Magiun de Topoloveni, dosit în raft

Avem un singur produs alimentar românesc listat în baza de date a Comisiei Europene, magiunul natural de prune Topoloveni. Ce facem acum cu el? Îi punem producătorului beţe-n roate, evident. De ce? Nu se ştie. Dar important este să nu se mai audă de el. Cine? Sistemul.

Cum a ajuns produsul în baza de date a Comisiei Europene? Nu, nu cu şpagă, că la Bruxelles lucrurile funcţionează altfel. Paşii pe care i-a urmat Bibiana Stanciulov, proprietara fabricii de magiun natural de prune Topoloveni, au fost mulţi şi greoi. Mai întâi a salvat de la pierzanie fosta fabrică de conserve din Topoloveni, aducând la standarde europene secţia de producere a magiunului. Vă veţi întreba cu ce bani. Cu bani europeni, fonduri FEADR.

Jumătate din bani i-a pus ea, jumătate ei. Partea ei vine dintr-un alt împrumut, obţinut de la o bancă comercială din România. Trebuie să dea înapoi aproape un sfert de milion de euro. Bibiana Stanciulov ar putea pune capul liniştită pe pernă seara, dacă cursul euro nu ar fi galopat într-un an de la 3,7 ron la 4,3 ron. Dar cum statul român nu are nici un interes să sprijine afacerile care merg sau care ar putea merge, nu primeşte nici un fel de sprijin. Ştia asta de la început.

Vă veţi întreba de ce s-a mai legat atunci la cap fără să o doară? Pentru că se săturase să ambaleze magiunul în butoaie şi să îl vândă austriecilor şi nemţilor, care apoi îl amestecau cu zahăr şi alte substanţe că să îl "lungească" şi îl vindeau cu 15 euro borcanul. Acesta este motivul pragmatic. Mai are unul care ţine de suflet: pentru ca românii să aibă pe masă un produs tradiţional, fabricat după o reţetă veche de un secol, în care nu au fost adăugate nici un fel de substanţe chimice sau zahăr.

VIITORUL SUNA BINE
După căutări îndelungate prin arhive, Bibiana Stanciulov a aflat că magiunul este fabricat în Topoloveni încă de la începutul secolului trecut, aşa că a întocmit dosarul pentru obţinerea protecţiei la nivel naţional. Au urmat controale peste controale de la organismele de certificare şi analiză a produsului şi a fabricii, sub îndrumarea Oficiului Naţional al Produselor Tradiţionale şi Ecologice. Într-un final au obţinut protecţia la nivel naţional, iar cei de la Ministerul Pădurilor, Apelor şi Dezvoltării Regionale au trimis documentaţia la Comisia Europeană, pentru indicaţia geografică protejată.

Pe lângă o ştampilă în plus pe etichetă, această protecţie se traduce şi prin faptul că nimeni nu mai are voie să folosească această denumire. Accesând site-ul http://ec.europa.eu/agriculture/quality/door/list.html., care este baza de date a produselor tradiţionale recunoscute oficial de Uniunea Europeană, se poate vedea că singura marcă românească înregistrată este cea a magiunului natural de prune Topoloveni. Evident, producătorul are mai multe obligaţii decât drepturi, dar totul este în favoarea consumatorului. Dacă ar fi simplu, nu am avea şi noi mai multe produse înregistrate?

Una dintre condiţii este păstrarea reţetei, fără nici o schimbare. Nerespectarea acestei condiţii ar atrage după sine nu numai retragerea protecţiei, dar şi pierderea reputaţiei produsului pe piaţă. Acum este clar de ce avem doar un singur produs listat în baza de date a Comisiei Europene?

Toate bune şi frumoase până aici.
În viaţa magiunului natural de prune Topoloveni se întâmplau lucruri deosebite. Analizele efectuate de Institutul de Cercetări Alimentare şi de Laboratorul Naţional de Încercări Larex i-au arătat Bibianei Stanciulov că nici nu ştie ce produce. Un medicament, bun la toate. Previne îmbătrânirea precoce, ajută la ameliorarea constipaţiei, are fibre, este anticancerigen, este mai antioxidant decât broccoli şi câte şi mai câte.

Ca orice comerciant ce îşi laudă mărfa, agăţată de capacul borcanului a apărut o cărticică în care sunt descrise efectele benefice ale vitaminelor, mineralelor şi fibrelor ce se găsesc în componenţa magiunului. Toate acoperite de o bibliografie ştiinţifică impunătoare şi de analize de laborator. Profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, a spus despre magiunul natural de prune Topoloveni că îi aduce în suflet bucuria că pe piaţa românească există un produs de calitate.

Analize realizate la ICA l-au făcut pe prof. dr Mencinicopschi să încadreze magiunul în categoria alimentelor funcţionale şi să declare, cu părere de rău, că pruna, care este un fruct atât de sănătos, este dată la o parte. Mai mult, renumitul profesor a ţinut să menţioneze că prin procesul de fabricaţie, folosirea de cazane duble cu aburi, se păstrează toate calităţile nutriţionale ale prunei.

PROTECŢIA CONSUMATORILOR CU AMENZI HILARE
Control al inspectorilor Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor la un supermarket din Brăila. Magiunul natural de prune Topoloveni este amendat. De ce? Chipurile, reclamă înşelătoare. Din viteză (sau poate din alte motive), inspectorul constatator scrie pe amendă o sumă mai mică decât cea prevăzută în lege. Poate a observat şi el, într-un final, că toate informaţiile înscrise pe acea etichetă au o acoperire ştiinţifică.




Nu trec 10 zile, alţi inspectori, de data aceasta în Craiova, vor să scrie o amendă pentru că lista de ingrediente nu este clară, aşa cum au declarat surse din interiorul magazinului. Să vedem ce scrie pe etichetă: "Prune proaspete româneşti". Foarte clar pentru unii. Inspectorii însă s-au întrebat: "Prune, prune... Şi mai ce?". Evident, li se arată analizele de la LAREX, laboratorul oficial al ANPC, unde scrie negru pe alb că "magiunul natural de prune Topoloveni nu are în compoziţie zahăr sau aditivi alimentari".

Acum, nouă nu ne este clar de ce îşi dau singuri cu stângul în dreptul şi, mai ales, cine le cere acest lucru. Până la urmă s-au convins că nu e acesta un motiv de amendă, dar dacă tot se apucaseră de scris au zis să mai caute ceva. Şi au şi găsit. Adresa web de pe borcan nu poate ţine locul unei adrese fizice. Poate fi într-adevăr motiv de amendă. În 1914, când s-a produs prima dată magiunul în Topoloveni, nu existau computere. Pentru următoarea amendă, ar putea găsi motive mult mai puternice: nu sunt specificate numele celor care au cules prunele, paşaportul prunelor (că doar scrie că sunt româneşti şi poate nu e aşa)...

RAFTUL DE HIPERMARKET, PREA SCUMP PENTRU PRODUSE NATURALE
Magiunul natural de prune Topoloveni se vinde doar în două supermarketuri, un hipermarket şi un magazin "cash and carry". De ce? Pentru că plata taxelor de raft în celelalte ar fi sinonimă cu falimentul. Nici viaţa în magazinele unde este listat produsul nu este prea roz, pentru că magiunul este bine ascuns în rafturi. Din moment ce au încasat toate dările pentru intrarea în magazin, ce motiv mai au retailerii să îl pună la vedere? Cumpărătorii? Ei pot foarte bine să îl caute sau să meargă la târgurile şi festivalurile pe la care Bibiana Stanciulov şi fiica ei îşi fac promovare în fiecare săptămână. Altă variantă să vândă nu au.

Chiar şi aici se luptă cu lipsa de educaţie a românilor într-ale alimentaţiei. "8 lei??!? E scump, foarte scump." Normal, dincolo era mai ieftin. Numai că "dincolo", în borcan alături de fructe se găsesc coloranţi, pectină sintetică, zahăr în proporţii uriaşe şi câte şi mai câte. Relevantă este întrebarea pusă de o puştoaică la un târg din Cluj: "Săru'mâna, doamnă! Cu ce aromă este dulceaţa?". Cât timp copiii vor crede că mâncarea se face din arome, un produs natural nu prea are şanse.

CUM STĂ MAGIUNUL NATURAL DE PRUNE TOPOLOVENI CU PROMOVAREA?
Foarte prost. De ce? Un exemplu. "Săptămâna porţilor deschise" la Uniunea Europeană. Se organizează un bufet cu produse tradiţionale româneşti. Autorităţile din Prahova sunt cele care au pornit acţiunea. Autorităţile din Argeş, judeţ care deţine singurul produs românesc pe care îl ştiu europenii, au omis acest eveniment prin care puteau să îşi facă promovare şi lor. Dar dacă stăm bine să ne gândim, Argeşul este foarte cunoscut la nivel naţional prin multitudinea de subiecte de presă pe care le-a generat în ultimul timp.

În final, nu ne rămâne decât să ne întrebăm ce mai urmează şi când se vor trezi şi autorităţile locale şi centrale. Suntem siguri că Bibiana Stanciulov nu este singura care are de făcut slalom printre răuvoitori, dar până acum este singura care a avut curaj să scoată capul dintre hârtiile cu datorii la bănci şi să lupte pentru munca ei de ani de zile.

 

Produs fără E-uri, prins în mijlocul scandalului CNA
Şedinţele acide ale Consiliului Naţional al Audiovizualului au fost îndulcite de magiunul de Topoloveni. În contextul scandalului iscat între Silviu Alupei şi patronatul Romalimenta, din cauza dezvăluirilor făcute de acesta cu privire la aditivii alimentari cancerigeni, preşedintele CNA, Radu Popescu, i-a întrebat pe cei prezenţi de ce producătorii de magiun pot face un produs curat, fără alte adaosuri.

Vădit iritat de o astfel de întrebare, preşedintele Romalimenta, Sorin Minea, dar şi armata de reprezentanţi ai firmelor producătoare de alimente incriminate de Alupei, l-au acuzat de Radu Popescu că deturnează scopul întâlnirii, pomenind despre un produs care nu conţine nici un aditiv alimentar şi nu are nici zahăr adăugat. Totuşi, preşedintele CNA, dar şi alte persoane prezente în sală au continuat să se întrebe cum de cei reprezentanţi de Romalimenta nu pot face cercetări pentru a scoate pe piaţă produse fără E-uri, pentru a nu mai fi puse în situaţia de a fi atacate de contestatarii folosirii aditivilor alimentari.