x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Lege si tocmeala - Padurenii secui, la sapa de lemn

Lege si tocmeala - Padurenii secui, la sapa de lemn

de Daniela Dumitrescu    |    Eugen Ciufu    |    23 Feb 2006   •   00:00
Lege si tocmeala - Padurenii secui, la sapa de lemn

Pentru majoritatea oamenilor simpli din Harghita, retrocedarea padurilor la care aveau dreptul din batrani le-ar fi permis o pita mai alba pe masa. N-a fost sa fie asa. Mostenirea verde i-a umplut de datorii si i-a transformat in iobagi exploatati de autoritatile locale si de grofii lemnului. Traiesc intr-o zona in care alesii locali sfideaza legile tarii, iar hotararile judecatoresti, daca nu sunt strambe, nu se iau in considerare.

In bazinul Gheorghieni, legea e tocmita tocmai de aceia care ar trebui sa o slujeasca cu credinta. Ea poate fi stramba sau dreapta, in functie de profilul celui care face apel la ea. Pentru oamenii simpli legea e stramba. Necajitii care vor sa-si faca dreptate cu legea in mana devin platitori de pagube si nu despagubiti.

REGISTRE PIERDUTE. In comuna Ciumani din judetul Harghita, dupa desfiintarea CAP-ului, fostul secretar al Consiliului Local a scos registrele agricole din arhiva judetului si le-a adus in comuna. Au fost apoi transferate la sediul CAP-ului, unde s-au operat modificari, urmand apoi sa fie inchise intr-un fisier din sediul Consilului Local. Aici s-a continuat manipularea registrelor inclusiv dupa schimbarea secretarului Consililui Local. Localnicii spun ca au disparut file din registre, acest lucru ingreunand punerea in posesie a cetatenilor care aveau dreptul la terenuri in zona. In loc sa fie clarificate toate aceste incurcaturi, reprezentantii Primariei au trimis oamenii sa-si caute dreptatea in justitie. Acelasi model de "improprietarire" a fost aplicat si in cazul padurilor. In 1991, in baza Legii 18, localnicii au primit cate un hectar de padure si tot atunci a fost infiintata Asociatia "Szilfas" pentru gospodarirea acesteia. Dupa modificarea Legii 18, cand fostii proprietari urmau sa primeasca zece hectare de padure, a fost infiintata o alta asociatie, "Grupul celor 24". Oamenii spun ca dupa retrocedarea padurilor au inceput si furturile. Asociatia a inceput sa exploateze lemnul in numele proprietarilor, dar fara stiinta acestora. Trebuie precizat si faptul ca, o data cu noua lege de improprietarire, incurcaturile din Primarie au culminat cu retrocedarea aceluiasi teren mai multor proprietari. Si, de aici, Dumnezeu cu mila.

MARTURIE. Rokaly Alexandru din comuna Ciumani spune ca a mostenit de la parinti o suprafata de 2,9 hectare de padure. "Aceasta suprafata a fost inscrisa in anexa 54 apartinand Asociatiei «Grupul celor 24» fara stiinta noastra. Impreuna cu ceilalti frati si alti 18 proprietari am dat in judecata comisia locala, in ultima faza la Tribunalul Harghita, castigand dreptul de proprietate. Nici pana in prezent nu am primit titlul de proprietate pentru terenurile agricole sau pentru cele cu vegetatie forestiera care ne-au fost aprobate pentru retrocedare. In anul 2002 am primit de la Primaria Ciumani o harta cadastrala semnata pentru conformitate de secretara Primariei Ciumani, Balogh Zita, in care au fost trecute date eronate." Cazul lui Rakoly nu este unic in Ciumani. Majoritatea localnicilor care au avut dreptul la terenuri forestiere prin mostenire nu a reusit nici pana in ziua de azi sa le recupereze. Fie din cauza reprezentantilor Primariei, care au improprietarit mai multi cetateni cu acelasi teren si apoi i-a trimis pe acestia in justitie sa-si caute drepatea, fie pentru ca oamenii au fost improprietariti in numele unor asociatii, fara sa stie, iar aceste asociatii au exploatat masa lemnoasa in numele lor. Oamenii din Ciumani se plang ca, desi nu au nici un drept asupra padurii mostenite, actele fiind si in ziua de azi neclare, sau punerea in posesie nu a fost facuta in mod efectiv, ei trebuie sa suporte consecintele taierilor de padure facute ilegal de diverse asociatii fictive. Adica, atunci cand vor intra in posesia asa-ziselor terenuri forestiere, acum pline de cioate, ei va trebui sa plateasca pagube pentru taierile copacilor nemarcati si sa se ocupe si de regenerarea padurii. Adica sa plateasca si plantarea de puieti.

HOTUL PRINS, NEGUSTOR CINSTIT. Un alt caz cel putin ciudat este cel al lui Pal Martin din comuna Suseni. Omul spune ca a prins hotul care i-a furat padurea, anchetatorii au facut un proces-verbal de constatare a furtului, in care era nominalizat si cel care a taiat padurea, dar, cu toate astea, Politia a rezolvat cazul trecandu-l la capitolul AN-uri, iar Parchetul a intarit cercetarea Politiei, solutionand dosarul cu neinceperea urmaririi penale. "Am mostenit padurea asta de la batranii mei si am crezut ca o sa-mi faca viata mai usoara, dar tot numai de necaz am dat." Batranul Pal Martin despacheteaza certificatul de mostenire si constatarile facute de Politie cand Solymon Petru i-a taiat padurea. "Nimeni nu ma mai ia pe mine in seama. Am fost acum la Politie, sa-mi mai dea o copie dupa procesul-verbal de constatare, si seful de post imi rade in nas si-mi spune ca nu are nici un dosar." Pal Martin spune ca in noiembrie 2003 a constatat impreuna cu Politia ca Solymon Petru a taiat 36 de metri cubi de arbori de pe terenul care-i apartine. "Cand l-am intrebat pe Solymon Petru de ce a taiat lemne nemarcate de pe terenul meu mi-a raspuns ca o sa mi le restituie de pe terenul lui. Nu am avut incredere in el, pentru ca nici un padurar nu va marca atatea lemne la un loc. Asa ca, impreuna cu agentul-sef si un martor, am insemnat cele 12 cioate cu vopsea argintie ca Solymon sa nu cumva sa aranjeze marcarea ulterioara a cioatelor. A vazut si agentul-sef ca nu erau marcate. Am fost pagubit de Solymon cu 36 de milioane de lei si eu am zis ca, daca voi fi despagubit, sunt de acord sa-mi retrag plangerea impotriva lui." Despagubirea se lasa asteptata si in ziua de azi. Intre timp, desi exista un proces-verbal de constatare in care hotul recunoaste ca a furat, Politia a cercetat un dosar cu autor necunoscut, iar Parchetul a solutionat dosarul cu neinceperea urmaririi penale.

PROCESUL-VERBAL. La 18 mai 2004, in prezenta primarului, a viceprimarului si a unui specialist topograf - trei martori deci - sunt reconstituite hotarele terenurilor, iar Solymon se angajeaza sa-i restituie in natura arborii taiati lui Pal Martin. Potrivit acestui proces-verbal de constatare, practic, Solymon recunoaste ca a taiat arborii. Partile s-au inteles ca, pana la data de 31 august 2004, paguba sa fie recuperata. Ajuns la Politie si la Parchet, dosarul capata alt inteles. Martorii nu mai vor sa recunoasca nimic, Politia spune ca insusi Pal Martin refuza sa mai dea declaratii cu privire la acest caz. Parchetul spune in rezolutia finala din martie 2005 ca procesul-verbal stabileste hotarele, ca din cercetarile prealabile nu a rezultat daca arborii exploatati erau sau nu marcati, ca Pal Martin ar trebui sa se adreseze instantei civile pentru recuperarea pagubei si ca Solymon nu este, astfel, raspunzator penal. "Nu inteleg de ce Solymon nu a fost cercetat, daca a recunoscut ca a furat, si de ce in dosar apar autori necunoscuti de vreme ce am acel proces-verbal de constatare. O sa-mi caut dreptatea la Bucuresti, daca seful de post o sa vrea sa-mi dea actele. Nu mai vreau nimic, nu mai vreau nici o padure. Vreau sa mor cu inima impacata ca hotul a fost pedepsit. Da’ cine stie daca o sa apuc ziua asta."

BATJOCURA
"Am mostenit padurea asta de la batranii mei si am crezut ca o sa-mi faca viata mai usoara, dar tot numai de necaz am dat. Nimeni nu ma mai ia pe mine in seama. Am fost acum la Politie, sa-mi mai dea o copie dupa procesul-verbal de constatare, si seful de post imi rade in nas si-mi spune ca nu are nici un dosar" - Pal Martin, harghitean cu padurea furata

SFIDARE
"Impreuna cu ceilalti frati si alti 18 proprietari am dat in judecata comisia locala, in ultima faza la Tribunalul Harghita castigand dreptul de proprietate. Nici pana in prezent nu am primit titlul de proprietate pentru terenurile agricole sau pentru cele cu vegetatie forestiera, care ne-au fost aprobate pentru retrocedare" - Rokaly Alexandru, o alta victima a sistemului "fanariot" din Harghita

NEDREPTATE
"Nu inteleg de ce Solymon nu a fost cercetat daca a recunoscut ca a furat si de ce in dosar apar autori necunoscuti de vreme ce am acel proces-verbal de constatare" - Pal Martin, harghitean cu padurea furata

"Legislatia in domeniu e sub orice critica"

LEGEA. Seful Politiei Harghita, Sandu Radu Moldovan, acuza faptul ca "avem o lege fara cap si fara coada"
Nici Politia nu se simte prea bine cu aplicarea legii in domeniul silvic. Seful Politiei Harghita, comisarul-sef Sandu Radu Moldovan, ne-a declarat intr-un interviu ca legea este foarte permisiva pentru furturile de padure, iar constatarea furtului e facuta adesea si dupa doi ani de la prinderea hotului, de specialistii silvici.

Jurnalul National: Domnule comisar-sef, toti harghitenii spun ca, de cand sunteti seful IPJ Harghita, controalele in domeniul silvic au inceput sa ia o turnura oarecum profesionala. Cu toate acestea, personaje deja celebre in exploatarea ilegala a masei lemnoase sunt bine mersi. Cum comentati?
Sandu Radu Moldovan: Legislatia s-a schimbat de la o guvernare la alta, iar modul nostru de a opera in teren s-a schimbat conform legislatiei. S-a mers pana intr-acolo incat unii si-au vandut proprietatile si apoi au venit la Politie sa se planga ca li s-a furat lemnul.

Noi am fost cei mai deschisi la toate aceste actiuni. ITRSV spune ca nu are oameni, cei de la ocolul silvic o arunca de pe dreapta pe stanga, ca de fapt e vorba de dreptul de proprietate. Ca ei au obligatia sa pazeasca padurile acolo unde sunt solicitari, in rest nu raspund. Proprietarii au si ei obligatia sa-si pazeasca proprietatile, dar, de fapt, pana la urma toti ajung la Politie. Or, noi nu facem paza. Omul de rand, si pe buna dreptate, vine si intreaba cine ii rezolva lui problema? Si aici incepe o tevatura. Primim reclamatii ca padurea se fura. Nici padurarii nu sunt usa de biserica. Ca proprietarii sa poata exploata au nevoie de avizul lor. Daca nu le dau si lor ceva din padure, nu primesc avizul. Iar oamenii nu vin sa recalme, ei se gandesc ca o sa se plimbe apoi prin instante si mai bine le dau padurarilor ceva.

A doua problema ar fi exploatarile masive. Specialistii care constata furtul sunt cei de la ITRSV. ITRSV nu are oameni. Avem dosare in care de doi ani nu au venit sa faca actul de constatare.

De multe ori refuza sa faca actul de constatare.
Ei vin si spun ca nu are cine sa faca acest act de constatare si te plimba.

Nu au un termen in care trebuie sa vina sa faca aceste constatari?
Nu. Aici e problema. Avem o lege "fara cap si fara coada". Legea e data ca sa fie. De aceea, cand am participat la bilantul Politiei Romane am facut propuneri pentru modificarea Codului Silvic, pentru ca, de fapt, totul pica in sarcina noastra, dar de fapt nu este numai responsabilitatea noastra.

Colaborati bine cu Parchetul?
Da, dar procurorii sunt putini, iar lucrarile ii sufoca. Mai exista o practica. La o caruta de lemne furata i se aplica o amenda, dar nu este trimis in judecata decat in cazul in care fapta se repeta.

De ce nu confiscati mijlocul de transport?
Asa ar fi normal. Legea asa prevede. Dar asta o dispune tot procurorul. Mai e si actul de constatare. Cand ii oprim si nu au documente, legea prevede ca in 48 de ore sa trimita documentele. Asta nu e treaba serioasa. Nu are documentul, i-am confiscat totul si am terminat discutiile. Legile cu privire la exploatarea masei lemnoase sunt incredibil de permisive. Pana nu se modifica Codul Silvic nu facem altceva decat sa ne invartim intr-un cerc vicios.

Cum va explicati ca niste dosare care au probe solide, cum ar fi 73/2004, dosarul 74/2004 etc., sunt taraganate, se dau NUP-uri. Nu e frustrant pentru dvs.?
Refuz orice fel de comentariu cu privire la judecatori. Nu este normal sa se intample asa, pentru ca noi muncim, ne facem datoria, omul de rand nu stie pana unde este competenta Politiei si de unde incepe competenta Parchetului, si toata lumea ajunge la concluzia ca Politia nu-si face datoria.

Oricum, legislatia in domeniu este sub orice critica. Noi putem duce dosarul pana la un anumit punct. De-acolo, dosarul poate fi trecut oricand din penal in civil.

Daca ar exista instante comerciale competente, oamenii si-ar scoate mult mai repede banii in civil decat intr-un dosar penal.

FARA COMENTARII
"Refuz orice fel de comentariu cu privire la judecatori. Nu este normal sa se intample asa pentru ca noi muncim, ne facem datoria, omul de rand nu stie pana unde este competenta Politiei si de unde incepe competenta Parchetului si toata lumea ajunge la concluzia ca Politia nu-si face datoria" - Sandu Radu Moldovan, seful IJP Harghita

"Furtul de padure este foarte greu de probat"

NEPUTINTA. Prefectul de Harghita, Constantin Strujan, considera ca "furtul de padure e foarte greu de probat"
Prefectul de Harghita, Constantin Strujan, este, asemenea sefului Politiei, una dintre autoritatile harghitene care se plang ca, desi sunt la curent cu toate metodele de furt practicate de grofii lemnului, atata vreme cat legea este extrem de defectuoasa, controalele si statisticile alarmante in privinta taierilor ilegale de padure sunt inutile.

Jurnalul National: Domnule prefect, majoritatea autoritatilor cu care am stat de vorba in Harghita se declara neputincioasa in privinta stoparii defrisarilor ilegale...
Constantin Strujan: Toate incercarile noastre de a stopa acest fenomen, la care au participat si reprezentantii Ministerului Administratiei si Internelor, nu au dat mari rezultate. Si va spun si de ce: legislatia, in forma in care se prezinta in acest moment, e facuta sa permita furtul din padure. Din cate stiu, Ministerul Agriculturii are in strategie modificarea Codului Silvic. Va dau si un caz concret. Sa spunem ca politistul il prinde pe un individ cu o caruta de lemne nemarcate. Ca sa dovedeasca infractiunea silvica trebuie sa gaseasca ciotul de unde s-a taiat copacul respectiv. De fapt, nici nu se mai ajunge in instanta, pentru ca procuratura, din lipsa de probe, da neinceperea urmaririi penale.

Bun, si actele de punere in valoare a masei lemnoase nu-i ajuta cu nimic?
Actele de punere in valoare sunt pentru taierile legale de padure. Dar mai e si studiul de amenajistica. Aici se face o evaluare a parcelei care urmeaza a fi exploatata. Sa zicem ca parcela e de 600 de metri cubi. De obicei, studiile de amenajistica se fac la mica intelegere de anumite firme, unele dintre ele capusa. In loc sa scoata pentru exploatare 600 de metri cubi scoate numai 200, dar el de fapt rade padurea. Impreuna cu padurarul sau cu seful de ocol sau cu cineva din structura silvica, pe baza unor "maruntei", rezolva sa i se faca actul de punere in valoare pentru doua sute de metri cubi, dar el marcheaza 600 de metri cubi. Dupa marcare urmeaza actul de transport, eliberat de seful de ocol sau de brigadierul silvic. Daca nu-i verifica nimeni pot face mai multe transporturi cu acelasi act de transport si asa mai departe. Cu legislatia pe care o avem astazi la indemana, furtul de padure e foarte greu de probat.

Ce ar trebui schimbat in aceasta legislatie?
Nu sunt eu cel in masura sa judec acest lucru. Eu va spun doar ce am constatat. Dar este foarte clar ca legislatia a fost facuta ca sa permita jaful. Sa i se dea o forma legala, dar de fapt sa permita si jaful.

In plus fata de fenomenul pe care vi l-am expus mai este si problema composesoratelor. In momentul in care un individ este membru la un composesorat e ca si cum ar fi un fel de actionar la o societate. Proprietatea nu mai este clara. Individul afirma atunci ca s-a furat din padurea lui. Or, padurea este a composesoratului. Aici este iar o serie de discutii in privinta furtului. Individul nu are cum sa demonstreze ca s-a furat din composesorat. Composesoratul trebuie sa se sesizeze. Sunt probleme in modul de functionare a composesoratelor. Composesoratul este o proprietate comuna gestionata de conducere.

ESECURI
"Toate incercarile noastre de a stopa acest fenomen, la care au participat si reprezentantii Ministerului Administratiei si Internelor, nu au dat mari rezultate. Si va spun si de ce: legislatia, in forma in care se prezinta la acest moment, e facuta sa permita furtul din padure" - Constantin Strujan, prefectul judetului Harghita
×