Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Comisiile parlamentare au respins, în bloc, adoptarea unui proiect de lege care propune sancționarea cu închisoarea până la 5 ani și amendă penală până la 100 de milioane de lei pentru utilizarea abuzivă a sistemelor de inteligență artificială, cum ar fi supravegherea în masă fără temei clar, decizii medicale sau administrative fără intervenție umană ori încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Proiectul, inițiat de senatorul SOS România Ninel Peia a fost, practic, desființat cu argumentul că România este obligată să implementeze un Regulament al UE în această materie. Legea se află pe masa Camerei Deputaților, după ce a fost trântită în Plenul Senatului.
Proiectul de lege în discuție, care vizează utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale, a fost înregistrat la Senat în data de 31 martie 2025 și a fost redactat de senatorul SOS România Ninel Peia.
Astfel, proiectul prevede că sistemele IA utilizate în administrația publică trebuie să fie transparente și auditate periodic, fiind interzisă utilizarea IA „pentru luarea deciziilor administrative fără intervenție umană”. Legea dorește, de asemenea, să interzică utilizarea IA pentru pronunțarea hotărârilor judecătorești, iar sistemele IA utilizate de organele de aplicare a legii să fie certificate și să respecte drepturile fundamentale.
În domeniul medical, se propune ca orice sistem IA utilizat în diagnostic și tratament să fie validat științific și aprobat de către autoritățile competente, iar deciziile medicale bazate pe IA să fie validate de un medic specialist. Proiectul mai propune ca dezvoltatorii de IA să fie responsabili „pentru impactul algoritmilor asupra utilizatorilor finali” și orice sistem IA în procesul decizional să fie auditat anual de o entitate independentă.
Interzicerea manipulării opiniei publice pe bază de algoritmi
Legea mai conține și prevederi conform cărora „Orice persoană afectată de o decizie luată de un sistem IA are dreptul de a solicita informații privind procesul decizional, iar cetățenii trebuie să fie informați atunci când interacționează cu un sistem IA și să aibă opțiunea de a solicita intervenția umană”. Conform aceluiași proiect, „sistemele IA trebuie să respecte Regulamentul GDPR, fiind interzisă utilizarea IA pentru profilare politică fără consimțământ explicit”.
În același proiect sunt introduse și sancțiuni pentru utilizarea abuzivă a inteligenței artificiale. Astfel, „folosirea IA în scopuri care încalcă drepturile fundamentale ale individului, inclusiv prin manipularea, discriminarea sau supravegherea excesivă a acestuia, va atrage răspunderea penală. Pentru persoanele fizice, utilizarea IA pentru încălcarea drepturilor fundamentale (supravegherea ilegală, manipularea opiniei publice sau distorsionarea pe bază de algoritmi) va fi pedepsită cu închisoarea de la 2 la 5 ani”.
De asemenea, pentru persoanele juridice, „în cazul în care o companie, instituție sau ONG utilizează IA pentru a încălca drepturile fundamentale ale individului, aceasta va putea fi sancționată cu amendă penală de la 500.000 de lei la 100.000.000 de lei, iar persoanele responsabile vor răspunde penal conform prevederilor pentru infracțiunile economice”.
Sancțiuni
Nu în ultimul rând, proiectul de lege inițiat de senatorul Ninel Peia prevede că “utilizarea neautorizată a tehnologiei IA pentru supravegherea constantă și nediscriminatorie a cetățenilor, fără temei legal clar și fără supravegherea autorităților competente, va fi sancționată cu închisoarea de a 2 la 5 ani”, iar, “în cazul în care este implicată o autoritate publică în astfel de acțiuni, acea autoritate va fi obligată să despăgubească victimele și va fi supusă unor controale suplimentare ale instituțiilor independente de protecție a drepturilor omului”.
O altă prevedere se referă la faptul că “orice entitate care dezvoltă, utilizează sau implementează sisteme IA în scopuri de decizie automată, fără a asigura transparența și explicabilitatea deciziilor, va fi sancționat cu amendă de până la 100.000.000 de lei și ciu închisoarea de la 2 la 5 ani pentri persoanele fizice responsabile.
Blocaj total, atât în comisii, cât și în Plenul Senatului
Ei, bine, acest proiect de lege s-a lovit de un blocaj total în Parlament, Consiliul Economic și Social, Consiliul Legislativ, ANCOM și Consiliul Național al Audiovizualului au avizat negativ proiectul legislativ, toate invocând existența Regulamentului UE 2024/1689, care implementează, obligatoriu, prin toate elementele sale, modul de acțiune al statelor membre în chestiunea utilizării inteligenței artificiale.
Iatr lucrurile nu s-au oprit aici. Aflată, inițial, pe masa Senatului României, legea a “beneficiat” de avizele negative adoptate de către Comisia Juridică, Comisia pentru Drepturile Omului, Comisia pentru Administrație Publică, Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului penttu relația cu UNESCO și Comisia pentru Sănătate. Pentru ca, în final, Comisia pentru Tehnologia Informației să înainteze Plenului ujn raport de respingere.
În data de 2 iunie 2025, proiectul de lege a fost respins de Senat, cu 84 de voturi la 40 și două abțineri, iar, la data de 4 iunie 2025, inițiativa a fost mutată la Camera Deputaților, care este și forul decizional. Comsiile raportoare trebuie să înainteze raportul final până în data de 25 iunie 2025.
Citește pe Antena3.ro
