Lacunele legislative, hatârul traficanţilor

În timp ce o grămadă de instituţii ale statului se străduiesc să pună capăt contrabandei şi traficului de ţigări, inspectorii de la Finanţe din Caraş-Severin au dat două amenzi în doi ani, iar cei din Mehedinţi nici nu ştiu că pot face acest lucru. Pe de altă parte, pe când comisarii Gărzii Financiare din Timiş şi Mehedinţi dau amenzi de sute de mii de euro şi cer suspendarea activităţii firmelor implicate în traficul de ţigări, colegii lor din Caraş-Severin nu se înghesuie să dea sancţiuni.

În timp ce o grămadă de instituţii ale statului se străduiesc să pună capăt contrabandei şi traficului de ţigări, inspectorii de la Finanţe din Caraş-Severin au dat două amenzi în doi ani, iar cei din Mehedinţi nici nu ştiu că pot face acest lucru. Pe de altă parte, pe când comisarii Gărzii Financiare din Timiş şi Mehedinţi dau amenzi de sute de mii de euro şi cer suspendarea activităţii firmelor implicate în traficul de ţigări, colegii lor din Caraş-Severin nu se înghesuie să dea sancţiuni.


În ultimii doi ani, inspectorii Finanţelor Publice din Timişoara au controlat patru firme: Le Dome Tabacco International, European Tabacco, R&M Tabacco International şi RTD Tabacco. Au fost amendate numai ultimele două, cu 167.500 RON. Toate cele patru firme sunt controlate de sirianul Zaher Iskandarani prin Nadra Sror – mama sa, Omar Jamil – nepot, Samir Jamil – verişor, cărora li se alătură şi contabilul Vasile Panican, omul său de încredere încă de la începutul anilor ’90. La ora actuală, numai Le Dome Tabacco International funcţionează, celelalte fie şi-au întrerupt temporar activitatea în 2007, fie au devenit insolvabile. Zaher Iskandarani, bun prieten cu Omar Hayssam şi apropiat al liderilor pesedişti, şi-a construit o fabrică de ţigări la Săcălaz, lângă Timişoara, ajungând cunoscut în urma contrabandei cu ţigări sau contrafacerii unor mărci de ţigări cunoscute cu materii prime aduse din China şi Indonezia, dar şi cu tutun din Liban, livrat tot de o firmă a familiei lui Iskandarani. Sirianul a fost condamnat pentru fals, uz de fals, evaziune fiscală, contrabandă, instigare la contrabandă.

Pe lângă firmele acestuia, în 2007, cei de la Finanţe au mai amendat cu 74.000 RON patru indivizi care vindeau ţigări netimbrate.


DOUÅ AMENZI ÎN DOI ANI. Dacă inspectorii timişeni au avut ceva activitate în acest domeniu, în judeţele Caraş-Severin şi Mehedinţi situaţia e dezastruoasă. Inspectorii cărăşeni le-au ţinut isonul celor de la Poliţia de Frontieră din judeţ, care nu au întocmit nici un dosar penal într-un an pentru trafic sau contrabandă cu ţigări. Astfel în tot judeţul, cei de la Finanţe au sancţionat doar două persoane în doi ani. Amenzile au fost "usturătoare": câte 15 RON de persoană, în schimb le-au fost confiscate 1.350 de pachete cu ţigări netimbrate, în valoare de 1.400 RON. Direcţia Generală a Finanţelor Publice Mehedinţi nici măcar nu ştie că are atribuţii în acest domeniu, după cum reiese din precizarea lui Ion Cupă, directorul executiv al instituţiei: "Întrebările cu privire la valorificarea de ţigări în judeţul Mehedinţi vă rugăm a le adresa instituţiilor care verifică astfel de aspecte, respectiv organelor Gărzii Financiare şi Poliţiei".


GARDA FINANCIARÅ. Este de departe instituţia care îi arde la buzunar pe traficanţi, pentru simplul fapt că poate da amenzile cele mai mari, maximum fiind de un miliard de lei vechi. Cu toate acestea, tot judeţul Caraş-Severin e în coada listei, pentru că, din ianuarie şi până la sfârşitul lunii octombrie 2007, comisarii Gărzii au confiscat puţin peste 16.000 de pachete şi au dat amenzi contravenţionale de circa 30.000 €, mărcile de ţigări confiscate fiind Marble, Ronson şi Bond. Foarte puţin, dacă comparăm rezultatele lor cu cele ale colegilor de la Timiş, care în aceeaşi perioadă au verificat 125 de operatori economici şi 34 de persoane fizice neautorizate, valoarea totală a amenzilor fiind de aproape 335.000 €. Au fost confiscate în jur de 73.000 de pachete cu ţigări nemarcate sau marcate necorespunzător: Memphis, Ronson, Ronhill, Monte Carlo, VP International, Temp, Winston, L&M, Plugarul, Marble, LD. Şi la Mehedinţi au fost sancţionate şapte firme, trei persoane fizice autorizate şi 22 de indivizi. S-au dat şase avertismente, 26 de amenzi în valoare de 180.000 €, nouă suspendări ale activităţii de comercializare a produselor accizabile pe perioade cuprinse între una şi trei luni, fiind confiscate 50.504 pachete cu ţigări în valoare de peste 46.000 €, mărcile fiind: Ronson, Park, Ashima, Strand, Marble, Ronhil, Davidoff, L&M, Assos, Marlboro, Winston, Plugarul, Floyd, Brass etc. Faţă de 2006, în Mehedinţi, numărul confiscărilor a crescut 473% cantitativ şi 1.064% valoric.


AUTORITATEA NAŢIONALÅ A VÅMILOR. În ultimii doi ani, ANV a suspendat şase autorizaţii de antrepozitare vamală, respectiv una în anul 2006 la biroul vamal Nădlac, iar anul trecut – trei la biroul Moraviţa şi două la cel de la Porţile de Fier. Autorizaţiile de comercializare în regim duty-free sunt eliberate de Ministerul Economiei şi Finanţelor. Pentru ca mărfurile care au regim duty free să nu fie vândute ilegal, ANV a propus Ministerului Economiei şi Finanţelor modificarea Ordinului ministrului nr. 1397/2002, astfel încât magazinele duty free să fie obligate să păstreze în fotocopie sau original la dispoziţia birourilor vamale, acolo unde funcţionează, timp de trei ani toate documentele care atestă felul şi cantitatea mărfurilor comercializate în regim de duty-free prin acel magazin; anularea autorizaţiei dacă din cauza firmei care adminsitrează magazinul nu se pot face controale vamale; suspendarea autorizaţiei dacă firma are datorii la bugetul de stat sau la cel comunitar ori dacă refuză să prezinte documentele financiar-contabile solicitate organelor de control, pe care acestea le-au cerut, sau dacă există date incomplete pe documentele care atestă vânzarea mărfurilor în regim duty-free până la refacerea acestora. ANV a mai propus şi s-a pus în aplicare, pentru a se descuraja traficul de ţigări, ca mijlocul de transport folosit la astfel de activităţi să fie reţinut până la plata amenzii, iar dacă sunt folosite mijloace de transport modificate în scopul disimulării mărfurilor sau bunurilor, se confiscă mijlocul de transport astfel modificat. De la 13 octombrie 2007, de când a intrat în vigoare această reglementare, până la 25 octombrie fuseseră confiscate deja zece autoturisme, printre care şi Audi 4.


MINISTERUL DE FINANŢE. Legislaţia naţională care reglementează comercializarea mărfurilor în regim duty-free a fost în atenţia experţilor Uniunii Europene încă din 2004 atât la Subcomitetul nr. 8 România – Uniunea Europeană "Vamă, Impozitare, Droguri şi Spălarea banilor", cât şi ulterior la Comitetul de Aderare UE – România. România s-a angajat atunci să reanalizeze legislaţia, astfel încât să corespundă cerinţelor UE. "În prezent, activitatea de comercializare a mărfurilor în regim duty-free se desfăşoară în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 104/2002 privind regimul vamal al mărfurilor comercializate în regim duty-free, precum şi în baza Ordinului Ministrului Finanţelor Publice nr. 1397/2002. Subliniem că există preocupări pentru elaborarea unor noi norme de organizare, de funcţionare şi control vamal al activităţii de comercializare a mărfurilor în regim duty-free, care să asigure o aliniere cu prevederile Codului Fiscal", se arată într-o adresă trimisă de Biroul de Presă al ministerului. Ordonanţa de Urgenţă 104 din 5 septembrie 2002 are exact o filă, faţă verso, şi este semnată numai de fostul prim-ministru Adriran Năstase şi de fostul ministru al Finanţelor Mihai Tănăsescu. La 22 octombrie 2002 a apărut şi Ordinul 1397 al ministrului de Finanţe, prin care s-au aprobat normele de organizare, funcţionare şi control vamal pentru comerţul prin duty-free. Conform acestor norme, se pot vinde mărfuri în regim duty-free în "Cantităţi destinate uzului personal". Cantităţile destinate uzului personal sunt definite astfel: "cantităţile care sunt destinate folosirii la un nivel rezonabil pentru consumul individual, familial sau cadouri, fără a fi utilizate în scopul vânzării". Tocmai această vagă definiţie şi lipsa specificării unei cantităţi exacte a mărfurilor care pot fi cumpărate din duty-free creează probleme, iar uzul personal la nivel rezonabil ţine mai degrabă de o dezbatare filozofică, decât de o lege care ar trebui să fie foarte exactă.


POLIŢIA SE PREZINTÅ. Combaterea activităţilor ilegale de pe piaţa produselor de tutun a fost expusă într-o prezentare realizată de Inspectoratul General al Poliţiei Române în septembrie 2007. Din datele Poliţiei rezultă că, potrivit estimărilor marilor producători de ţigarete, o creştere cu 30% a contrabandei cu ţigarete în perioada 2006-2009 ar cauza pierderi la bugetul de stat de aproximativ 1,5 miliarde €. Din 2006 până în august 2007, Poliţia Română a confiscat ţigarete în valoare de aproape 4.000.000 €. Conform poliţiştilor, fenomenul s-a dezvoltat în perioada 2004-2006, pe fondul existenţei duty-free-urilor, aproximativ 50% din piaţa ilegală având această sursă, fenomen favorizat de diferenţa de preţ a ţigărilor de pe piaţa internă şi cea a statelor vecine, paritatea preţului mediu per pachet de ţigarete dintre România – Ucraina şi România – Moldova fiind de 1/4, respectiv 1/5. Există mai multe metode de a comite infracţiuni legate de importul, exportul şi valorificarea de ţigări sau produse din tutun: introducerea în ţară prin alte locuri decât cele destinate controlului vamal; importul sub acoperirea unor firme-fantomă de la care nu s-au putut încasa taxele şi impozitele datorate statului; comercializarea ţigărilor declarate în tranzit vamal; importul de ţigări prin modalitatea "capac", care înseamnă că în documente vamale şi de transport sunt precizate alte produse, iar ţigările sunt ascunse fie în ambalajele acestor produse, fie camuflate în spatele lor; prelucrarea şi producţia clandestină de ţigări contrafăcute în fabrici legale sau ilegale; importul sau exportul ilegal de ţigări cu complicitatea lucrătorilor vamali, comisionari vamali; exportul ilegal (mascat) de ţigări cu destinaţia ţări din Uniunea Europeană; comercializarea ilegală a ţigărilor nemarcate sau marcate cu timbre false; lichidarea fictivă a stocurilor de ţigări din magazinele duty-free.


DOSARE. Conform poliţiştilor, contrabanda este de două feluri: micul trafic de la graniţă şi grupurile organizate. În perioada 2006-2007, din 482 de infracţiuni vamale, 179 reprezentau contrabandă, fiind cercetate 154 de persoane, printre acestea numărându-se şi funcţionari publici. Prejudiciul adus prin încălcarea Codului Vamal a fost de peste 500.000 €, iar în cadrul Acţiunii Carpaţi, care a demarat în 2007, s-au constatat peste 40 de infracţiuni de contrabandă şi evaziune fiscală, amenzile date fiind de peste 700.000 €. În 2007, la DIICOT Timişoara, Mehedinţi şi Caraş-Severin sunt în lucru 16 dosare legate de contrabanda cu ţigări, iar la structura centrală de la Bucureşti, şase. "Referitor la numărul de rechizitorii întocmite de serviciile/birourile teritoriale, precizăm că informaţia este doar parţială, deoarece până în prezent nu am primit toate datele necesare în acest sens, motiv pentru care precizăm că au fost soluţionate prin rechizitoriu un număr de 12 dosare", a menţionat procurorul Codruţ Olaru, şeful DIICOT, la sfârşitul anului trecut.

O problemă de sănătate

În 2006, în Uniunea Europeană au fost confiscate peste 156 de milioane de pachete cu ţigări. Pe de altă parte, ţigările contrafăcute au dus la o pierdere de venit a bugetului comunitar de 469.000.000 €. Potrivit Comisiei Europene, aceasta este o estimare destul de prudentă, pentru că, dacă ţigaretele ar fi fost trimise către un stat membru cu impozite mari, cifrele s-ar fi dublat. Concluzia Comisiei este că ţigările contrafăcute nu îi pot interesa numai pe fumători, ci şi pe cei care nu au această pasiune. De aceea, Comisia Europeană a stabilit că va începe să privească acest subiect din perspectiva sănătăţii şi siguranţei populaţiei, mai degrabă decât din perspectiva pierderilor datorate taxelor. Controalele vamale reprezintă doar o soluţie, dar Comisia consideră că este nevoie de mai mult efort pentru a ataca problema "direct la sursă", făcând referire la un raport legat de comerţul cu bunuri contrafăcute, care a fost prezentat la Summit-ul G8.
Conform acestui document, în lume ar fi circulat în 2006 mărfuri contrafăcute în valoare de 200 de miliarde de dolari.

Citiţi şi: