MEDITAŢII LA CASA PREŞEDINTELUI/Umbra lui Traian, pe Mihăileanu

Prima dată am mers să văd modesta căsuţă cumpărată de domnul preşedinte într-o zi ploioasă de săptămâna trecută, spre seară. Simţeam că intru la apă, iar Strada Ştefan Mihăileanu era pustie. Am sunat la o uşă la numărul 6, de unde era lumină. Din interior am auzit: "Nu primim!". L-am întrebat despre Băsescu pe un moşuleţ cu fes şi trening, ieşit să-şi ia ţigări şi mi s-a răspuns printr-o interogaţie: "Matale eşti spion?".

Casa prezidenţială de la numărul 2 părea nelocuită, aşa că am plecat demoralizat spre casă. Am revenit cu forţe proaspete sâmbătă, după prânz, când lumea stă pe acasă.

"MĂCAR A PUS BĂNCI!"
De data asta, în faţa vilei din care bădica Traian deţine un etaj erau parcate două limuzine negre, iar în curte stătea cuminte una metalizată. Când colegul Marin Raica s-a apucat să tragă-n poză clădirea din părculeţul de pe Strada Sfântul Ştefan, am auzit o voce vigilentă: "N-aveţi voie să pozaţi!".

Fusesem avertizaţi acustic de pe o bancă, unde o doamnă, ca să nu-şi ude posteriorul, şedea pe o păturică roz bombon, ţinută de mânuţă de un cetăţean blond. I-am spus că sunt pe domeniu public şi putem să fotografiem ce ne taie muşchiul din cap. Încet-încet, ne-am împrietenit cu doamna (crescută în cartier) şi consortul. Ea e profesoară de română şi, ca un leit-motiv, la tot ce ziceam, o băga cum şi-au bătut toţi joc de învăţământ şi că are doar 14 milioane leafă, după mulţi ani de carieră. Pe motiv că toţi sunt hoţi şi porci, era supărată pe clasa politică în integralitatea ei. Părea puţin nostalgică după vremea Ciuruitului, când "se făcea carte ca lumea". Îşi aduce aminte cum pe cea vreme, în locul lui Băsescu domicilia Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale până în 1974 şi apoi  până la moartea sa din 1984, vicepreşedinte al Consiliului de Stat. Bătrânul politician, ţinut de decor de Ceauşescu în comitete şi comiţii, era "discret şi modest, a renunţat şi la miliţianul de la poartă".

Când i-am aruncat că domnul Băsescu a cumpărat "casa din Mihăileanu" din patrimoniul public, pe aproximativ 5% din valoarea de pe piaţă, am primit răspunsul filozofic "Toţi fură! N-au făcut lumină în cazul flota, ce naiba...". Resemnată, vede partea bună a lucrurilor. De când preşedintele are proprietate acolo, e mult mai curat în toată zona, părculeţul în care ne aflăm a fost pietruit şi s-a pus o statuie, să aibă domnul şef o viziune frumoasă de pe geam. Au răsărit şi bănci solide, frumos lucrate, cum e cea pe care stă cu cârpa roz şi are pe ce să se odihnească atunci când iese la plimbare, unde mai pui că s-au rărit scandalurile: "Înainte de Băsescu era mizerie, dom'le!".

"BĂIAT POPULAR!"
Pentru mai multe amănunte am fost îndrumaţi spre un grup de "băeţi" care vegetau în faţa unui mini-market de tip baracă roşie. Cel ce părea liderul lor, un tip solid, cu cojoc de piele şi fes negru, este, după cum ne-a spus doamna profesoară, vecin în gard, la numărul 4, cu ilustrul Băsescu. "Starostele", miştocar, ne-a luat cu "ce p... mea vreţi iar... la Braşov cu voi, căutaţi armele de la Ciorogârla!"

Am început un discurs despre libertatea presei încheiat apoteotic: "bă nene, îmi fac şi io treaba... !". Toţi cei trei inşi strânşi cum se spune în Oltenia "la o taină" erau mândri de vecinătatea cu ilustrul şef de stat, care "e băiat popular, dă mâna cu toţi, ne întreabă de probleme". Cică preşedintele e un cetăţean model, cu facturile plătite la zi şi trece când are timp, de vreo două ori pe lună prin Mihăileanu. Cică juna cu "succesurile" Elena, e mai mişto în realitate decât pe sticlă. Când ajungem la măsurile de pază iar mă iau peste picior: "avem cu toţi o tanchetă-n pod!"

Când am întrebat dacă le convine că preşedintele şi-a tras o locuinţă de lux, de la protocol, unde au stat înainte tot nomenclaturişti, cu numai 19.000 de dolari, a venit răspunsul plin de înţelepciune "trebuia să aibă şi el casă-n Bucureşti, ce p... mă-sii, e preşedinte!".

Cel cu cojoc, politolog, nu glumă, a concluzionat că trebuie luat ce e bun de la comunism şi de la capitalism şi pus într-o oală mare şi că "Băsescu vrea binele, da' nu l-au lăsat patru ani mafioţii şi liberalii!". După asta şi-a aprins o ţigară cu o brichetă portocalie, pe care scria PD-L.

CONSĂTENI
Am plecat năpădit de amintiri. Când eram foarte tânăr, înainte de 1989, cunoşteam diverşi oameni care fluturau ca pe un blazon nobiliar vecinătatea cu vreun membru CPEx sau faptul că-s consăteni cu vreun ministru. Şi pentru ei regimul era în principiu criminal, dar tovarăşul Gogu, Tudor sau Emil era de treabă. De la caz la caz, le trăsese apă sau gaze, mai băga pepsi la alimentara de proximitate sau pur şi simplu oamenii îl vedeau şi aveau ce să bârfească despre limuzina sau costumul boierului. O parte din oamenii de pe Mihăileanu se simt satisfăcuţi că domnul Băsescu şi-a tras o casă subevaluată de la stat. Dacă la scară naţională, fiecare cetăţean s-a prăjit în urma acestei operaţiuni cu 0,00001 euro, să zicem, pentru ei asta reprezintă un bilet ieftin la un spectacol în care apare din când în când Meşterul Timonier al neamului.

Habemus Băse!

Lumina ţâşni victorioasă din camerele etajului 1 din Mihăileanu 2. În ceaţa nopţii, statuia bleagă din părculeţul Pieţii Sf. Ştefan şi etajul din Mihăileanu 2 erau vizibile şi din avion. Becurile puternice din apartamentul preşedintelui erau un triumf al cartierului. După nopţi în beznă, după momente de incertitudine - se mai mută sau nu Băsescu în Mihăileanu 2? - luminile de la geamurile termopanizate ale vilei au tăiat suflarea vecinilor: "Habemus Băse!".

ŞMECHERIE
Cu vremea, gândul că îşi vor freca coatele cu preşedintele, că vor schimba idei despre codul portocaliu sau chiar vor spune bancuri la o tablă, cum i se întâmpla lui nea Nicu Văcăroiu pe când era administrator de bloc, a creat în jurul Halei Traian un fel de efluviu între locatari şi şeful lui Boc. După şmecheria cu etajul 1 din Mihăileanu, cartierul a săltat la imobiliare, casele cu pedigri şi-au tras faţă nouă. Înflorea arealul. Românii sunt fericiţi când au prilejul băilor de mulţime. Uită cine câte case are şi cum le-a umflat. Rămâne certitudinea. Habemus Băse! Nu ştii cine este eroul băilor de mulţime. Românii, ca subiect colectiv, sau subiectul pe care-l sufocă plini de evlavie. Sau empatie. Empatia, pe limba lui Jiji, e atunci când propriul nostru eu se îmbârligă până la confuzie cu eu-l sufocatului. Din asfel de gesturi de iubire îşi trag seva izbânzile uninominale. Un astfel de succes a fost şi casa din Mihăileanu. Să trăiţi bine, fraierilor!

BĂI DE MULŢIME
În materie de aglomeraţii marinarul e campion. Cu setea de mulţime te naşti. O revistă, Q-Magazin, a aflat ceva interesant. Preşedintele n-a suportat în viaţa lui sindrofiile mici, de familie. N-avea aer. Doar puhoiul îi dă viaţă şi dragoste de năşit, mărturisită prin pieţe, stadioane, terase şi drumuri de campanie. Să te faci neam cu poporul. De aia, de sărbători, când tot omul normal se aduna cu familia şi prietenii, Habemus Băse l-a convocat pe Boc plus alaiul executiv, cu Marlin de Pleşcoi şi unele neveste, la Sinaia. Baie de executiv. Mulţimea simte cu cine e rost de baie.

S-a aprins lumina în Mihăileanu şi cartierul trepidează: Habemus Băse! Lume subţire, case boiereşti, un zid pe care scrie "Basarabia pământ românesc", palatul Cerchez al maestrului Duţu, sediu PD-L... În treacăt fie zis, sediul PD-L e mai breaz ca Mihăileanu 2. Dar atât s-a putut obţine la vremea Primăriei generale, etajul din Mihăileanu. Şeful lui Boc, mărturisesc vecinii, e cald, apropiat, de gaşcă. După ce şi-a încheiat mandatul, Emil Constantinescu a stat cu chirie în căsuţa nu ştiu cui pe Sf. Elefterie, la doi paşi de Vadim şi Radu Vasile. Populaţia ştia de ultimii doi, habar n-avea că pe-aproape e şi Milu. Nea Nelu a rămas în apartamentul de două camere cu care a intrat în istorie, dar n-a fuzionat sufleteşte  cu tot cartierul.

VAPOREAN
Preşedintele din Mihăileanu e croit în perimetrul porturilor. În preajma etajului 1 prezidenţial numeri, ca un făcut: un pub, două restaurante libaneze, o şaormărie, două băcănii, o bodegă, o frizerie - 2 lei tunsul şi coafatul...

Exact instituţiile de care se loveşte marinarul în escală după luni de bătut apele. Luminile apărute în noaptea cu pricina sunt certitudinea că şeful lui Boc nu s-a răzgândit. Habemus Băse! Etajul vilei din Mihăileanu va fi ca farul din Constanţa. Să trăiţi bine, fraierilor!

• Răzvan Bărbulescu