Corpul de Control al Ministerului Culturii verifică o fraudă pe care ar fi făcut-o mai mulți angajați ai muzeului de la Sinaia, împreună cu unii ghizi de turism. Aceștia ar fi vândut bilete „reciclate”, adică luate de la vizitatori și revândute pentru alte grupuri de turiști care veneau însoțiți de ghid. Prin vânzarea de mai multe ori a biletelor, atât angajații muzeului Peleș, cât și ghizii își suplimentau veniturile.
Frauda era cunoscută în rândul ghizilor, spun sursele noastre, dar până acum nu a fost nimeni care să o aducă la cunoștința conducerii muzeului, a Ministerului Culturii și a Poliției. Sursele noastre spun că nu este singurul tip de fraudă de la muzeu, iar conducerea instituției a mai identificat și altele, dar nici măcar nu pot fi dați afară angajații care sunt prinși în flagrant delict, în astfel de situații.
„Abia acum s-a trimis Corpul de Control de la Ministerul Culturii, dar eu știam despre această situație de la mai mulți ghizi, de peste 3 ani. Acum s-a aflat doar pentru că a fost un angajat dat afară, după ce a fost prins că le vindea adulților bilete pentru studenți. Știu că a dat instituția în judecată și a câștigat procesul, a fost reprimit pe post și probabil el a fost cel care a spus ce se întâmplă acolo. Nu toți ghizii făceau aceste lucruri. Erau câțiva care o făceau, dar era un aranjament între ei. În special erau ghizii din Brașov și cei care făceau zilnic excursii la Peleș”, explică sursa noastră.
Vinovații ar plăti foarte scump
În paralel cu ancheta derulată de Corpul de Control al Ministerului Culturii a deschis și Poliția o anchetă, fiind vorba despre o fraudă. Dacă vor fi identificați, atât angajații muzeului, cât și ghizii riscă mai mulți ani de închisoare, fapta fiind încadrabilă ca furt calificat, dar cu circumstanțe agravante, existând premeditarea și constituirea de grup organizat, la care se adaugă faptul că s-a comis în mod repetat. Legea penală prevede, în aceste cazuri, aplicarea pedepsei maxime plus o treime din fiecare faptă repetitivă.
În general, angajații Ministerului Culturii care lucrează în muzee au salarii foarte mici, iar ghizii locali trăiesc din puținii bani pe care-i primesc de la grupurile de turiști. Veniturile celor care au comis frauda de la Peleș sunt sub salariul mediu pe economie, deși cei mai mulți au studii superioare. Din cauza nivelului foarte scăzut de salarizare, în acest domeniu există tendința de fraudă.
Scandalurile s-au ținut lanț
Peleșul s-a aflat în centrul mai multor scandaluri, în ultimii ani, mai ales din cauza deficitului de finanțare din partea statului pentru lucrările de reparații și de renovare care sunt absolut necesare. Situația castelului este complicată, pentru că nu aparține statului, ci Casei Regale. Recent, Peleșul a intrat în renovare, după ce Ministerul Culturii a găsit fonduri pentru reparații, dar s-au început lucrările la câteva luni după ce începuse să plouă prin tavan, iar o terasă stătea să cadă.
La 1 martie 2007, castelele Peleș şi Pelişor au reintrat în posesia Regelui Mihai I, dar acesta a decis ca domeniul regal de la Sinaia să rămână în administrarea statului român. Ministerul Culturii trebuie, astfel, să investească și în reparațiile necesare pentru aceste clădiri de patrimoniu, nu doar să ofere personalul pentru muzeu.
În anul 2010, autoritățile române au vrut să cumpere domeniul Peleș, de la Casa Regală, pentru 30 de milioane de euro, însă planurile nu s-au mai putut pune în aplicare, din cauza crizei economice. Astfel, Peleșul a ajuns să fie neglijat de stat, ani la rând, iar alocarea fondurilor pentru reparațiile necesare a venit foarte târziu, înainte de a se putea preîntâmpina deteriorarea acoperișului și a unor terase exterioare.
Statul a încercat să-l cumpere, dar Casa Regală a refuzat
Ministerul Culturii a alocat fonduri și Institutul Național al Patrimoniului a făcut licitația pentru reparații, încă din septembrie 2022, dar lucrările au început abia anul acesta, din cauza birocrației. Între timp, tavanul castelului s-a degradat atât de mult, încât din decembrie anul trecut ploua în interior, iar castelul și exponatele au fost salvate de angajații care au pus găleți pentru a aduna apa.
Statul român plătește Casei Regale a României și chirie pentru castelul Peleș, circa 72 de mii de lei pe an din încasările pentru biletele de intrare la muzeu. Castelul Peleș primește aproximativ un milion de turiști din întreaga lume, în fiecare an.
Prin protocolul încheiat cu Casa Regală a României, în anul 2010 și reînnoit în anul 2012, statul român, reprezentat de Ministerul Culturii, și-a asumat obligația ca pe perioada în care va administra Muzeul Național Peleș să investească în lucrări de punere în siguranță și punere în valoare a Complexului Peleș prin intermediul Institutului Național al Patrimoniului, având ca sursă de finanțare Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice.
Institutul Național al Patrimoniului este instituția abilitată să finanțeze și să urmărească execuția acestor lucrări de restaurare și conservare.