Liderii romani in vizorul pustilor sovietice?

Evenimentele care se petrec intr-un stat dupa trecerea in nefiinta a liderului acestuia sunt atent urmarite de mediile diplomatice, de presa internationala care, toate, cauta in evenimentul respectiv mai mult decat lasa sa se vada derularea faptelor.

O TARA CERNITA. Zeci de mii de oameni au urmat cortegiul funerar. Pe un afet de tun sovietic, tras de un camion sovietic, se odihnea unul dintre cei mai activi adversari ai sovieticilor

Discutam deunazi cu unul dintre fostii mei studenti. "De ce, atunci cand se analizeaza regimul comunist din Romania, criticile cele mai dure sunt adresate lui Ceausescu? De ce se uita ca raul s-a facut o data cu Dej? Elitele Romaniei au fost eliminate in timpul lui Dej! Colectivizarea s-a facut in timpul lui Dej!" "Este foarte adevarat - a continuat - ca, tot in timpul lui Dej, Romania a inceput sa se distanteze de Moscova si ca a inceput sa se reziste presiunii sovietice, dar Canalul, puscariile politice, acestea se uita?" Da, acestea se uita. Dar istoricii nu au voie sa uite si nu au voie sa judece cu partinire. Orice partizanat exclude analiza respectiva din campul istoriografiei. Asadar, cand aplaudam eforturile de a rezista URSS, de a se situa in afara unui razboi declansat impotriva NATO fara provocare, trebuie sa tinem minte si crimele facute in numele socialismului, al luptei de clasa, al dictaturii proletariatului.

"A MURIT UN MARE CONDUCATOR". Pe 18 martie 1965, Marea Adunare Nationala, reunita in sesiune, l-a reales pe Gheorghe Gheorghiu-Dej presedinte al Consiliului de Stat. Pe 19 martie acesta a murit. Imediat a fost desemnat succesorul: Nicolae Ceausescu. Rapiditatea cu care s-au miscat membrii conducerii si l-au anuntat pe noul Numar 1 i-a surprins pe toti intr-atat, incat ambasadorul britanic la Bucuresti consemna intr-o corespondenta zvonul care bantuia in acele zile: liderul roman ar fi murit de fapt inainte, iar decesul i-a fost tainuit tocmai pentru ca Biroul Politic sa aiba timp a se decide asupra inlocuitorului. Tainuirea mortii unui conducator nu era un lucru tocmai neobisnuit, dar astazi cunoastem ca romanii nu l-au folosit. Ne-o spun Maurer, Barladeanu. Sigur ca s-au grabit si stim si de ce - doreau sa evite orice amestec al Moscovei in desemnarea liderului partidului, dar principalii actori ai acelor intamplari nu certifica zvonul pe care diplomatul britanic il noteaza.

CONFESIUNE INAINTE DE MOARTE. William A. Crawford a fost numit seful Legatiei SUA in Romania pe 28 noiembrie 1961, iar la 4 decembrie 1964 nivelul de reprezentare diplomatica al celor doua state a fost ridicat la ambasada. In Ajunul Craciunului, Crawford si-a prezentat scrisorile de acreditare. Avea sa fie, probabil, ultimul diplomat occidental primit de Gheorghe Gheorghiu-Dej. Lunga conversatie avuta cu seful statului roman a fost impartasita de american colegilor sai din NATO la "pranzul lunar". Omologul sau britanic, J.D. Murray, a gasit aceste informatii "fascinante".

Probabil cea mai mare surpriza a fost China. "Despre China comunista, Dej a vorbit ca despre un element periculos din cauza ideilor expansioniste agresive si a ambitiilor militare. Este o modificare in tonul remarcelor sale comparativ cu acela folosit la plecarea ambasadorului italian la sfarsitul lui octombrie. Pare ca si cum romanii ar fi intru catva deziluzionati de srezultatult numeroaselor incercari de a promova concilierea relatiilor chino-sovietice, inclusiv vizita particulara a lui Maurer la Beijing in martie trecut, desi Gheorghiu-Dej este de parere ca ei trebuie sa incerce in continuare si vor mentine rabdatori deschise liniile catre Beijing. El a explicat raspunsul romanilor la scrisoarea lui Zhou En lai din 17 octombrie in legatura cu testul atomic chinez, spunand ca dezaproba ideea experientelor nucleare si spera ca un tratat de interzicere a acestora va fi semnat nu peste mult timp, dar doreste sa exprime clar ca intelege de ce guvernul chinez a simtit necesar sa realizeze testul." In limbaj diplomatic, aceasta ultima parte a mesajului spunea suficent de mult pentru ca romanii sa poata sustine ca in continuare sunt alaturi de chinezi in conflictul lor cu URSS.

Un alt lucru asupra caruia dl Murray se opreste indelung este reducerea duratei serviciului militar obligatoriu, de la doi ani la saisprezece luni (cu exceptia fortelor navale). Dupa parerea ambasadorului american, consemnata de reprezentantul Majestatii Sale, "romanii au adoptat aceasta decizie din propria vointa, fara consultarea celorlalti membri ai Pactului de la Varsovia, care, dupa cate stiu, nu au procedat la masuri similare. Intr-adevar, Gheorghiu-Dej a spus ca initiativa romaneasca a trezit opozitie (nespecificata), iar atunci cand opozantii nu vor fi satisfacuti cu explicatiile romanilor, el le va inchide gura spunand ca "au facut aceasta pentru pace", un motiv impotriva caruia nu sta nici un argument". La mai putin de trei luni de la intrevederea acordata ambasadorului american, Gheorghiu-Dej s-a stins din viata.

UN SUBIECT DE INTERES GENERAL. Evolutia bolii unui presedinte intereseaza pe toata lumea. Un Memorandum intern al FCO din 12 martie evidentiaza pana unde merge aceasta preocupare. Este cunoscut faptul ca, in incercarea de a salva viata liderului lor, au fost aduse echipe medicale din Franta si Marea Britanie. Dupa revenirea din Bucuresti, medicii britanici au stat de vorba cu alti specialisti. De aceasta data din Ministerul de Externe. "La reintoarcerea sa, dr. James (specialist in boli pulmonare, a fost insotit de sotia sa, specialist in boli de ficat) ne-a spus ca Gheorghiu-Dej este pe moarte. A avut impresia ca stirile vor fi facute public in aproximativ o luna, iar alegerea unui succesor ca sef al Statului si prim-secretar al Partidului este luata in considerare". Pasajul subliniat a fost adnotat de unul dintre inaltii functionari aflati in Serviciul Public: "Poate avea consecinte extrem de importante". Daca dr. James a dat un pronostic gresit, evolutia bolii fiind mult mai rapida decat se astepta, dl D.A. Greenhill, functionarul in cauza, a avut mare dreptate!

Intr-o alianta informatia trebuie sa circule de la un membru la altul. Si chiar daca se mai intampla unele sincope, vezi informatiile pe care Corneliu Manescu le-a transmis lui Dean Rusk in noiembrie 1963 cu privire la pozitia Romaniei fata de un conflict care ar contrapune Pactului de la Varsovia Pactul Nord-Atlantic si care nu au fost comunicate celorlalti, sistemul functioneaza. Cazul decesului liderului roman nu a facut exceptie de la regula generala. In Memorandumul sus-citat, semnatarul lui, H.F.T. Smith din Departamentul de Nord al Foreign Office, este de parere ca din moment ce CIA a aflat pe cai proprii despre operatia de prostata si vezica la care a fost supus in 1964 Gheorghiu-Dej, datele care sunt acum in posesia lor trebuie pasate si Ambasadei SUA "in strict secret".

COTIDIAN. Lui Gheorghiu-Dej ii placea sa traiasca. Zambete la primirea unei delegatii de oameni ai muncii

SOVIETICII SI DECESUL LUI DEJ. In ultimii patru-cinci ani, relatiile dintre liderii regimurilor de la Bucuresti si Moscova atinsesera un nivel care putea fi calificat drept "delicat". Permanenta obstructie facuta de Gheorghiu-Dej la planurile sovietice de integrare economica facusera din el un adversar al lui Hrusciov si apoi Brejnev. Exemplul lui fiind molipsitor, Dej nu prea era tinut la inima de liderii de la Kremlin. Mai mult, peste catva timp de la deces au aparut zvonuri insistente cu privire la cauzele imbolnavirii si evolutiei rapide spre exitus. Dar disparitia sa era un eveniment peste care nu se putea trece, ba, asa cum spunea ambasadorul britanic de la Moscova, era un prilej care reclama afirmarea solidaritatii tarilor socialiste. Drept urmare, media sovietica a publicat sau a transmis numeroase corespondente de la Bucuresti, articole despre viata si activitatea sefului Partidului Muncitoresc Roman au aparut in Pravda, Izvestia, liderii PCUS au participat la manifestarile organizate la Moscova de Ambasada Romaniei sau la funeraliile organizate la Bucuresti, orase si unitati de invatamant din URSS au primit numele liderului roman. Dar chiar si asa, lui NoIl H. Marshall i se parea ca "nu s-a facut atat de mult pe cat se astepta". Oricum, intentia cercurilor sovietice era, in optica aceluiasi diplomat, de a imbunatati cu succesorul lui Dej nivelul relatiilor bilaterale.

POVESTEA UNUI DOSAR. Cand in 1997 am avut sansa sa intru pentru prima oara la Public Record Office (ulterior numite The National Archives), am identificat in fondul Foreign Office 371 un dosar al carui continut era "fierbinte": relatii romano-sovietice, tentative de asasinat impotriva lui Gheorghiu-Dej. Am solicitat dosarul, primind dupa aproximativ o jumatate de ora raspunsul: "acest dosar se poate studia numai cu aprobarea Secretarului Foreign Office". Neputand obtine aceasta aprobare in cele cateva zile cat mai stateam la Londra, mi-am zis ca, in bunatatea lui, Dumnezeu ma va ajuta sa continuu cercetarile in arhivele britanice cu alt prilej. Patru ani mai tarziu, aceasta ocazie s-a ivit. Crezand ca dosarul a fost intre timp declasificat (cei 30 de ani trecusera de mult), l-am solicitat si din nou am primit acelasi raspuns. Interesandu-ma de timpul necesar unei interventii la Foreign and Commonwealth Office mi s-a spus ca sunt necesare mai multe saptamani. Inca o data m-am gandit la pronia cereasca. In vara urmatoare am zburat din nou la Londra. Din timp am scris la FCO rugandu-i sa declasifice dosarul. Am primit un raspuns incurajator, ceea ce m-a determinat sa le comunic datele sosirii si plecarii mele. Un alt mesaj m-a descurajat: sa nu ma grabesc, actiunea dureaza, comisia nu se intruneste pentru un singur dosar etc. Avand totul aranjat nu am putut amana calatoria. La circa o saptamana de la revenirea mea de la Londra, FCO imi transmitea ca dosarul a fost declasificat si pot veni la Public Record Office sa-l studiez! O alta ocazie de a calatori la Londra s-a ivit peste doi ani, in vara lui 2004. Am cerut din timp confirmarea declasificarii dosarului. Am primit-o de la directorul oficiului Public Relations al Arhivelor britanice. Ajuns la Arhive, prima cerere a vizat dosarul respectiv. L-am primit. Se deosebea de toate celelalte studiate de mine pana atunci. Stampila "Inchis pana in 1996" (conform reglementarii celor 30 de ani) fusese taiata si inlocuita de alta - "Retinut de Departament sub sectiunea 3(4)" a Legii Arhivelor din 1958. Dupa declasificarea obtinuta de mine, si aceasta stampila a fost stearsa si inlocuita cu "Document PRO, se pune la loc 22 iulie 2002". Nu doar coperta dosarului era diferita; fiecare pagina a dosarului era clasificata SECRET, a doua ca importanta in regimul documentelor din Regatul Unit. Ce anume determinase Foreign Office sa retina aproape zece ani peste termenul de gratie dosarul respectiv?

UN PERSONAJ COMPLEX. Baronul Ioan Mocsonyi-Starcea facuse parte din grupul complotistilor din jurul regelui Mihai care, la 23 august 1944, il rasturnasera pe maresalul Ion Antonescu. Dupa arestarea sa in 1947, baronul Mocsony a fost condamnat la 15 ani de inchisoare. Doar rolul jucat in eliminarea lui Ion Antonescu l-a salvat de 25 de ani de puscarie pe care i-a cerut Procuratura. In detentie a fost contactat de doua inalte personaje ale regimului, generalii Draghici, ministrul Afacerilor Interne, si Negrea, secretar de stat la Departamentul Securitatii, care l-au constrans sa-si scrie memoriile si i-au cerut ca dupa eliberare sa lucreze pentru Securitate. Mocsonyi-Starcea a refuzat. La sfarsitul anului 1962 a fost eliberat din inchisoare, doi ani mai tarziu permitandu-i-se sa paraseasca Romania. Ajuns in Elvetia, a fost contactat de functionari britanici aflati la post in acea tara. Cel care s-a intalnit cu el la 2 septembrie 1965 a intocmit mai multe Note care au fost transmise Departamentului de Nord din FO, care le-a evaluat. Din aceste documente bine pazite reies mai multe lucruri interesante. "Cu putin timp inainte de a pleca din tara, Starcea s-a intalnit cu inalte personalitati politice si ale serviciilor secrete, inclusiv Maurer, primul ministru, si Draghici, care i-au cerut sa devina agent de informatii dupa ce paraseste Romania. I-a fost oferita si o considerabila suma de bani. Inca o data, el a refuzat. Starcea locuieste acum in Geneva, Elvetia, si are rude, un frate si un unchi, in Regatul Unit" - se incheie una dintre Notele intocmite dupa discutiile cu Mocsonyi-Starcea.

Prima evaluare a personajului a facut-o interlocutorul sau, domnul Patrick Walker: "Starcea este un personaj complex si gasesc ca este dificil sa ajung la o concluzie in legatura cu el. Este clar ca a suferit mult sub regimul comunist, dar in general lasa impresia ca transmite corect ceea ce stie sau ce i s-a spus, desi nu poti fi absolut sigur in cazul unei persoane cu experienta sa. Pe de alta parte, este evident ca pastreaza o mare loialitate Romaniei, este familiarizat personal cu oficialii comunisti de rang inalt si admite ca in circumstantele actuale din Romania el ar urma o politica similara cu a comunistilor. Este relevant ca si-a mentinut pasaportul romanesc, refuzand unul elvetian, si chiar si l-a reinnoit". Dupa evaluarea personajului a urmat aceea a informatiilor pasate. "Cu privire la informatiile politice, este de-a dreptul remarcabil ca inalte oficialitati romane au fost atat de sincere cu el in legatura cu detaliile relatiilor romano-sovietice. Concluzia evidenta este ca ele nu au nici un fel de obiectii ca aceste informatii sa ajunga in Vest. Daca asta nu face informatiile mai putin credibile, oricum trebuie sa le tratam cu oarecare rezerva."

DE VEGHE. "Nu te vom uita nicicand, draga tovarase Gheorghiu". Nu a trecut mult timp si Nicolae Ceausescu a inceput razboiul cu Dej si restul echipei acestuia

TENTATIVE DE ELIMINARE A LUI DEJ. Potrivit baronului Mocsonyi-Starcea au existat trei incercari de a-l elimina pe Gheorghiu-Dej. Despre primele doua informatiile sunt putine, se pare ca la a doua tentativa liderul roman ar fi fost ranit. Daca astazi am avea acces la arhiva Dej am putea sti ceva mai mult despre acestea!

Mocsonyi cunostea mai multe despre a treia incercare: ar fi avut loc in mai 1964 si urma a fi adusa la indeplinire de o... actrita, prietena apropiata a Licai Gheorghiu, fiica cu pretentii de star de cinema a lui Dej. Se pare ca rusoaica a fost pregatita de atasatul militar al URSS, care i-a pus la dispozitie si arma - un pistol de plastic cu o sageata otravita. Ascunsa in cocul actritei, arma a scapat controlului, dar cand, in timpul pranzului, rusoaica a vrut sa-l foloseasca bodyguardul lui Dej a imobilizat-o. Nedorind sa strice si mai mult relatiile cu Moscova, Dej ar fi iertat-o.

Destul de greu de crezut totusi o asemenea poveste, cu un Agent 007 "rosu" si in fusta. Putin probabil ca KGB, care avea la dispozitie faimoasele unitati Smers, sa apeleze la un amator pentru o asemenea misiune delicata. Daca ea a fost inventata, intrebarea este de ce au facut-o, doar pentru consumul serviciilor speciale occidentale? Sau doreau sa evidentieze ca relatiile romano-sovietice erau chiar mai proaste decat se cunostea?

Si alte informatii transmise de Starcea, incursiuni sovietice peste frontiera comuna in iarna lui 1963/ 1964, solicitarea sovieticilor ca Bodnaras sa conduca un complot anti-Dej, sunt greu credibile. Vom putea sti adevarul nu atunci cand Arhivele Nationale britanice vor permite accesul la documente ale serviciilor speciale, ci atunci cand arhivele din Romania se vor deschide cercetatorilor.

ION RATIU. In discutiile purtate cu P.J. Walker, Mocsonyi-Starcea s-a referit la activitatea unor membri ai emigratiei. Despre Comitetul National Roman din New York, condus de Constantin Visoianu, el a spus ca este "in afara timpului si in solda americanilor, dar Ratiu Ion, care este casatorit cu o englezoaica bogata (Elizabeth, nascuta Pilkington), este independent si mai realist in atitudine in situatia politica actuala". Informatiile care circulau intre emigrantii romani erau ca lui Ratiu autoritatile de la Bucuresti ii oferisera chiar postul de ambasador la Londra daca reusea sa atraga bani in Romania. Comentariul facut de dl Walker evidentiaza tinta demersurilor celui ce peste ani a revenit in tara sa punand umarul la inscrierea ei in randul democratiilor lumii: "In general, politica sa este de a exploata disensiunile dintre Rusia si Romania, incurajand nationalismul romanesc pentru a elibera tara de comunism".

EVALUAREA FINALA. A fost efectuata de doi specialisti in spatiul si problematica romaneasca: B.L. Crowe, de la Departamentul de Nord, si colonelul Boxshall, de la SIS, nimeni altul decat ginerele printului Barbu Stirbei. "In ceea ce priveste povestea lui Starcea, oricat de cinstit ar fi el, suntem sceptici asupra valorii ei. Suntem de acord cu explicatia ca autoritatile romane doresc ca asemenea povesti sa aiba greutate in Vest cu scopul de a mentine impresia unor relatii acute romano-sovietice si a independentei Romaniei." Valoarea indoielnica a informatiilor lui Mocsonyi-Starcea este reliefata de aprecierea facuta asupra lui Ceausescu: "crede ca va fi mai pro-sovietic decat Gheorghiu-Dej". La aceasta, cei doi evaluatori britanici au replicat: "Ceausescu este cel putin la fel de antisovietic ca si Dej, daca nu chiar mai mult".

Intentia acestui serial a fost de a pune la dispozitia cititorilor Jurnalului National un crampei din ceea ce poate fi numit "imaginea celuilalt". De la tentativele de desprindere de Moscova pana la intentia reala sau visata de a construi hovercraft-uri dotate cu armament nuclear, se desprinde un tablou extrem de complicat, care trebuie pus fata in fata cu imaginea realizata pe baza informatiilor din arhivele romanesti si, in final, cu situatia reala.

PRIVIRE REVIZUITA

"Despre China comunista, Dej a vorbit ca despre un element periculos din cauza ideilor expansioniste agresive si a ambitiilor militare. Este o modificare in tonul remarcelor sale comparativ cu acela folosit la plecarea ambasadorului italian la sfarsitul lui octombrie.Pare ca si cum romanii ar fi intru catva deziluzionati de srezultatult numeroaselor incercari de a promova concilierea relatiilor chino-sovietice" J.D. Murray