Lista lui Liviu Turcu

Intr-un demers ce vizeaza reforma morala a clasei politice romanesti, Liviu Turcu, analist al realitailor din tara noastra, isi continua argumen-tatia, oferind o mana de ajutor autoritatilor. Potrivit lui Turcu, asanarea morala a societatii a fost torpilata de la bun inceput de forte si de grupuri de interese care s-au vazut amenintate. Lista lui Liviu Turcu este testul acestei asanari morale, un test de credibilitate si de corectitudine din partea institutiilor abilitate.

Reactii - Contre la lista lui Turcu In urma cu mai bine de trei saptamani am convenit, cu acordul directorului Jurnalului National, domnul Marius Tuca, sa incepem un proiect menit sa sprijine public initiativa politica cunoscuta drept "reforma morala a clasei politice romanesti". Un angajament asumat fara rezerve de presedintele Traian Basescu, de premierul Calin Popescu Tariceanu si de mai toti liderii partidelor politice.

Mai mult decat atat, intr-o premiera absoluta pentru perioada postdecembrie 1989, s-a dispus, via Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT), ca intreaga arhiva a fondului informativ al Directiei Securitatii Statului (DSS) aflata inca in patrimoniul Serviciului Roman de Informatii (SRI) si Serviciului de Informatii Externe (SIE) sa fie transferata de urgenta la Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS), astfel incat procesul sa fie incheiat pana la 1 ianuarie 2007. Adica pana la data intrarii Romaniei in Uniunea Europeana.

O decizie primita cu interes de catre cancelariile si cercurile politice occidentale, care au vazut in aceasta initiativa o oportunitate pentru romani de a-si solutiona fie si in ceasul al doisprezecelea ceea ce societatea civila, o parte a partidelor politice si romanii in general considera a fi o importanta restanta de ordin istoric.

POVARA. Perpetuarea prezentei la nivelul elitei politice din Romania a fostilor activisti ai Partidului Comunist, fie ei si din linia a doua, ca si a unui important segment de colaborationisti aflati in totala dependenta de fostele structuri ale Securitatii a constituit o grea povara pentru IMAGINEA SI CREDIBILITATEA politica a Romaniei pe plan international. De aici binecunoscutul statut de "oaie neagra" si de entitate aflata in postura de "remorca penibila" in cadrul structurilor europene si internationale.

Ca si in alte randuri, actuala decizie politica privind "reforma morala vizand renovarea clasei politice romanesti", desi clamata cvasiunanim la nivelul declaratiilor formale, a fost in realitate torpilata, sabotata inca de la bun inceput de forte si de grupuri de interese care s-au vazut direct amenintate in a pierde pozitiile de importanta strategica obtinute dupa decembrie 1989. Neconcordanta intre vorba si fapta, ca si capacitatea reala de a maslui in plan legislativ si executiv procesul crearii unor structuri institutionale eficiente pentru atingerea scopului formal declarat au condus la aparitia unui "tigru de hartie", respectiv CNSAS.

INSTRUMENT. Si, ca si cum acest lucru nu ar fi fost suficient de condamnabil sub aspect politic si moral, CNSAS a devenit din momentul crearii sale, in urma cu peste sase ani, un instrument utilizat uzual in "rafuiala" politica dintre principalele grupuri de interese aflate in sfera puterii. Sau, si mai grav, pentru acordarea pe banda rulanta de certificate exculpatorii pentru o anumita clientela politica altfel compromisa. Am asistat si, din pacate, inca asistam la un montaj de tip Potemkin de proportii epopeice, in care o tema de importanta capitala pentru imaginea si credibilitatea tarii pe plan international este pur si simplu manipulata discretionar de forte ce-si pun propriile interese de grup deasupra intereselor nationale.

Citește pe Antena3.ro

Jeff Bezos și-ar face nuntă de 600 de milioane la Aspen, chiar după Crăciun. Cine este logodnica miliardarului, Lauren Sanchez

PROIECT. Demascarea acestui proces manipulativ a facut obiectul ultimelor analize si a stat la baza colaborarii directe cu redactia cotidianului Jurnalul National. Noul proiect, inceput, asa cum am mentionat, cu mai bine de trei saptamani in urma, a pornit la drum - cum se spune - cu o trimitere analitica la starea de fapt pe care am intitulat-o nu intamplator "Romania, intre perceptie si realitate". Apoi am resimtit necesitatea, prin publicarea analizei pe tema colaborationismului, de a da opiniei publice ocazia de a intelege intreaga complexitate a acestui fenomen si a oferi o "busola"" orientativa in hatisul manevrelor diversioniste menite sa impinga intregul proces intr-o totala deriva.

ANALIZA. A fost o invitatie ca toti sa folosim acelasi sistem de referinta in judecarea ipotetica a unui caz sau altul. Saptamana trecuta, timp de cinci zile, cotidianul Jurnalul National a publicat aceasta analiza sub titlul "Colaborationismul la romani", tocmai pentru a releva intre altele si faptul ca procesul "dosariadei" se desfasoara inadecvat atat la nivelul cadrului institutional (CNSAS), cat si la nivelul metodologiei utilizate. Este o analiza "tehnica", ce nu poate fi asociata unei pozitii politice partizane. Decizia CSAT de a transfera fondul informativ al fostei DSS la CNSAS, DACA SE VA APLICA CORECT, are implicatii extrem de serioase asupra vietii politice romanesti. Avandu-se in vedere consecintele dramatice ale procesului de "renovare a clasei politice", nimeni nu trebuie sa se astepte ca cei vizati vor sta simplu spus cu mainile in san. Nu mai este pentru nimeni azi un secret ca in ultimii 16 ani arhiva Securitatii a facut pe rand obiectul actiunilor de "devalizare", "masluire", "tranzactionare", "radiere" s.a.m.d. fie la ordin politic superior, fie ca urmare a deciziei unor cadre de comanda din interiorul serviciilor de informatii.

SEMNE DE INTREBARE. Cazul Varujan Vosganian constituie o dovada indubitabila in acest sens, in pofida caracterului pur periferic si "neplanificat" in cadrul proiectului convenit cu Jurnalul National. Aceasta situatie ridica serioase semne de intrebare cu privire atat la nivelul integralitatii arhivei, cat si al corectitudinii celor ce conduc institutiile abilitate sa asigure un proces corect al transferului catre CNSAS. Ca aceasta corectitudine este discutabila se poate constata cu destula usurinta chiar de catre CNSAS, atunci cand, chiar fiind putin familiarizati cu metodologia de lucru a fostului DSS, se realizeaza ca asupra documentelor primite s-au efectuat modificari uneori de-a dreptul grosolane, inclusiv la nivelul jachetelor microfilmate.

TRIERE. Pentru mine personal este limpede ca partea cea mai sensibila a arhivei, adica cea incluzandu-i pe cei ce au facut cariere politice sau continua sa fie plasati in pozitii socotite strategice in sistemul economic si financiar, a fost triata si "tunsa" in mai multe randuri in ultimii 16 ani. Faptul ca la conducerea serviciilor de informatii s-au perindat diferite persoane cu o experienta nula la nivelul muncii de informatii s-a constituit intr-o circumstanta agravanta pentru actuala stare de lucruri.

Cand actuala conducere a serviciilor de informatii raporteaza presedintelui tarii ca dosarul X sau Y nu exista, asta nu inseamna CA NU A EXISTAT, CI A FOST SCOS DIN ARHIVA candva in ultimii 16 ani. Se intra astfel intr-o aparenta fundatura demna de cuadratura cercului. Spun aparenta, pentru ca solutia, in conditiile unei minime corectitudini ierarhice, este sa se investigeze la modul serios la nivel tehnic (adica folosind metodologia muncii de evidenta informativ-operativa) CAND, CUM SI DE CATRE CINE S-A EFECTUAT PROCESUL DE "ALTERARE" A FONDULUI ARHIVISTIC ACTUAL. In caz contrar, este vorba nu numai despre INCOMPETENTA, ci si despre COMPLICITATE sub lozinca pur birocratica a lui "noi predam ceea ce exista acum in posesia noastra".

DECIZIE. In aceste conditii, de comun acord cu directorul Jurnalului National, domnul Marius Tuca, am decis ca este momentul sa ies din cenzura autoimpusa dupa decembrie 1989 si sa dau o mana de ajutor sefului statului, premierului si liderilor partidelor politice care s-au aliniat oficial si de bunavoie procesului de "reforma morala a clasei politice", acum, in pragul intrarii Romaniei in "familia democratiilor europene". O voi face sugerand, fara a-mi asuma atributiile incredintate de Parlament CNSAS, ca aceasta sa ia cu prioritate spre analiza situatia unui numar de politicieni importanti din viata politica de azi a tarii, solicitand direct in regim de urgenta de la serviciile de informatii toate documentele ce ii privesc pentru perioada anterioara lui decembrie 1989, indiferent de forma de arhivare. Pentru cei care, dintr-un motiv sau altul, au continuat, indiferent de forma concreta, colaborarea cu noile servicii si deci vor apela la legea in vigoare cu privire la nedeconspirarea bazei curente de lucru se ridica o problema de ordin politic extrem de serioasa: este normal ca intr-un sistem politic autodeclarat ca fiind democratic, la peste 16 ani de la caderea fostului regim, sa acceptam prezenta la varful clasei politice a ofiterilor acoperiti, a colaboratorilor, a surselor de informare si influenta inregimentate in structuri informative operative??? In acest caz se mai pune intrebarea cine pe cine controleaza si raspunsul este cat se poate de evident.

Politicienii si alte figuri ale vietii publice pot, intr-un sistem democratic, sa participe sau sa sprijine INCIDENTAL anumite operatiuni informativ-operative de importanta exceptionala pentru tara respectiva. Acestea sunt insa exceptii, si nu regula. Altfel, cand se amesteca intr-o democratie incipienta sau subreda precum cea din Romania cariera politica cu sprijinul ocult al serviciilor de informatii, rezultatul este unul catastrofal pentru corectitudinea competitiei politice, creandu-se handicapuri ce altereaza in cele din urma insusi fundamentul mecanismului democratic al sistemului politic. Are Romania nevoie hic et nunc de o astfel de situatie cand se afla in anticamera Uniunii Europene?

TEST DE BUNA-CREDINTA. Lista pe care o supun atentiei CNSAS, fara a fi exhaustiva, este un test de buna-credinta pentru toti cei implicati de facto si de jure in angajamentul politic de a contribui direct la reformarea clasei politice si implicit la imbunatatirea imaginii si credibilitatii Romaniei pe plan international.

Nota: Titlul, supratitlul si intertitlurile apartin redactiei.

Cititi Vocea Americii"" - Interviu cu Liviu Turcu (1989)

Click pt. a accesa arhiva