La sfârşitul săptămânii trecute, Măliniul a fost din nou capitala poeziei româneşti. Cea de-a 41-a ediţie a Festivalului Naţional "Nicolae Labiş", desfăşurată vineri şi sâmbătă, a fost una dintre cele mai reuşite. Prin încurajările venite de la oamenii de litere şi de la Vasile Timiş, secretar de stat în Ministerul Culturii, sub amprenta geniului Labiş, tinerii aspiranţi la statutul de poet au primit, prin premii şi implicit prin recunoaşterea valorii, imboldul de a scrie în continuare poezie. Margareta Labiş, sora poetului, a fost pentru ei ca o mamă spirituală. Inedite în acest an au fost substanţialele premii în cărţi, mult mai multe decât altă dată, dar şi participarea extraordinară a unor invitaţi de peste hotare (Ucraina).
Poezia, cocoţată în caleaşca de aur a literaturii române, şi-a stabilit pe vecie sălaşul în codrii Mălinilor. În curtea casei autorului "Albatrosul ucis" s-a respirat în versuri, s-a inspirat în catrene, s-a trăit între filele literaturii române. Căprioarele au ieşit din desişuri, izvoarele au prins clinchet de vers. Casa poetului s-a umplut de freamăt: tineri participanţi la concursul festivalului, literaţi, critici, invitaţi, cu toţii s-au bucurat de organizarea ireproşabilă a evenimentului. Manifestarea a rămas pentru toţi o amintire frumoasă.
PRIMA ZI. Vineri, 16 octombrie 2009, a avut loc deschiderea Festivalului, la Suceava, în prezenţa surorii poetului, a mai multor membri ai Uniunii Scriitorilor, unii dintre ei făcând parte din juriul concursului naţional de poezie, a invitaţilor, dar şi a unui important grup de elevi de la Colegiul "Petru Muşat". Nicolae Cârlan, un cercetător riguros al vieţii şi operei lui Labiş, un pionier şi sprijinitor al începuturilor casei memoriale Labiş, a prezentat alături de invitaţi simpozionul intitulat "O viaţă pentru Labiş". Apoi şi-a lansat cartea "Nicolae Labiş - corespondenţă", bazată pe scrisorile poetului. Margareta Labiş le-a vorbit tinerilor despre fratele ei, despre momentele tragice din viaţa lui, despre succesul pe care l-a avut încă de când era copil, despre spiritul său de frondă, despre setea lui de lectură şi i-a îndemnat pe elevi să citească, aşa cum a făcut şi poetul. "Simt în privirile dumneavoastră privirile fratelui meu", le-a spus Margareta Labiş şcolarilor prezenţi.
După-amiază a urmat, la Universitatea Ştefan cel Mare, lansarea trilogiei "Asimetria Durerii" a poetului sârb Adam Puslojic, un mare admirator al lui Labiş, un prieten devotat al lui Nichita Stănescu şi al poeziei române, el însuşi scriind versuri în română şi traducând scriitori de origine română. Nu a putut fi prezent la manifestare, dar faptul în sine a constituit o premieră în domeniu: aflat la Belgrad, a dialogat cu asistenţa prin intermediul telefonului şi a recitat o poezie emoţionantă închinată lui Labiş.
ZIUA PREMIERII ŞI A CĂRŢILOR. Seria manifestărilor a continuat la Mălini, la casa memorială a poetului. Celor prezenţi în prima zi a festivalului li s-au alăturat mulţi alţi oameni de cultură veniţi din întreaga ţară. Emoţiile au fost şi mai mari, mai ales că au fost desemnaţi cei şase laureaţi ai concursului. Însă mai întâi copiii din localitatea în care s-a născut Labiş au susţinut un program folcloric deosebit de apreciat, iar toţi cei prezenţi au vizitat locuinţa şi au aflat chiar de la sora poetului secrete din copilăria şi tinereţea acestuia. Au văzut camera în care Labiş a ascultat cea dintâi poezie la radio, când încă nu împlinise patru ani, încăperea în care a scris "Moartea căprioarei" şi au călcat prin ungherele pline de verdeaţă ale curţii largi, pe urmele poetului. A urmat decernarea premiilor: mai întâi, au fost prezentaţi membrii juriului. "În premieră faţă de alte ediţii, juriul festivalului a fost format în totalitate din critici literari şi cred că acest lucru l-a făcut unic în ţară", a spus poeta Carmen-Veronica Steiciuc, sufletul din acest an al manifestării. Un alt element de noutate subliniat de domnia sa l-a constituit faptul că laureaţii au primit foarte multe premii în cărţi editate în România şi chiar Ucraina. La acest capitol, o contribuţie importantă a avut-o şi Jurnalul Naţional, care a oferit fiecăruia dintre cei premiaţi câte cinci volume din cărţile colecţiei "Biblioteca pentru toţi", ce apar o dată cu ziarul (foto). "Lectura e foarte importantă pentru noi, de aceea ne bucurăm foarte mult pentru cărţi", a spus Vlad Ionuţ Sibechi, din Suceava, unul dintre câştigătorii premiilor oferite de revistele culturale. Marele premiu "Nicolae Labiş" a fost obţinut de Adrian George Matus din Satu Mare. A doua zi a festivalului s-a încheiat cu o dezbatere despre viitorul revistelor culturale la Mănăstirea Slatina.
Ediţia din acest an, a 41-a, s-a dovedit un mare succes, iar organizatorii - CJ Suceava, Centrul Cultural "Bucovina", Societatea Scriitorilor Bucovineni, Colegiul Tehnic "Petru Muşat", Universitatea "Ştefan cel Mare", Complexul Muzeal Bucovina şi Primăria Mălini - s-au arătat încântaţi de creaţiile deosebit de reuşite ale celor 69 de particianţi la concursul de poezie. "Cred că dacă Nicolae Labiş ar fi trăit şi acum s-ar fi arătat mulţumit de cei ce vor să-i calce pe urme. Cea mai importantă realizare a festivalului este că scoate la lumină talente care altfel nu ar fi fost descoperite şi că-i îndeamnă pe tineri să citească. Ce frumos ar fi dacă ar păşi pe alee poetul, pe aleea din faţa casei, acum, când ar avea 74 de ani", a spus unul dintre organizatori.
MARAMUREŞENII ŞI JURNALUL
Prezenţa la festival al unui reprezentant din părţile Maramureşului, cum a fost cea a ministrului secretar de stat în Ministerul Culturii şi Cultelor, Vasile Timiş, a fost întregită de aceea a directorului Editurii Proema din Baia Mare, Alexandru Peterliceanu, care a oferit câte un exemplar din importantul volum "Asimetria durerii" de Adam Puslojic, carte lansată, cum am spus, cu acest prilej (tot el fiind cel care a mijlocit şi ineditul dialog prin telefon cu autorul sârb), laureaţilor, membrilor juriului şi invitaţilor. Fapt care a făcut ca mulţumirile doamnei profesor Margareta Labiş să se îndrepte deopotrivă către Jurnalul Naţional, care a oferit câte cinci cărţi câştigătorilor, dar şi editurii băimărene pentru reuşitul volum al scriitorului sârb, primit de fiecare participant la festival.