x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Mihai Tănăsescu: La FMI se stă la coadă pentru bani

0
Autor: Dan Constantin 06 Feb 2009 - 00:00
Mihai Tănăsescu: La FMI se stă la coadă pentru bani


FMI a devenit un chirurg care are rolul de a extirpa cancerul înainte de a fi preluat în economiile sănătoase ale celorlalte state, spune Mihai Tănăsescu, rezidentul României la Fond. România poate găsi finanţare ieftină de la FMI pentru acoperirea deficitelor, însă autorităţile trebuie să lase la rând sacoşa.




  • Jurnalul Naţional: Avem nevoie iar de FMI?

Mihai Tănăsescu: Avem nevoie de un pachet de măsuri, un pachet de politici care să vină în întâmpinarea acestei deteriorări masive care se vede în plan internaţional. Un plan care să conducă la măsuri cu sustenabilitate pe termen mediu şi lung, un plan care să aibă în vedere aceste mari excese care s-au petrecut în cheltuirea banului public şi nu în ultimul rând, măsuri care să corecteze şi în acelaşi timp să pună nişte baze care să facă să funcţioneze economia în 2009 şi 2010. Ştim că va fi o recesiune mondială mai lungă, ne aşteptăm ca 2010 să fie o creştere moderată, iar acest lucru va afecta Europa Centrală şi România.

  • Avem o istorie sinuoasă a relaţiei cu FMI. Puţine Guverne au putut să ducă la final acordul. De ce este complicată relaţia cu FMI?

Lumea e reticientă la FMI, deoarece s-a impus un pachet de măsuri monetare şi fiscale foarte greu de pus în practică. În general, aceste măsuri sunt de disciplinare şi corecţie, iar o dată puse în aplicare pot să creeze bazele unei sustenabilităţi lungi de dezvoltare. A fost şi cazul României. În perioada 2002-2004 am asistat la această perioadă de consolidare şi de creştere economică, ajutată şi de integrarea României în UE. Crezând că totul merge doar în sus şi fără să facem reforme structurale, fără să ne autocorectăm sau să avem politici proprii, am văzut că ele au eşuat în utimii ani, mai ales începând din 2007. E drept că ne-am suprapus şi pe cea mai cruntă criză economică din ultimii 60 de ani, pe un mediu extern extrem de dificil.

  • Sosirea FMI în aceste momente, discuţiile cu autorităţile şi preşedintele Băsescu, evaluarea economiei, toate indică o confirmare a crizei. Aveam nevoie de această certificare că este criză?

Nu cred că este o certificare, ci doar o reconfirmare a unui sentiment pe care sectorul privat îl are, pe care şi Guvenul îl are, şi anume că România nu va fi ocolită de această criză mondială. Faţă de alte ţări, această criză ne prinde cu un deficit extern şi bugetar extrem de ridicat. Finanţarea acestor deficite este mult mai greu de susţinut, pentru că lichiditatea la nivel mondial scade, iar finanţarea este mult mai scumpă de obţinut. Când facem un calcul între resursele care pot fi atrase şi valoarea datoriilor şi a deficitelor acumulate vedem că există o diferenţă şi ne întrebăm cum o putem acoperi. De fapt, evaluarea făcută în ultima săptămână vine să arate că avem o diferenţă, iar sursele de unde o putem acoperi sunt limitate. Finanţarea de pe pieţele de capital este greu de obţinut, mai ales că agenţiile de rating au downgradat România anul trecut, iar costurile sunt mari. În următoarea perioadă, autorităţile trebuie să decidă care sunt aceste surse de finanţare pentru a preîntâmpina ca riscurile semnalate să producă efecte negative în lanţ.

  • Ultimele misiuni ale FMI au fost primite cu indiferenţă de autorităţi. Suntem acum mai speriaţi, ne dăm seama că suntem cu picioarele în apă rece?

Eu cred că în momentul de faţă există o responsabilitate foarte mare a tuturor factorilor instituţionali vizavi de repercusiunile unei eventuale crize care se poate adânci şi în România. Vă referiţi la o atitudine trecută…. Ba chiar foarte recentă. Preşedintele Băsescu a spus că nu avem nevoie de FMI, pentru că ne-am întoarce în urmă cu câţiva ani. Sunt evaluări greşite?

E vorba de cu totul altceva. Aşa cum am spus la începutul acestui interviu, tuturor le e frică de o anumită istorie, de faptul că FMI îşi bagă nasul şi este mai puţin flexibil în îndeplinirea obiectivelor. Şi Fondul a greşit, pentru că de multe ori a tratat cu aroganţă şi cu o comunicare nu întotdeauna corectă. În aceste momente de criză, atitudinea este complet diferită. Cea mai recentă discuţie în boardul director a fost cum să comunice Fondul pentru ca mesajul să fie bine înţeles şi să arate că se doreşte un anumit tip de parteneriat pentru a evita tensiunile care se pot produce. Pentru România, FMI avertizează că s-ar putea să avem o creştere negativă. Eu nu cred că se va ajunge acolo, dar plaja de estimări este atât de mare încât trebuie să fim pregătiţi pentru orice variantă.

  • Care e lucrul cel mai rău care se poate întâmpla României?

Să ai o creştere negativă, să se devalorizeze puternic moneda… în general aceste lucruri se ştiu. Întrebarea este cum facem să nu ajungem cel mai rău, să minimizăm riscurile care se pot produce din cauza acestui mediu extern neprietenos. Recomandările FMI sunt o politică fiscală strânsă care să repare greşelile din 2008 şi chiar să permită o minimă creştere economică. Politică monetară strânsă şi cu relaxări de dobândă sau rezerve minime obligatorii împreună cu un pachet financiar foarte solid şi reforme structurale, inclusiv în sectorul bancar care trebuie şi el consolidat.

  • BNR va avea un rol-cheie?

O coordonare mai bună cu politica fiscală este chiar indicată. Din păcate în ultimii trei ani, BNR a jucat toate rolurile: şi de Executiv, şi de banca centrală şi de rol de stabilizator, şi să ţină inflaţia. Din cauza unui management politic defectuos, pentru stabilitatea României, BNR a jucat rolul-cheie. Trebuie să ne scoatem un pic pălăria! BNR are nevoie de un alt tip de cooperare cu Executivul pentru ţintirea inflaţiei şi stabilitatea preţurilor.

  • Băncile româneşti sunt supuse unei presiuni fiind legate de băncile-mamă care ştiu unde să-şi ducă bani.

Şi aici trebuie să avem un parteneriat. Şi părinţii acestor subsidiare din România trebuie să aibă o atitudine pozitivă faţă de sucursalele de aici. Eu cred că angajamentul la nivel politic la nivelul UE e foarte importantă. În Ungaria, unde s-a semnat deja acord cu FMI, există o anexă în care toate băncile şi-au luat un angajament că îşi vor menţine liniile de credit.

  • În situaţia cea mai rea, statul român ar putea să redevină acţionar la băncile privatizate?

Într-o perioadă de criză, statul devine un partener. Statul trebuie să ajute segmentul privat care se află în dificultate. Nu se va reveni la supremaţia statului, ci doar la un rol temporar de partener într-o etapă grea, după care se va retrage.

  • Se vorbeşte despre necesitatea unui împrumut UE de 7 miliarde de euro, sub supravegherea FMI? Care ar fi mecanismul prin care se pot accesa fondurile?

Vă pot da exemple recente. Ungaria şi Letonia au accesat împrumuturi de la FMI şi CE, suplimentar au avut proiecte suplimentare cu BM, BEI, BERD şi chiar unele linii de swap cu Banca Central Europeană. Dacă va exista un acord între România, UE şi Fond, probabil că şi ţara noastră va merge pe aceeaşi linie ca Ungaria.

  • În condiţiile în care toată lumea cere, de unde are FMI atâţia bani?

Este o întrebare foarte bună. Vorbeam zilele trecute cu nişte colegi şi am ajuns la concluzia că la FMI este coadă. Sunt foarte multe ţări care solicită asistenţa Fondului, nu numai din Europa, ci şi din America Latină sau Asia. FMI are de unde atrage aceste surse de finanaţare. Nu resursele sunt problema, ci modul în care aceşti bani ajung să stabilizeze ţările cu dificultăţi, astfel încât criza să nu se propage mai departe. Acesta este noul rol al FMI. E ca un doctor care depistează un cancer şi îl taie înainte să se ducă mai departe această boală.

  • Preşedintele Băsescu a spus că evaluarea FMI este corectă, în condiţiile în care avem un proiect de buget cu totul alte cifre decât cele indicate de Fond.

Bugetul reprezintă o variantă de lucru. Aşa cum a fost prezentat, consolidat şi aproape terminat, pleacă de la nişte principii economice valabile la un moment dat. Această repeziciune a schimbării în mod cert va influenţa şi bugetul. Sigur că nu este un instrument fix, e în mişcare. Dacă vom observa după primele şase luni că nu se poate realiza creştere economică de 2,5, ci va fi mai mică, bugetul va trebui să se adapteze imediat în ceea ce priveşte cheltuielile publice. Bugetul e un instrument foarte flexibil, este construit pe nişte indicatori şi este posibil să fie modificat în funcţie de evoluţiile ulterioare ale economiei mondiale şi româneşti.

  • Deci, va fi un an al rectificărilor?

Poate da, poate nu. Sunt multe necunoscute, nu doar în România, ci la nivel mondial. Din discuţiile cu marile companii din această ţară a reieşit că nu şi-au făcut încă bugetele pe anul acesta, pentru că, la rândul lor, companiile-mamă nu şi-au făcut bugetele. Această incertitudine enormă la nivel mondial creează o mişcare de azi pe mâine.

  • Negocierile pentru celelalte acorduri au durat mult…

Nu mai este cazul. În momentul actual, FMI şi UE sunt foarte flexibile. Discuţiile nu durează mai mult de două-trei săptămâni, iar perioada de aprobare s-a redus mult. Dacă se vor începe procedurile va dura foarte puţin până la aprobarea lor.  

  • V-aţi întoarce în Executiv într-o asemenea situaţie de criză?

Este foarte angajant să poţi să faci parte dintr-o asemenea echipă în momentul de faţă, dar cred că rolul meu la FMI în momentul de faţă este la fel de important cum ar putea să fie în Executiv.

  • Ce aţi face în locul premierului Boc?

Nu mi-am pus niciodată această întrebare şi nu m-am gândit că pot să fiu într-o asemenea situaţie. Mi-e greu să vă dau un răspuns. Lucrurile sunt complexe. Să nu uităm responsabilităţile sociale, problemele politice de parteneriat, problemele de dezvoltare şi financiare.

  • Să nu uităm anul electoral.

Da. Însă nu mi-aş face prea mari griji legat de aceasta. Am observat în aceste zece zile un tip de responsabilitate foarte ridicat la nivelul decidenţilor pentru a lua măsurile necesare pentru a trece această criză. Am fost plăcut surprins de faptul că există o determinare a politicului pentru a lua măsuri pentru a trece această criză.

"Pentru România, FMI avertizează că s-ar putea să avem o creştere negativă. Eu nu cred că se va ajunge acolo, dar plaja de estimări este atât de mare încât trebuie să fim pregătiţi pentru orice variantă"

"În ultimii trei ani, BNR a jucat toate rolurile: şi de Executiv, şi de banca centrală. Din cauza unui management politic defectuos, pentru stabilitatea României, BNR a jucat rolul-cheie. Trebuie să ne scoatem pălăria!"


Citeşte mai multe despre:   special,   romania,   crestere,   criza

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Cheltuieli exorbitante la STS pentru monitorizarea prezenței la vot. Alegerile din România o dau în fițe: stilouri inteligente de 33 milioane €

Cheltuieli exorbitante la STS pentru monitorizarea prezenței la vot. Alegerile din România o dau în fițe: stilouri inteligente de 33 milioane €
Galerie Foto În anul pandemiei generate de coronavirus, când Guvernul a decis să aplice doar o majorare de 14% a pensiilor, în loc de 40%, cât prevede legea, alagerile scot din vistieria statului peste 37 de milioane de euro. Se...

Cum era Elena Udrea să fie „jefuită” de fosta sa parteneră de afaceri. Operațiunea „împrumutul”, pentru preluarea activelor Băi Boghiș, blocată definitiv de Curtea de Apel Cluj

Cum era Elena Udrea să fie „jefuită” de fosta sa parteneră de afaceri. Operațiunea „împrumutul”, pentru preluarea activelor Băi Boghiș, blocată definitiv de Curtea de Apel Cluj
Galerie Foto Operațiunea de preluare forțată a patrimoniului imobiliar al Stațiunii Băi Boghiș de către familia Veronica Stanca, fosta parteneră de afaceri a Elenei Udrea, prin intermendiul unor împrumuturi rostogolite și...

GIP: Camelia Bogdan a primit viză în SUA, deși a colaborat cu un site de propagandă anti-americană

GIP: Camelia Bogdan a primit viză în SUA, deși a colaborat cu un site de propagandă anti-americană
Galerie Foto Grupul de Investigații Politice (GIP) atrage atenția că fosta judecătoare Camelia Bogdan a primit vizită în Statele Unite ale Americii, în ciuda faptului că, în urmă cu doi ani, a colaborat cu un portal din...

Cei cu fibrilaţie permanentă se tratează zilnic cu anticoagulante

Cei cu fibrilaţie permanentă se tratează zilnic cu anticoagulante
Oamenii sunt tot mai preocupaţi de ritmul inimii lor, îşi iau pulsul singuri şi comentează amatoristic numărul de bătăi, se tot alarmează de extrasistole și se miră când unii cardiaci sunt lăsaţi în...

Coincidență: Nicușor Dan și Camelia Bogdan au același sponsor-finanțator

Coincidență: Nicușor Dan și Camelia Bogdan au același sponsor-finanțator
Galerie Foto Candidatul susținut de PNL și de USR-PLUS la Primăria Capitalei, Nicușor Dan, a primit, pe persoană fizică, donații totale de peste o jumătate de milion de lei și 1.000 de euro, în perioada 2016-2019. În...

Cei cu ficat gras trebuie să se trateze şi de diabet, și de hipertensiune

Cei cu ficat gras trebuie să se trateze şi de diabet, și de hipertensiune
Galerie Foto Când unui om, la un control medical de rutină, i se descoperă ficatul gras, nu prea ia în serios acest diagnostic. Spune: „Cei mai mulţi au ficat gras, e cea mai uşoară boală de ficat”. Dar nu prea este...

Răfuială la SIIJ între capii fostului Binom! Florian Coldea, audiat în dosarul lui “Portocală”. Ca martor

Răfuială la SIIJ între capii fostului Binom! Florian Coldea, audiat în dosarul lui “Portocală”. Ca martor
Galerie Foto Fostul prim-adjunct al Serviciului Român de Informații, generalul Florian Coldea, a dat explicații, timp de o oră, în fața procurorilor Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), în...

Gruparea Kovesi vs gruparea Prună, după ce un dosar-cheie a fost golit de probe. Încăierare între procurorii DNA lăsați fără muniția de la SRI

Gruparea Kovesi vs gruparea Prună, după ce un dosar-cheie a fost golit de probe. Încăierare între procurorii DNA lăsați fără muniția de la SRI
Galerie Foto Marian Gherman, procurorul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție care l-a trimis în judecată, în urmă cu trei ani, pe soțul Giorgianei Hosu, actuala șefă a DIICOT, a solicitat Secției de Procurori de la ...

Fie COVID-ul cât de rău, clientela politică trebuie să trăiască și anul acesta. Guvernul a închis locurile de joacă, Boc bagă 1.000.000 € în tobogane

Fie COVID-ul cât de rău, clientela politică trebuie să trăiască și anul acesta. Guvernul a închis locurile de joacă, Boc bagă 1.000.000 € în tobogane
Galerie Foto Campania electorală pentru alegerile locale, deși nu pare să reprezinte deloc o provocare deosebită pentru actualul edil al municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, în intenția sa de a câștiga un nou mandat, scoate,...

Scriitorul Dinu Săraru: ”Îmi place omul iute și ambițios și care calcă cu inima”

Scriitorul Dinu Săraru: ”Îmi place omul iute și ambițios și care calcă cu inima”
Galerie Foto Dinu Săraru, unul dintre cei mai reprezentativi scriitori români în viață - dacă nu chiar cel mai mare - e ultimul țăran din Slătioara natală. Într-un interviu-eveniment acordat ziarului Jurnalul, autorul...

Investiții de pandemie și de campanie electorală. “Grindă” reia practicile inițiate de fostul PDL. Pe ce se duc 143 de milioane de lei

Investiții de pandemie și de campanie electorală. “Grindă” reia practicile inițiate de fostul PDL. Pe ce se duc 143 de milioane de lei
Galerie Foto Compania Națională de Investiții, entitatea care derulează proiecte pentru Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice, pare să fi reluat, în perioada guvernării PNL, în plină pandemie generată de noul...

Vertijurile, provocate de starea labirintului din urechea medie

Vertijurile, provocate de starea labirintului din urechea medie
Unii oameni sunt disperaţi de ameţelile bruşte ce îi agasează, totul se învârteşte în jurul lor sau ei se învârtesc precum un titirez. Medicina le numeşte şi vertijuri, iar cel grav este vertijul...

Greu cu Fondurile Europene: șefă acuzată de incompatibilitate, consiliată de coafeză. Cine sunt femeile care vor gestiona miliardele de euro de la UE

Greu cu Fondurile Europene: șefă acuzată de incompatibilitate, consiliată de coafeză. Cine sunt femeile care vor gestiona miliardele de euro de la UE
Galerie Foto Ministrul Fondurilor Europene, Ioan Marcel Boloș, este acuzat din interior că, încă de la preluarea portofoliului, a renunțat la mai mulți specialiști ai instituției, aducând în loc personaje controversate,...

SPP cumpără de la Ioan Rus mașini și autoutilitare pentru misiuni operative

SPP cumpără de la Ioan Rus mașini și autoutilitare pentru misiuni operative
Compania controlată de fostul ministru de Interne, din timpul Guvernelor Năstase și Ponta, Ioan Rus a încheiat, recent, cu Serviciul de Protecție și Pază un accord-cadru prin care va livra instituției care se...

Averea Cameliei Bogdan, cercetată de SIIJ

Averea Cameliei Bogdan, cercetată de SIIJ
Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) efectuează verificări cu privire la depozitul de 200.000 de euro apărut fără nicio justificare în declarațiile de avere ale fostei judecătoare...
Serviciul de email marketing furnizat de