Migraţia calificării şi recalificării

Statul le oferă şomerilor un nou val de migraţie, pentru reorientarea profesională. Muncitorii români care au rămas în ţară, dar au migrat în ultimii ani spre oraşele cu locuri de muncă mai bine plătite au acum de ales între a rămâne şomeri sau a se muta în altă zonă a ţării, dacă vor să beneficieze de cursuri gratuite de calificare sau de noi locuri de muncă.

Teoretic, soluţii există pentru miile de oameni care intră în şomaj în această perioadă. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) organizează permanent programe de formare profesională gratuite pentru şomeri. Luna aceasta, ANOFM oferă 248 de astfel de programe, pentru 4.890 de persoane care beneficiază de prevederile Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor de şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.

Aceste programe se desfăşoară prin centrele judeţene de formare profesională, prin centrele regionale şi prin furnizorii de formare profesională, autorizaţi în condiţiile legii. Când se trece, însă, de la teorie la practică, oamenii află că cele mai multe cursuri vor fi organizate luna aceasta în judeţele Satu Mare (28 cursuri), Neamţ (17 cursuri), Iaşi (16 cursuri), Hunedoara (14 cursuri), Dâmboviţa (12 cursuri), Cluj (11 cursuri) şi Teleorman (10 cursuri).

Cei care nu au domiciliul în respectivele judeţe, fie mai aşteaptă, fie se mută. Deşi reprezentanţii ANOFM spun că le sunt asigurate toate condiţiile celor care merg la cursuri în alte oraşe, oferindu-li-se cazare şi masă pe întreaga perioadă a pregătirii, cei trecuţi de prima tinereţe sunt puşi în situaţia de a alege între un loc de muncă în altă parte şi destrămarea familiei.

NEVOILE OAMENILOR
Şomajul naşte astfel o altă problemă socială gravă. George I., de 35 de ani, este din Craiova, dar munceşte de trei ani în Bucureşti, unde a reuşit, spune el, să câştige de trei ori mai mulţi bani decât acasă.

Deşi plăteşte o chirie de 350 de euro pe lună pentru garsoniera în care locuieşte, proprietarul nu a fost de acord să-i facă viză de flotant, deci George are în continuare domiciliul la Craiova, în acte. Acum a rămas fără loc de muncă, ar vrea să se înscrie la un curs de recalificare gratuit, dar pentru asta ar trebui să se întoarcă acasă sau să se mute în alt oraş.

"Nu pot să mă duc înapoi, la Craiova, pentru un curs de recalificare. Ar trebui să o las aici pe iubita mea, care are un loc de muncă destul de bine plătit, deci nu poate să renunţe la el. Ea nici măcar nu e din Craiova, iar ca să ne mutăm acolo o perioadă, ar trebui să închiriem o garsonieră, pentru că n-avem cum să stăm cu părinţii mei", spune George.

Şi Alina P., de 27 de ani, din Braşov, a lucrat fără contract în Bucureşti în ultimii doi ani, iar acum a rămas fără loc de muncă. În Capitală a câştigat un salariu de patru ori mai mare decât ar fi avut acasă, spune ea. "Stau împreună cu sora mea, într-o garsonieră din Rahova, dar nu avem vize de flotant. Ea încă mai lucrează şi poate să achite chiria, dar firma la care am colaborat eu a dat faliment şi de două luni caut un loc de muncă.

Aş putea să mă întorc acasă, să fac un curs de recalificare şi să-mi caut acolo un loc de muncă, dar pentru asta va trebui să mă despart de prietenul meu care nu poate să plece din Bucureşti", mărturiseşte Alina.


ÎNTRE JOB ŞI FAMILIE
În aceeaşi situaţie sunt şi colegii lor care ne-au mărturisit că sunt veniţi din mai multe părţi ale ţării şi stabiliţi în Capitală în ultimii ani, fără forme legale. Cum era de aşteptat, nici unul nu a vrut să-şi dea numele, însă vorbesc toţi despre aceleaşi probleme.

Celor care au pus bazele unei familii departe de casă le este şi mai greu să aleagă. Nu mai au unde să se întoarcă, mai ales dacă au şi un partener de viaţă din altă parte a ţării.

Migraţia într-un oraş care oferă acum locuri de muncă nu este percepută de mulţi ca o soluţie, pentru că, spun mulţi dintre cei ajunşi în această situaţie, salariul pe care l-ar primi ca muncitori calificaţi nu le-ar permite să întreţină o familie.

Şi cum economia a "duduit" în ultimii ani la noi cu o muncă la negru mult mai bine plătită decât cea cu acte-n regulă, nu e de mirare că mii de lucrători, mai ales în domeniul construcţiilor, au rămas în primele luni de criză şi fără job, şi fără ajutor de şomaj. Cei mai mulţi dintre ei sunt prea bătrâni pentru o nouă migraţie.

Meserii, calificări şi joburi, în luna aprilie
Conform datelor furnizate de ANOFM, se aşteaptă luna aceasta, la cursurile de calificare şi recalificare, 415 persoane pentru a deveni "operator introducere validare şi prelucrare date", 406 persoane pentru calificarea de "lucrător în comerţ", 378 persoane pentru calificare de bucătar, 337 pentru meseriile "zidar - pietrar - tencuitor".

259 se pot pregăti pentru a fi "instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze", 241 pot deveni "coafor, frizer, manichiurist, pedichiurist", iar 193 pot obţine diplome de ospătari. Mai sunt 175 de locuri pentru calificarea de "lucrător în cultura plantelor", 161 pentru "operator calculator electronic şi reţele" şi 108 pentru "dulgher-tâmplar-parchetar".

Numărul locurilor de muncă oferite de ANOFM este în scădere în ultimele săptămâni. Agenţia a oferit 9.278 locuri de muncă vacante în săptămâna 2-9 aprilie 2009, dintre care 504 pentru persoanele cu studii superioare, la nivel naţional. Cea mai bogată ofertă a fost săptămâna aceasta pentru ingineri şi subingineri, respectiv 162 locuri de muncă.

Cele mai multe posturi vacante au rămas în continuare în Bucureşti, respectiv 1.867, următoarele judeţe cu cea mai mare ofertă fiind Constanţa, cu 698 de posturi, Dolj, cu 523, Călăraşi, cu 407 şi Hunedoara, cu 405. La polul opus se situează judeţele Mehedinţi, cu doar 16 posturi vacante, Bistriţa-Năsăud, cu 34 de oferte, Giurgiu şi Vrancea, cu câte 39 fiecare.