de la Paris. Şi nomazii francezi, cărora fiecare localitate ar trebui să le asigure un spaţiu de campare pentru caravane, sunt văzuţi deodată periculoşi, iar ministrul de Interne deja i-a ameninţat că le trimite Fiscul pe cap, remarcându-le maşinile "cu mulţi cilindri". Mai mult decât atât, cei care au primit cetăţenie franceză de curând sunt ameninţaţi că vor rămâne fără aceasta în caz că vor ataca un poliţist sau un reprezentant al autorităţilor.
Şi nimeni nu se grăbeşte să tragă de urechi Franţa, în afară de guvernul suedez, organizaţiile neguvernamentale şi presă.
Alianţa civică a romilor din România, compusă din 20 de organizaţii, a transmis deja o scrisoare de protest guvernului francez, pe care a intitulat-o Liberté, égalité, fraternité (motto-ul naţional al Franţei).
Organizaţia Romani Criss a trimis şi separat o petiţie, pe reţelele de organizaţii neguvernamentale care luptă pentru respectarea drepturilor omului, petiţie la care sunt aşteptate semnături şi care urmează să fie transmisă către Comisia Europeană, către Parlamentul European, dar şi către Guvernul Franţei şi cel al României. "Petiţia aduce argumente atât din legislaţiile naţionale, cât şi din cele europene faţă de abuzul pe care Franţa se pregăteşte să-l comită în relaţie cu populaţia de romi", ne-a precizat Magda Matache, directorul organizaţiei Romani Criss. Aceasta a mai remarcat că se poate observa aceeaşi poziţie "nu tocmai tranşantă" a Comisiei Europene care s-a văzut şi în cazul Italiei. "În 2007-2008, când vorbeam despre amprentări şi expulzări din Italia, Parlamentul European a reacţional dur, dar CE nu, la fel ca şi acum", a precizat directorul Romani Criss.
Reţeta anunţată de Franţa miercuri seară, după reuniunea cerută de Nicolas Sarkozy pe tema romilor, ar putea fi rezumată aşa: expulzări, amprentări, demolări de tabere. Ţiganii din România şi Bulgaria care vor comite infracţiuni, vor "atenta" la ordinea publică ori stau ilegal în Hexagon vor fi expulzaţi "aproape imediat" din Franţa. Şi nu numai atât. Înainte de a fi expediaţi în ţara-mamă, romii vor fi amprentaţi, pentru a nu mai putea reveni vreodată pe teritoriul francez.
Cât despre taberele abuzive, pe seama cărora nu s-a făcut vâlvă până acum, cu excepţia câtorva evacuări de pe terenuri private, au devenit brusc o ameninţare la adresa siguranţei. Aşa că ministrul de Interne a anunţat că vor fi demolate nu mai puţin de 300 de tabere în următoarele trei luni.
"Vorbim despre infractori, cetăţeni români aflaţi pe teritoriul Franţei, dar care trebuie trataţi individual, şi deciziile faţă de infracţiunile comise trebuie să fie individuale. La fel şi cazurile de persoane care trăiesc ilegal pe teritoriul Franţei trebuie analizate şi judecate individual şi conform cu legile naţionale şi cele ale UE. Nu trebuie să condamnăm o comunitate întreagă pentru faptele unor indivizi", a comentat directorul Romani Criss măsurile anunţate de Franţa.
Aceasta a mai arătat că în acest moment romii nu au lideri politici care să le negocieze interesele. "Avem de-a face cu un guvern al României care a făcut eforturi în perioada de preaderare pentru a crea politici care se adresau şi comunităţii rome, dar după intrarea în UE aceste eforturi au scăzut şi nu s-a ajuns la implementarea lor la nivel local", a mai adăugat Magda Matache.
Şi în timp ce organizaţiile care luptă pentru respectarea drepturilor omului acuză Uniunea Europeană că închide ochii faţă de "epurarea etnică", o parte din ţările membre se pregătesc de un val de expulzări şi au pus la punct noi legi care au în vizor comunitatea romă.
Autorităţile oraşului Copenhaga au cerut asistenţă guvernului danez în vederea expulzării a 400 de romi. În Belgia, o caravană de 700 de romi a fost gonită din Flandra şi forţată să-şi aşeze tabăra în Valonia.
Guvernul italian, cel care a lansat moda "planului pentru romi" în urmă cu aproape trei ani, n-a luat o poziţie oficială în ceea ce priveşte măsurile anunţate de Paris, însă Pierre Lellouche, secretarul de stat francez pentru Afaceri Europene, a anunţat că se bucură de sprijinul şi înţelegerea Italiei, care trece prin aceeaşi "dramă".
În 2007, italienii s-au folosit de faptul că Giovanna Reggiani a fost agresată lângă o tabără ilegală de romi pentru a lansa rapid pachetul de "legi pentru siguranţă" şi "planul pentru nomazi". Cu aceeaşi ocazie, primarul de atunci al Romei anunţa că va expulza zeci de mii de persoane şi va dărâma mii de tabere. Până la urmă, expulzările nu s-au ridicat nici măcar la ordinul sutelor, iar mai mult de jumătate din acestea nici măcar nu priveau persoane cu paşaport românesc. Cât despre tabere, după ce au dărâmat câteva în jurul Romei şi au anunţat cu surle şi trâmbiţe o campanie de amprentare a nomazilor care a stârnit numeroase controverse, Guvernul italian a lăsat-o mai moale şi a acordat chiar sume importante pentru construirea unor tabere organizate. În acest moment, cea mai dură reacţie faţă de romi, în Italia, o au autorităţile de la Milano, care par să-şi fi propus să stabilească un record la evacuarea de tabere. Numai că romii alungaţi nu pleacă prea departe, ci "invadează" localităţile din jurul oraşului Milano, ridicându-şi noi şi noi tabere.
Singura ţară care a criticat măsurile anunţate de Franţa şi a cerut intervenţie imediată pentru ajutorarea romilor a fost Suedia. Guvernul nordic a lansat un apel urgent către Comisia Europeană pentru a lua măsuri în favoarea acestei comunităţi.
"Având în vedere situaţia alarmantă a romilor în UE", Stockholm a cerut într-o scrisoare adresată Comisiei să aprobe un plan de acţiune care să asigure locuinţe, educaţie şi locuri de muncă pentru această comunitate, cu susţinere financiară de la Fondul social european.
Ministrul suedez pentru Afaceri Europene, Birgitta Ohlsson, şi cel al Integrării şi Egalităţii între sexe, Nyamko Sabuni, ameninţă în scrisoare că vor sesiza Consiliul de Miniştri al UE dacă nu se va trece imediat la punerea în practică a măsurilor propuse.
Directorul Romani Criss a atras atenţia că Franţa a irosit până acum foarte mulţi bani în aşa-zisul program de repatriere voluntară, trimiţând romi în România în schimbul unui "ajutor" de 300 de euro. Mulţi dintre romi s-au întors în Franţa. "Au fost bani irosiţi, fără interes clar de integrare a populaţiei rome. Puteau fi foarte bine folosiţi pentru a asigura accesul copiilor romi din Franţa la educaţie sau pentru politici coerente de integrare, în care Franţa să se implice alături de statul român."
MESAJ DIFERIT LA NORD ŞI LA SUD DE DUNĂRE
În timp ce dă de înţeles României că felul în care gestionează problema romilor români din Hexagon i-ar putea afecta aderarea la acordul Schengen, Franţa transmite Sofiei că nu are de ce să îşi facă vreo grijă. Asta în condiţiile în care România şi Bulgaria au aceeaşi dată-ţintă (martie 2011). Speculând parcă permanenta "rivalitate" creată între România şi Bulgaria de procesul de aderare şi de cel de monitorizare, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Paris a declarat că "Franţa nu intenţionează să facă o legătură între soluţionarea problemelor cu romii şi viitoarea aderare a Bulgariei la acordul Schengen". Iar mesajul transmis Sofiei pare să ţintească direct spre Bucureşti. (Irina Cristea)
