x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Lanţul slăbiciunilor economiei planificate la Combinatul Galaţi

0
Autor: Ilarion Tiu 29 Iul 2010 - 00:00
Lanţul slăbiciunilor economiei planificate la Combinatul Galaţi Marian Ilie/Agerpres


La sfârşitul lunii iulie 1990, conducerea Combinatului Siderurgic Galaţi a primit rapoartele economice pe semestrul I, prilej pentru a prezenta ziariştilor de la România liberă situaţia unităţii după căderea comunismului. Statistic, cifrele erau îmbucurătoare, întrucât pe semestrul I al anului 1990 rentabilitatea era de 2,4%.



Constantin Zaharia, şeful Serviciului planificare al Combinatului, le-a explicat însă gazetarilor că situaţia "roză" nu se datora bunului mers al lucrurilor de la începutul anului, ci încasării plăţilor pentru produsele livrate la sfârşitul lui 1989. De la 1 ianuarie 1990, situaţia fusese jalnică! Astfel, conform datelor primite recent, combinatul înregistrase 1,38% pierderi pentru fiecare 1.000 de lei producţie marfă. Deficitul total se ridica la 157 miliarde de lei!

Punctul critic se înregistrase în lunile ianuarie şi februarie, când producţia s-a situat la 65% faţă de perioada similară din 1989. În lunile de după Revoluţie, nimeni nu mai avea poftă de muncă - nici muncitorii de la Galaţi, dar nici angajaţii din industria extractivă care le furnizau materiile prime.
În aceste două luni, costurile de producţie pentru marfă în valoare de 1.000 de lei se ridicau la 1.059 de lei. În perioada martie-mai, situaţia se mai redresase, producţia ridicându-se la 90%-95% faţă de perioada similară a anului precedent.

Pierderile se estompaseră de asemenea, pentru marfă în valoare de 1.000 de lei cheltuindu-se 960 de lei. Însă începând cu luna iunie 1990, situaţia devenise dramatică din cauza mineriadei, care bulversase extracţia în Valea Jiului, şi a grevelor docherilor de la Constanţa şi Galaţi, care întârziau descărcarea minereurilor venite din import.

Întrucât se puseseră în slujba apărării poziţiei Guvernului postrevoluţionar, minerii din Valea Jiului obţinuseră tot felul de concesii privind diminuarea volumului de muncă. Astfel, în ianuarie 1990, în urma unor negocieri cu autorităţile, li s-au redus programul de lucru, precum şi planul de producţie. În anul 1989, minele din Valea Jiului trebuiau să furnizeze Combinatului Siderurgic de la Galaţi 5.700 tone de cărbune pe zi. În urma negocierilor cu Guvernul din ianuarie 1990, cota de livrări pentru combinat a scăzut la 1.700 de tone pe zi. Din cauza deselor tulburări din Valea Jiului (greva din martie, deplasarea la Bucureşti din iunie), nici măcar acest plan nu a fost onorat, în medie trimiţând la Galaţi 1.300-1.400 tone de cărbune pe zi.

O altă problemă pentru combinat era ritmul lent în care lucrau navigatorii şi docherii din porturile Constanţa şi Galaţi. Ca şi minerii din Valea Jiului, aceştia declanşaseră de-a lungul anului mai multe greve în care cereau reducerea normelor de lucru. Astfel că în Portul Constanţa se aflau staţionate vapoare cu peste 1 milion de tone de cărbune cocsificabil pentru Combinatul de la Galaţi. Materia primă fusese adusă din import pe valută, întârzirea livrărilor provocând zilnic pierderi. În iulie 1990, cărbunele care staţiona nedescărcat la Constanţa ar fi asigurat funcţionarea combinatului pentru două luni. În acest timp, directorii unităţii se plângeau că lucrau pe limita de avarie, având la dispoziţie materie primă pentru trei-patru zile. Pentru a remedia situaţia, directorul adjunct al combinatului, ing. Nicolae Dumitru, se deplasase la Constanţa cu scopul de a semna angajamente de livrare. Programările de expediere nu au fost onorate însă: în perioada 1-15 iulie, din 189.000 tone de cărbune cocsificabil negociate s-au livrat 120.000 de tone, iar din 180.000 de tone de minereu negociate s-au livrat 81.000 de tone.

Toate aceste dificultăţi i-au determinat pe directorii combinatului să dea prioritate exporturilor în detrimentul asigurării nevoilor pieţei interne. Produsele exportate erau plătite imediat în valută, asigurând necesarul de lichidităţi pentru plata materiilor prime. Partenerii interni le creau gălăţenilor numai neplăceri, susţinea ing. Nicolae Dumitru. Spre exemplu, în timp ce livrările combinatului către industria constructoare de maşini erau de 90% faţă de plan, livrările acestui sector industrial către Galaţi erau de numai 20%. Relaţia cu industria constructoare de maşini era vitală, întrucât de opt ani Combinatul Siderurgic nu mai primise piese de schimb originale din export, trebuind să se mulţumească cu copiile produse de industria autohtonă.

În concluzie, deja se anunţau timpuri grele pentru Combinatul de la Galaţi. În fabricile acestuia şi în unităţile industriale adiacente lucrau aproximativ 40.000 de oameni, care nu prea mai aveau de lucru. Unitatea asigura produse pentru 1.300 de firme din ţară, multe dintre acestea neproductive, în pragul falimentului. Economia de piaţă nu mai putea susţine combinate industriale aşa de mari, funcţionale doar în sistemul centralizat, când se făceau livrări conform planificării.
Citeşte mai multe despre:   acum 20 de ani

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Cine păzește obiectivele “civile” ale Nuclearelectrica, pentru 15 milioane, în următorii patru ani

Cine păzește obiectivele “civile” ale Nuclearelectrica, pentru 15 milioane, în următorii patru ani
Una dintre companiile controlate de omul de afaceri Mihai Neicu, fost consilier al lui Traian Băsescu și denunțător al ginerelui lui Vasile Blaga, Ioan Andrei Rudeanu, împreună cu o altă companie deținută de cop...

De la Cîțu pentru Iohannis. Un “Car cu boi trecând apa”, dinspre RA-APPS către Palatul Cotroceni

De la Cîțu pentru Iohannis. Un “Car cu boi trecând apa”, dinspre RA-APPS către Palatul Cotroceni
Galerie Foto Pandemia de Covid-19, lipsa paturilor la ATI, protestele antirestricții impuse de guvern, criza economică și lipsa locurilor de muncă pălesc, în această perioadă, în fața nevoii Administrației Prezidențiale...

În 2020, Curtea de Conturi a cerut recuperarea a peste un miliard de lei

În 2020, Curtea de Conturi a cerut recuperarea a peste un miliard de lei
Anul trecut, Curtea de Conturi a transmis nu mai puțin de 91 de sesizări penale organelor de anchetă,  iar prejudiciul estimat de inspectorii Curții a depășit 1,1 miliarde de lei. Sesizările au fost...

Cum era USR să ajungă partidul chiriașilor

Cum era USR să ajungă partidul chiriașilor
Galerie Foto Anul trecut, la începutul pandemiei de coronavirus, un grup de parlamentari USR venea în Parlament cu un proiect șchiop, cu mari lacune legislative, dar cu o țintă măreață: ajutorarea persoanelor și familiilor...

Casa de Cultură a Sindicatelor din Călan, scoasă la mezat de primărie, din cauza administratorului

Casa de Cultură a Sindicatelor din Călan, scoasă la mezat de primărie, din cauza administratorului
Casa de Cultură a Sindicatelor din orașul Călan va fi scoasă astăzi la vânzare de primărie, din cauza datoriilor acumulate. Ca multe case de cultură ale sindicatelor, preluate abuziv, fără nicio bază legală,...

Țara credincioșilor neduși la biserică. Există și români fără păcat: 5%

Țara credincioșilor neduși la biserică. Există și români fără păcat: 5%
Galerie Foto Un sondaj de opinie realizat de Biroul de Cercetări Sociale, realizat în perioada 30 martie – 11 aprilie, relevă faptul că doar 6 la sută dintre români nu cred în existența lui Dumnezeu. Cu toate acestea,...

Doar 16% dintre români mai cred că economia merge bine

Doar 16% dintre români mai cred că economia merge bine
Galerie Foto Doar 16% dintre români au o evaluare pozitivă despre economia românească și doar 29% dintre ei spun că sunt mulțumiți de condițiile de muncă din acest moment. Aceste date apar în Barometrul de opinie publicat...

Parlamentarii scapă de școlarizarea forțată în tehnici legislative

Parlamentarii scapă de școlarizarea forțată în tehnici legislative
De-a lungul anilor, parlamentarii au avut tot felul de inițiative legislative, care mai de care mai trăsnite. În galaxia acestor proiecte  care ne fac mândri că avem parlamentari se înscrie și cel propus în...

Cine ia tortul de aur al vaccinarii planetare

Cine ia tortul de aur al vaccinarii planetare
Pragul de un miliard de doze de vaccin anti-COVID livrate de companiile pfarma va fi depășit în curând. La nivel mondial au fost administrate 848 de milioane de doze de vaccin. Cursa planetară pentru imunizare este...

Ciomăgeala politică s-a mutat pe online

Ciomăgeala politică s-a mutat pe online
Fostul polițist și ex-prefect al Capitalei, Traian Berbeceanu, a intrat în polemici contondente cu fanii lui Dacian Cioloș, după ce i-a comentat liderului PLUS la o postare în care acesta din urmă îi mulțumea lu...

Răzvan Cuc, comisia senatorială pentru Transporturi: “Compania Metrorex este împinsă voit spre insolvență de ministrul Drulă”

Răzvan Cuc, comisia senatorială pentru Transporturi: “Compania Metrorex este împinsă voit spre insolvență de ministrul Drulă”
Galerie Foto Scandalul generat de demolarea spațiilor comerciale de la Metrorex ține departe de atenția publică situația financiară dificilă în care se află compania care administrează metroul bucureștean.  Valoarea...

Andreea Moldovan, introdusă în afacerile de stat cu transplanturi, încă din 2016, de Vlad Voiculescu

Andreea Moldovan, introdusă în afacerile de stat cu transplanturi, încă din 2016, de Vlad Voiculescu
Galerie Foto Andreea Anamaria Moldovan, secretarul de stat demis odată cu Vlad Voiculescu de la conducerea Ministerului Sănătății, a făcut parte din Consiliul de Administrație al unui spital privat din Brașov, deținut de un ...

Posibila succesoare a lui Vlad Voiculescu la conducerea Sănătății – afaceri în domeniul sanitar

Posibila succesoare a lui Vlad Voiculescu la conducerea Sănătății – afaceri în domeniul sanitar
Galerie Foto În cazul în care USR-PLUS va rămâne la guvernare, sub Florin Cîțu, formațiunea proaspăt fuzionată va trebui să desemneze un nou ministru al Sănătății, după demiterea lui Vlad Voiculescu. Sunt vehiculate...

Urinarea cu sânge la bărbaţii este un semnal de maximă alarmă

Urinarea cu sânge la bărbaţii este un semnal de maximă alarmă
Galerie Foto Infecțiile urinare sunt afecțiuni destul de frecvente și oamenii, de multe ori, le ignoră sau trec cu vederea unele simptome care reprezintă o urgență. Care este semnalul de alarmă cel mai convingător pentru ca...

Tragedia de la „Victor Babeș”. Aritmetica sinistră a pandemiei. Cine numără morții și cine numără banii

Tragedia de la „Victor Babeș”. Aritmetica sinistră a pandemiei. Cine numără morții și cine numără banii
Galerie Foto Contrar afirmațiilor ministrului Sănătății, Vlad Voiculescu, care a precizat că l-a sunat personal pe comisarul-șef Radu Gavriș, pentru a-l încunoștința despre tragedia de luni după-amiază de la Spitalul...
Serviciul de email marketing furnizat de