Jurnalul Naţional: Cifra de 2.000 de mandate de interceptări pe an, pe care aţi avansat-o în acest interviu, este globală, adică include şi interceptările realizate pentru Parchet, şi pe cele proprii ale SRI?
George Maior: Nu facem evidenţe pentru Parchet. Sunt doar ale noastre.
Sunt voci care acuză public SRI că monitorizează 27 de ziarişti fără mandat.
Este falsă această supoziţie. Am văzut pe cineva, nu ştiu dacă este ziarist sau nu...
Vă referiţi la Sorin Roşca Stănescu.
Da, am văzut afirmaţii că sunt monitorizaţi un număr de ziarişti. Aceste afirmaţii sunt false şi, iarăşi, interesate.
Nu există această monitorizare sau nu este a dumneavoastră?
Eu vorbesc din calitatea de director al serviciului. Nu există o asemenea monitorizare şi trebuie spus clar că aceasta este o acţiune de intoxicare.
Puteţi preciza un moment, de când sunteţi directorul SRI, în care serviciul a făcut toţi banii? O misiune sau operaţiune remarcabilă?
Sunt foarte multe operaţiuni de acest tip despre care nu pot să vorbesc.
Una despre care să puteţi vorbi.
Nu pot, pentru că aş afecta mijloace, metode şi surse foarte preţioase din exterior şi ar crea o problemă gravă din punct de vedere extern. Am să folosesc acel aspect public, al modului în care s-a gestionat cel mai mare eveniment din istoria României şi a NATO din punct de vedere informativ, Summitul NATO de la Bucureşti. Misiunea de securitate a fost catalogată ca exemplară şi este predată această "experienţă" în alte state care organizează asemenea manifestări şi care vedeţi că uneori degenerează datorită altor factori în elemente grave de securitate. Nu e vorba despre contracultură sau despre anarhism, ci despre un potenţial de ameninţări de alt tip.
Au existat astfel de ameninţări pe parcursul Summitului?
Nu comentez acest lucru.
Când v-a sunat Traian Băsescu ultima oară?
Am o relaţie bună cu preşedintele, în termeni instituţionali şi, paradoxal, o spun foarte sincer, serviciul este extrem de liber în a-şi realiza misiunile în această configuraţie instituţională. Acest lucru nu poate decât să ne bucure profesional.
În perioada 2005-2006, SRI şi CNSAS au fost vedetele scenei politice prin campaniile de deconspirare a foştilor colaboratori cu notorietate ai Securităţii. Acum, după cinci ani, cu ce impresie aţi rămas? A fost o vendetă politică, au fost lupte între două facţiuni care aveau fiecare informaţiile proprii?
Că în sfârşit la nivelul istoriei frumoase şi urâte a României se încheie o pagină.
Chiar credeţi că se încheie?
Da, cred. Şi dacă acest lucru ar fi fost făcut poate din anii ’90, ar fi fost poate mult mai bine pentru sănătatea morală generală a naţiunii. Nu s-a făcut, şi această prelungire a creat speculaţii şi mitologii şi a generat anumite greşeli pe care le-am spus, inclusiv din partea SRI. Dar acum SRI este complet eliberat de această chestiune şi e timpul ca oamenii să judece mai calm şi mai contextualizat o perioadă dificilă din istoria naţională şi cred că e dreptul lor. Că se realizează interpretări din afara serviciului, discuţii, victimizări sau învinovăţiri e o altă chestiune. Vedeţi tribulaţiile prin care trece societatea.
Aţi fost politician înainte de a fi directorul SRI. După ce nu veţi mai avea această funcţie, vă gândiţi să redeveniţi politician?
Am toate opţiunile deschise, nu neapărat pentru acest lucru.
După ce aţi avut funcţia de la SRI, aţi ajuns să cunoaşteţi politica românească mult mai bine decât înainte. Mai credeţi în Albă-ca-Zăpada?
În primul rând, am ajuns să cunosc securitatea naţională a acestui stat foarte bine, şi nu neapărat politica. Şi cred că e foarte important ca un director, după ce-şi finalizează un mandat, să aibă capacitatea de a nu folosi în nici un fel informaţiile stocate în memoria sa pentru scopuri de tip politic, iar eu am această capacitate.
În ceea ce priveşte relaţiile ex-terne, în ce ligă jucăm?
În liga cea mai selectă şi pe anumite zone, inclusiv cea contrateroristă, suntem printre cei mai respectaţi din lume.
Cum simţiţi respectul acesta? În ce îl simţiţi?
E vorba despre informaţie, despre operaţiuni, despre contribuţia la înţelegerea unei lumi afectate de diverse crize şi ameninţări. Aţi văzut că au venit directorii celor mai mari servicii des pe la noi. Vă asigur că nu e vorba nici despre politeţe, nici despre o diplomaţie publică, e vorba despre mult mai mult.
Vă puteţi compara, din punct de vedere logistic şi tehnic cu celelalte servicii ale UE sau NATO?
Da, chiar serviciul este printre cele cu cea mai bună reputaţie din NATO şi UE. Au spus asta şi ambasadori străini. Această reputaţie să ştiţi că în cazul serviciilor de informaţii se obţine foarte greu, pentru că e vorba despre calitatea informaţiei care este împărtăşită în procesul de schimb de informaţii pe care îl avem. Doi, din punct de vedere al operaţiunilor pe care le facem împreună cu mari servicii de informaţii şi care au o rată de succes foarte mare. Dar despre aceste lucruri nu putem vorbi, timpul o va spune, şi eu când vorbesc acum despre aceste chestiuni mă gândesc la acel timp care va veni odată. Deci nu îmi permit acum să exagerez în vreun fel, pentru că, iarăşi o deosebire faţă de perioada anterioară, arhivele sunt foarte clar ordonate din acest punct de vedere şi vor putea fi consultate la momentul respectiv...
Peste 30 de ani.
Da, şi această afirmaţie şi acest interviu vor fi comparate atunci şi nu-mi permit să fac afirmaţii în mod gratuit.