Mihai Ghezea, directorul cotidianului "Atac", e unul dintre pionii prin intermediul carora gruparea de presiune Tender - Iacobov - Iancu urmareste intimidarea si compromiterea concurentei si a autoritatilor statului.

Campionii atacurilor murdare

Grupul de investitori in domeniul resurselor energetice, compus din Ovidiu Tender, Cornel Iacobov, Marian Iancu si Ovidiu Iancu, si-a creat un adevarat aparat de investigare si „operatiuni speciale", prin care urmaresc si obstructioneaza concurenta. Acest aparat este camuflat sub acoperisul redactional si logistic al publicatiei „Atac la Persoana", condusa de Mihai Ghezea, individ cu o biografie dubioasa presarata de condamnari. Sub acoperirea activitatilor publicatiei „Atac la Persoana", finantata printre altii de Ovidiu Tender si Marian Iancu, prin contul VGB 814.298.850, deschis la Robank, Mihai Ghezea si persoanele sale de incredere (fostii ofiteri Stefan Teris si Liviu Tanase) au creat structuri de investigatori ce dispun de aparatura performanta de inregistrare audio si video.

Operatiunile de filaj sunt derulate cu sprijinul firmelor de paza si securitate Dragon-Star si Bronec (finantate prin intermediari tot de Ovidiu Tender). In cadrul acestor firme au fost cooptate foste cadre militare si din serviciile secrete din Romania si Republica Moldova. In numarul de azi va prezentam cateva repere biografice ale lui Migai Ghezea, personaj ce a iesit din anonimat o data cu declansarea scandalului „Tigareta II", in care a fost implicat pe post de insotitor al colonelului Gheorghe Trutulescu, in zilele cand ofiterul SPP era dat in urmarire generala.

Un infractor director de ziar: Mihai Ghezea

Directorul cotidianului „Atac la Persoana", Mihai Ghezea, este un personaj controversat, cu un trecut tulbure. Atat de tulbure si de incomod incat, pentru a ascunde cele 6 condamnari penale, pentru diverse infractiuni, se ascunde in spatele unui nume care nu-i apartine.

Numele sau adevarat este Mitrus Ghezea, fiul lui Gheorghe si al Stanei, nascut la 15 iunie 1958, in Oltenita, Calarasi. Sub acest nume, actualul director al cotidianului „Atac la Persoana" isi dezvaluie (dupa cum o arata arhivele tribunalelor) o biografie incarcata de condamnari pentru furturi, inselaciuni, uzurpare de calitati oficiale, contrabanda si infractiuni la regimul armelor si munitiilor. E drept, cu timpul, aceste infractiuni au fost sterse din cazier. Dar numarul lor mare, precum si gravitatea faptelor dau masura onorabilitatii unui personaj care se recomanda acum „formator de opinie". Din aceasta pozitie, Ghezea Mitrus, alias Ghezea Mihai, trebuie sa-si asume trecutul, asa cum este el conturat de intamplarile pe care le-am regasit printre filele prafuite ale dosarelor de instanta.

Falsul locotenent Oprea, escrocul de la Lido

La data de 11 mai 1988, pe la 4 dupa-amiaza, in zona Hotelului Lido din Capitala, fratii Ion si Nicolae Gheorghe au fost acostati de un anume Emil Varban, zis „Piticu", hot notoriu, cu multe condamnari la activ. Cei doi frati voiau sa-si procure un aparat video, marfa la mare pret in acele timpuri. Pungasul si-a oferit serviciile. I-a poftit in carciuma, spunandu-le ca acolo urma sa intalneasca o cunostinta. Nicolae a ramas la usa hotelului, Ion a intrat cu „Piticu" inauntru. Borfasul i-a zis amatorului de chilipiruri ca aparatul video il costa 39.500 de lei. In timp ce oamenii se tocmeau, in hotel isi face aparitia autoritara numitul Ghezea Mitrus. Acesta se prezinta, sever, drept „locotenentul Oprea" de la Militie si-i cere lui Varban buletinul de identitate la control.

Ghezea, falsul locotenent, il face albie de porci pe hotul Varban, ii spune: „Bisnitarule, ce cauti tu in local?". Spasit, pungasul recunoaste ca vrea sa-i vanda lui Ioan Gheorghe un aparat video. „Pai bine, tovarasu’, de la pungasu asta ti-ai gasit sa cumperi ceva?", il mustra parinteste falsul locotenent. Dupa care il da afara din hotel pe bisnitar si ia loc la masa, alaturi de viitoarea victima. De masa ocupata de cei doi se apropie un anume Costinel Mitroi, alt individ trecut prin puscarie. Saluta respectuos: „Sa traiti, tovarasu’ locotenent Oprea!" si-l roaga pe asa-zisul militian sa-l rezolve cu un carnet de sofer, pe care i l-a ridicat agentul de circulatie.

In timp ce-i garanta ca-l rezolva si de asta data pe complicele ce isi facuse aparitia tocmai ca sa-i dea lui credibilitate, numitul Ghezea Mitrus ii spune in treacat lui Ion Gheorghe, numit in dosar „parte vatamata", ca, la o adica, ii face el rost de aparatul video cautat. Vazand ca-i renaste omului speranta si-i revine bujorul in obraji, falsul militian ii zice verde-n fata ca suma de 39.500 de lei ar sta mult mai in siguranta la el. Fara sa stea prea mult pe ganduri, naivul ii inmaneaza escrocului banetul (o avere la vremea aceea, facea cat jumatate de masina) rasufland parca usurat: nu se simtea prea bine cu atatia bani la el, in prezenta „organului". Ghezea si complicele nu mai aveau decat sa scape acum de pagubas - grosul meseriei fusese facut.

Falsul politist i-a cerut lui Costinel sa aduca de la bucatarie ceva de mancare. Complicele se sfieste insa: „Pe dumneavoastra v-ar servi mult mai bine, tovarasul militian, ca va cunoaste lumea…!". „Fie, conchide Ghezea, sa mergem impreuna!" Cei doi pasesc hotarat in bucatarie si ies netulburati pe usa din spate, avand la ei geanta cu cei 39.500 de lei economisiti de Ion Gheorghe ca sa poata vedea si el un film „din acelea", la „vidou", ca boierii…

Desigur, pagubasul a asteptat sa vina mancarea pana i s-au lungit urechile. Intr-un final, suspinand si cu inima cat un purice, s-a dus si a povestit totul la Militie.

Ce a urmat sta scris in sentinta penala 677/1989: „Atat in faza de urmarire penala, cat si in faza de cercetare judecatoreasca, toti inculpatii au recunoscut savarsirea infractiunilor pentru care au fost trimisi in judecata, astfel cum acestea au fost descrise in actul de sesizare a instantei. Analizand probatoriile administrate in cauza, instanta constata ca (…) inculpatul Ghezea Mitrus se face vinovat de savarsirea infractiunii de uzurpare de calitati oficiale si de inselaciune in dauna avutului personal".

Asadar, pe 11 septembrie 1989, inculpatul Ghezea Mitrus, studii 12 clase, fara ocupatie, cunoscut cu antecedente penale, a fost condamnat la doi ani si jumatate de inchisoare.

Cum si-a facut Ghezea legitimatie de militian

In toamna anului 1986, dupa cum rezulta din rechizitoriul Procuraturii Generale din 12 octombrie 1987, inculpatul Ghezea Mitrus l-a cunoscut pe sergentul major Florian Tarcovnicu, boxer la clubul Dinamo Bucuresti.

Pasul unu. In luna februarie a anului 1987, cei doi s-au intalnit la Timisoara, unde Tarcovnicu avea meci. Boxerul l-a invitat pe Ghezea in camera de la hotel si, cand gazda era in baie, musafirul i-a cotrobait printre lucruri si i-a sustras legitimatia MI si permisul.

Pasul doi. Pe 9 martie 1987, Ghezea a luat legatura cu Eugenia Marin din Buftea si a primit de la femeie o uniforma de subofiter de militie care apartinuse tatalui ei.

Pasul trei. Apoi s-a dus la fotograful Ioan Mavrodin care i-a facut poze tip legitimatie, in uniforma. A urmat o operatie simpla, cu foarfece, lipici si lama de barbierit, in urma careia figura boxerului Tarcovnicu a disparut de pe legitimatia MI si a aparut, in locul ei, radioasa, figura lui Ghezea Mitrus.

Inarmat cu o legitimatie de militian, Ghezea Mitrus a inceput sa bantuie prin Timisoara, la vanatoare de bisnitari. Reteta era simpla si eficienta: falsul militian ii aborda pe speculanti cu o figura severa, prezenta legitimatia si, cu voce autoritara, le cerea sa vina la sediul sectiei de militie. Pe drum spre sectie incepea targuiala. Bisnitarul se pisicea: „Stiti, tovarasu’ gradu’, nu e pacat sa asa si pe dincolo, nu mai bine am face si noi asa cum se face, ca niste oameni maturi, eu sunt un baiat atent si cu bun-simt…". Targuiala se sfarsea invariabil cu transferul „incarcaturii" bisnitarului catre militianul intransigent care nu refuza nimic: cafea, tigari si, bineinteles, bani. Tot asa ii „ierta" Ghezea Mitrus si pe taximetristii particulari.

Prin august 1987, Ghezea si-a falsificat si buletinul de identitate, schimbandu-i seria si numarul. I s-a infundat la Piatra-Neamt, cand s-a cazat la Hotelul Ceahlau. Asta a fost probabil si greseala: in noaptea de 5-6 august 1987, Militia i-a facut o vizita la hotel. Pe langa documentele MI falsificate, asupra sa a fost gasit si un carnet de purtator al centurii negre emis de Federatia romana de judo, de asemenea fals.

Atat in faza de urmarire penala, cat si in fata instantei de judecata, inculpatul a recunoscut faptele asa cum acestea au fost descrise in actul de sesizare a instantei. Drept pentru care, Ghezea Mitrus a fost condamnat la 3 ani inchisoare pentru furt calificat, fals material in inscrisuri oficiale, uz de fals si uzurpare de calitati oficiale. Inculpatul a beneficiat de prevederile Decretului 255/1987 si a fost gratiat.

Condamnat pentru contrabanda cu pistoale

Pe 26 octombriue 1992, numitul Ghezea Mitrus a fost trimis in Judecata de Parchetul Militar pentru infractiunile de nerespectarea regimului armelor si munitiilor si contrabanda. In noaptea de 26/27 septembrie 1992, el a fost depistat intr-un Mercedes cu numarul H-L-9369, intr-o padure din Bihor, in apropierea depozitului Militar Cordau. O patrula a armatei a considerat suspect autoturismul condus de Ghezea si l-a perchezitionat. Inauntru au fost gasite doua pistoale: Luger 88 si Perfecta FBI 8000, ambele cu gaze, impreuna cu munitia aferenta. Arestat, Ghezea a declarat anchetatorilor ca a cumparat pistoalele si munitia din Germania si le-a introdus in tara pe la Arad. Instanta militara l-a condamnat la doi ani inchisoare pe cetateanul roman cu domiciliul in Germania Ghezea Mitrus, studii 10 clase plus scoala profesionala, cunoscut cu antecedente penale.