Legea alergiilor a făcut urticarie la naștere

O lege care conferă mai multe drepturi persoanelor cu diverse alergii, adoptată de parlamentari la începutul acestui an și promulgată de președintele României tot atunci, este modificată acum, la finalul anului, după ce alți parlamentari au descoperit că actul normativ plin de bune intenții este și plin de „bube”.

Așteptată de milioane de români, de mai mulți ani, Legea privind protecţia drepturilor persoanelor diagnosticate sau suspectate de diverse alergii a fost votată în unanimitate de Parlament și promulgată de președintele Klaus Iohannis pe 8 ianuarie 2021. Legea nr. 4/2021 a avut ca obiect de reglementare instituirea cadrului normativ pentru protecţia, siguranţa vieţii şi respectarea, în condiţii de egalitate şi nediscriminare, a drepturilor persoanelor cu boli şi afecţiuni alergice, precum şi ale persoanelor care prezintă suspiciunea de a fi diagnosticate cu astfel de afecţiuni. Este vorba despre: astmul bronşic, rinita alergică, alergie alimentară, rinoconjunctivită alergică, dermatită alergică, anafilaxie. 

Documentul prevede, printre altele, faptul că cei suspecți de alergii își pot face gratuit analizele și testele specifice necesare pentru o diagnosticare corectă. În lipsa acestor analize, pentru unii foarte costisitoare, mulți oameni rămân nediagnosticată. De asemenea, copiii care prezintă risc de şoc anafilactic beneficiază, anual şi în mod gratuit, de o doză de adrenalină pentru autoinjectare, iar toate grădinițele, creșele, cantinele școlilor de stat sau private sunt obligate să asigure un meniu adecvat copiilor alergici sau să permită părinților a le aduce în recipiente separate. Totodată, actul normativ legiferează înfiinţarea Registrului naţional pentru evidenţa persoanelor cu boli şi afecţiuni alergice și prevede amenzi usturătoare pentru școlile, grădinițele și cabinetele medicale de stat sau private care nu au în dotare doze de adrenalină. O lege foarte bună, dacă n-ar fi fost făcută prost.

Cabinetele medicale, obligate să cumpere adrenalină scumpă

Legea inițiată de deputatul PSD Cristina Dumitrache, în urmă cu circa 4 ani, a fost publicată în Monitorul Oficial la data de 8 ianuarie 2021, dar nu a fost aplicată niciodată, pentru că Ministerul Sănătății încă nu a elaborat normele metodologice.

În luna septembrie, după 9 luni de la promulgarea Legii 4/2021, alți 20 de deputați PSD au depus în Parlament un nou proiect de lege prin care vor deja să modifice actul normativ. 

În expunerea de motive, inițiatorii acestui proiect spun că, potrivit legii în vigoare, cabinetele medicale individuale, de stat și private, inclusiv cabinetele stomatologice, sunt constrânse să utilizeze doar adrenalina pentru autoinjectare – folosită, în general, de pacienți cu anafilaxie și de persoane fără pregătire medicală, în situații de urgență - deși ar putea face și injecții clasice cu alte tipuri de adrenalină, mult mai ieftine. 

„Având în vedere pregătirea personalului medical care lucrează în aceste cabinete, nu este necesară restricționarea acestora de a deține doar adrenalină pentru autoinjectare, întrucât personalul medical menționat poate administra de urgență prin tehnica injecției clasice și preparate de adrenalină injectabilă sub formă de fiole”, spun inițiatorii, precizând că ambele forme de administrare a adrenalinei sunt eficiente în tratament și, practic, pot salva viața pacientului. 

Prețul face diferența 

Într-un răspuns al Ministerului Sănătății pentru Avocatul Poporului cu privire la obligația spitalelor și cabinetelor medicale de a avea în dotare cel puțin o doză de adrenalină prin autoinjectare, așa cum se stipulează în Legea 4/2021, se precizează că, dacă în unitățile sanitare (spitale, cabinete medicale etc.) există personal medical instruit, se poate utiliza și adrenalina sub formă de soluție apoasă injectabilă (fiole). 

În plus, adrenalina sub formă injectabilă „are un cost mult mai scăzut (aprox. 3,5 lei/fiolă) decât al formei pentru autoinjectare (aprox. 180 lei)”, spun reprezentanții Ministerului Sănătății, menționând că „se impune modificarea legii menționate, demers care trebuie realizat la nivelul Parlamentului României”.

Acest proiect de modificare a Legii 4/2021 a fost adoptat de Senat și se află, în prezent, la Camera Deputaților, care este Cameră decizională. 

Exclusivitate pentru alergologi

Alte „bube” ale Legii alergiilor fac, în prezent, obiectul unui dosar aflat pe rolul Curţii Constituţionale a României (CCR). Mai exact, actul normativ a fost atacat de Avocatul Poporului la CCR pe motiv că afecțiunile alergologice ar fi diagnosticate exclusiv de către medicii alergologi, ceea ce ar fi discriminatoriu față de alți medici specialiști, dar și față de pacienții care nu au acces la alergolog. 

Potrivit Avocatului Poporului, Legea 4/2021 încalcă principiul legalităţii, al egalităţii în drepturi a cetăţenilor, precum şi drepturile la viaţă, integritate fizică şi psihică, la ocrotirea sănătăţii, la viaţa intimă, familială şi privată.

„Soluţia legislativă ce stabileşte competenţa exclusivă a medicilor alergologi în privinţa diagnosticului şi tratamentului bolii alergice şi a identificării suspectului de boală alergică este de natură să încalce dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, coroborat cu dreptul la ocrotirea sănătăţii al acestor categorii de pacienţi asiguraţi prin aceea că, pe de o parte, specificitatea bolilor alergice presupune participarea multidisciplinară a unor diferite specializări medicale pentru a asigura pacienţilor cel mai bun şi eficient tratament în prevenirea, diagnosticul şi tratarea bolilor alergice, iar pe de altă parte, numărul medicilor alergologi nu este suficient de mare încât orice bolnav suspect de boli sau afecţiuni alergice să aibă acces la asigurarea serviciilor de sănătate exclusiv prin intermediul acestei specializări medicale”, este de părere Avocatul Poporului. 

Conform datelor din publicaţia „Activitatea unităţilor sanitare în anul 2019”, la nivel naţional, figurau 220 de medici în specialitatea Alergologie şi Imunologie Clinică, dintre care 87 sunt în unități sanitare private și doar 133 în unităţi sanitare publice.  

În excepţia de neconstituţionalitate referitoare la Legea nr. 4/2021, Avocatul Poporului dă ca exemplu persoanele cu astm, precizând că alergiile reprezintă doar unul dintre factorii care pot declanșa o criză de astm. Boala de reflux gastro-esofagian poate să declanșeze simptome astmatice, iar această afecțiune ar trebui diagnosticată/tratată de gastroenterolog, nicidecum de alergolog. 

„Legea criticată nu permite și altor specialități medicale (pediatrie, pneumologie, dermatologie, gastroenterologie etc.) să acționeze potrivit competențelor medicale și să se implice în prevenirea, diagnosticul și tratarea simptomatologiei specifice bolilor alergice. Prin excluderea celorlalte specialități medicale se creează practic un monopol al actului medical”, mai spune Avocatul Poporului.  

Excepția de neconstituționalitate a fost trimisă pe data de 07.06.2021 de către Avocatul Poporului, iar dosarul 1924D/2021 se află pe rolul Curţii Constituţionale, urmând a fi analizate dispoziţiile Legii 4/2021.