Mai mulţi tineri români absolvenţi de medicină veterinară şi de agronomie trăiesc de şapte luni un adevărat coşmar în Danemarca. Cînd au plecat erau convinşi că-i aşteaptă doi ani de specializare, în cele mai bune condiţii. De atunci trăiesc în mizerie şi îndură umilinţa din partea colegiului danez.
ŢEAPĂ DANEZĂ • Veterinari şi ingineri romăni, păcăliţi cu o falsă specializareMai mulţi tineri români absolvenţi de medicină veterinară şi de agronomie trăiesc de şapte luni un adevărat coşmar în Danemarca. Cînd au plecat erau convinşi că-i aşteaptă doi ani de specializare, în cele mai bune condiţii. De atunci trăiesc în mizerie şi îndură umilinţa din partea colegiului danez.
Programul prezentat pe pagina web a Universităţii de Ştiinţe
Agricole şi Medicină Veterinară "Ion Ionescu de la Brad", Iaşi, suna
promiţător: "Institutul European de Management Agricol «Borris» din
Danemarca selecţionează tinerii absolvenţi ai universităţilor agronomice din ţară
dornici să se specializeze în domeniul agricol. Perioada de pregătire durează
doi ani: Nivelul 1 S 4 luni, cursuri; Practica 14 luni, practica la ferme;
Nivelul 2-6 luni, cursuri. La sfîrşitul perioadei, studenţii vor primi o diplomă
de specializare în domeniul managementului fermei". Pe aceeaşi pagină
oficială a instituţiei de învăţămînt superior de stat, doritorilor li se
prezentau şi condiţiile foarte avantajoase de lucru: "Limba de lucru:
engleza. Cheltuielile de transport, asigurare etc. sînt asigurate de către
colegiu şi vor fi recuperate din salariul pe care studentul îl primeşte pe
perioada practicii la fermă. Detalii suplimentare despre program puteţi găsi
la: www.eiam.dk; www.univagro-iasi.ro. Înscrierile se fac la prorectoratul
social". Pentru a fi admis, absolventul trebuia să îndeplinească anumite
condiţii: să fie absolvent al unei universităţi agronomice, cu vîrsta cuprinsă între
21 şi 30 de ani, să aibă paşaport valid, carnet de conducere şi să cunoască
obligatoriu limba engleză. Plini de speranţe, tinerii români care s-au gîndit să
facă o specializare în Danemarca şi-au pregătit dosarele stufoase, cu diploma
de studii tradusă în engleză şi legalizată, foaia matricolă, tradusă în limba
engleză şi legalizată, adeverinţa de la facultate, în care se specificau
disciplinele din domeniul agricol studiate pe parcursul anilor de studii,
adeverinţa medicală eliberată de medicul de familie, care să ateste starea de sănătate,
paşaportul şi copie a acestuia, buletinul de identitate şi copie, patru
fotografii tip paşaport. Toată munca asta a fost pentru nimic!
VISE, TAICĂ... "Am
crezut că venim aici la dreptate, cinste, onoare, moralitate, egalitate între
oameni, dar ei sînt egali doar cu ei… Noi sîntem nişte cerşetori veniţi din
lumea a treia", spun tinerii păcăliţi în scrisoarea deschisă pe care au
trimis-o autorităţilor române în măsură să le dea o mînă de ajutor. Cristina
Cojocariu, absolventă de Medicină Veterinară la Iaşi şi masterand, Dana
Zaharia, absolventă a Universităţii de Horticultură din Iaşi, Irina Simionescu,
absolventă de Medicină Veterinară din Timişoara, şi Horia Hamzea, absolvent de
Medicină Veterinară la Cluj-Napoca şi masterand, şi alţi tineri români păcăliţi
de colegiul danez îşi susţin în continuare lupta. Chiar dacă unii dintre ei
s-au întors în ţară, nu renunţă la a le cere socoteală celor care i-au înşelat.
"Aici este un fel de şcoală de meserii care pînă acum o lună pregătea
copii danezi cu dizabilităţi în aceeaşi instituţie de învăţămînt cu copiii români",
spun absolvenţii români. Ei au depus mai întîi o plîngere la Asociaţia Sindicală
3F din Danemarca. Aceasta a înaintat cazul Parlamentului Danez, pentru a desluşi
"misterele" colegiului Borris. Apoi au adresat o scrisoare deschisă
Ambasadei României la Copenhaga, în care descriu mizeria, decăderea morală, înjosirea,
umilinţa şi faptul că au fost minţiţi.
CLUJUL RECUNOAŞTE.
"Noi am refuzat să semnăm un contract cu această şcoală pentru că am fost
acolo şi am văzut care sînt condiţiile. Nemulţumirea mea a fost legată în
primul rînd de faptul că nu asigurau un program de Master sau măcar de
postuniversitar, iar lor, fiind absolvenţi, nu le foloseşte la nimic dipoloma
pe care le-o dau ei. Într-adevăr, ei derulează programe specifice pentru
absolvenţii de liceu. I-am explicat şi doamnei de la Iaşi această situaţie, dar
ea, doamna, îl susţinea cu vehemenţă. I-am spus că sînt anumite goluri în
informaţie şi cîteva nereguli, dar n-a interesat-o. Nu era de acord cu părerile
mele. Acum îmi şi pare rău că m-am dus acolo", declară Laura Paulette, de
la Universitatea din Cluj-Napoca. Aceasta spune că Horia Hamzea, unul dintre
cei patru absolvenţi păcăliţi, s-a dus în Danemarca pe filiala Iaşi, iar
interviul l-a dat în faţa unui reprezentant al colegiului danez, prin
intermediul instituţiei de învăţămînt de la Iaşi, numai spaţiul fizic al desfăşurării
interviului fiindu-le pus la dispoziţie de Universiatatea din Cluj.
CEVA PUTRED...
Mai mult, Laura Paulette spune că a bănuit de la început că ceva nu e în regulă
cu acest program: "Reprezentanţii colegiului nu au mai luat legătura cu
mine după ce m-am întors în ţară, pentru că eu am pus acolo nişte întrebări cam
deranjante pentru ei. Reprezentantul Universităţii de la Iaşi a fost concediat
imediat după ce ne-am întors. Au pus-o în locul persoanei respective pe soţia
lui Vittus Bernlow, româncă de origine. Nu ştiu… s-a-ntîmplat ceva acolo. Un
strop de necinste este din partea danezilor. Au fost destul de ascunşi. Nu
ne-au prezentat toate detaliile." Pe de altă parte, Nona Veleşcu,
reprezentanta Universităţii din Iaşi care a intermediat plecarea absolvenţilor în
Danemarca, spune că ei au încercat doar să dea o mînă de ajutor celor care
doreau să facă rost de ceva bani în Danemarca, acesta fiind motivul pentru care
au susţinut programul. Nona Veleşcu şi prorectorul Gheorghe Săvuţa spun că nu
au nici o vină pentru coşmarul absolvenţilor şi că au oprit derularea
programului în luna aprilie, la scurt timp după ce tinerii s-au revoltat şi
le-au cerut socoteală. "În momentul în care noi am constatat că informaţiile
care au circulat au prezentat şi erori, iar acest lucru riscă să arunce o lumină
nepotrivită programului în sine, o dată cu stoparea programului am decis şi
scoaterea informaţiilor de pe site. Ce a rămas este în istoric. Am decis
stoparea cu totul şi să nu mai difuzăm informaţia pînă cînd partenerul extern
ne face dovada că şi-au rezolvat problemele, că nu este nimic ascuns, că-şi
rezolvă problemele interne", ne-a declarat Nona Veleşcu, apoi informaţia
pe care noi am găsit-o pe internet a dispărut definitiv.
EXCURSII OBLIGATORII.
Păcăliţii s-au trezit că trebuie să plătească mulţi bani pentru cazare în condiţii
execrabile, mîncare proastă, transport, internet, servicii suplimentare, cărţi
proaste şi excursii în care au fost obligaţi să meargă pe banii lor. "Unora
dintre noi ni s-a spus la interviu ce studii onorante vom avea aici: Master
Internaţional! Un program educaţional, nu unul în care să cîştigi bani – "dacă
vreţi bani, staţi acasă!". Cazarea de nivel european a fost o clădire,
fostă gară de trenuri. Eram 22 de persoane la trei duşuri şi patru wc-uri. Am
plătit pentru o cameră aproximativ 300 de euro pe lună la două persoane. În
unele camere ploua şi în majoritatea bătea vîntul. Aveam un singur reşou de făcut
mîncare pentru toţi. Trebuia să fim doar absolvenţi de facultate, dar jumătate
dintre noi nu aveau studii universitare, iar unii dintre ei, de cea mai joasă
speţă, am fost obligaţi astfel să trăim patru luni alături de ei şi să le
suportăm mizeria fizică şi intelectuală", povestesc, printre altele, cei
din grupa S1. "Eu am fost în grupa din august 2007, grupa 1A, unde am fost
mixaţi cei cu studii universitare cu absolvenţi de liceu sau şcoli
profesionale. Mulţi dintre ei nu ştiau engleza nici la nivel de începător",
spune Cristina Cojocariu. Reprezentanta Universităţii de la Iaşi spune că a
cerut socoteală danezilor şi pentru grupele mixte, care nu corespund cu
descrierea condiţiilor de înscriere la program, prezentată Universităţii.
S-a încălcat legea
Unii dintre tinerii români plecaţi pentru studii la colegiul Borris au viză turistică în Danemarca, şcoala nefăcînd demersurile necesare pentru obţinerea actelor, chiar dacă era obligată prin lege să o facă. Din această cauză, ei nu pot beneficia de protecţia socială, chiar dacă au plătit taxe din salariile de la ferme. Nici salariile nu li s-au dat integral, iar de cîteva luni trăiesc în condiţii inumane. Cazul a fost dezbătut de presa daneză în ultimele luni şi se aşteaptă să se facă dreptate. Săptămîna trecută, semnatarii scrisorii deschise către Ambasada României la Copenhaga s-au întîlnit cu autorităţile române. "Am fost primiţi de domnul ambasador Theodor Paleologu, de doamna consul Alina Jalea şi de încă doi membri ai Corpului Diplomatic Român din Danemarca. Domniile lor au luat cunoştinţă de cele prezentate de noi şi ne-au informat că vor trimite mai departe informaţiile, în special către Ministerul Educaţiei şi Ministerul Muncii", spune Horia Hamzea, încrezător în autorităţile române.