Misterele palatului secret

Secretul cu care a fost inconjurata investitia intr-un corp nou al Pala-tului Victoria, care sa puna la ada-post Guvernul de un eventual seism, dar si balbele si deciziile ciudate ale Executivului ridica un mare semn de intrebare: avem de-a face cu o lucrare dedicata deja?

Secretul cu care a fost inconjurata investitia intr-un corp nou al Palatului Victoria, care sa puna la adapost Guvernul de un eventual seism, dar si balbele si deciziile ciudate ale Executivului ridica un mare semn de intrebare: avem de-a face cu o lucrare dedicata deja?

La 31 ianuarie, Guvernul Romaniei a alocat o suma fabuloasa, de aproximativ 40 de milioane de euro, pentru construirea unui nou corp al Palatului Victoria. Motivata de riscurile seismice la care se expun conducatorii Romaniei in actuala cladire, decizia de acordare a unor fonduri bugetare de patru ori mai mari decat toate celelalte consolidari din tara ridica multe semne de intrebare.

DOUA VORBE, TREI MINCIUNI. De altfel, in legatura cu secretomania Cabinetului Tariceanu apropo de acest proiect, Biroul de Presa al Guvernului ne-a trimis la redactie un comunicat si un drept la replica, din continutul carora reiese ca echipa purtatorului de cuvant al primului ministru habar n-are de hotararile adoptate de Executiv. Astfel, Biroul de Presa precizeaza: "Caracteristicile tehnico-economice ale cladirii, printre care numarul de etaje ale imobilului, vor fi stabilite ca urmare a concursului international de solutii de arhitectura". In privinta cheltuielilor pentru noua constructie, Biroul de Presa ne raspunde ca "acestea vor putea fi cunoscute dupa incheierea concursului".

Doua vorbe, trei minciuni, pentru ca, asa cum anuntam si in articolul precedent, Guvernul a adoptat deja si a si publicat in Monitorul Oficial al Romaniei (nr. 86/2.02.2007) o hotarare (vezi facsimil 2) in care la Art. 2 scrie negru pe alb: "Se aproba indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investitii «Cladirea de servicii guvernamentale», denumit in continuare «Extindere Palat Victoria», prevazuti in anexa, care face parte integranta din prezenta hotarare".

Si in privinta cheltuielilor din bani publici pentru construirea noului palat, Biroul de Presa ori nu stie despre ce este vorba, ori incearca sa ascunda adevarul. Astfel, in acelasi numar al Monitorului Oficial este publicata "Ordonanta privind reglementarea unor masuri financiare" (vezi facsimil 1), care la Art. 1 stabileste: "Anexa nr. 3/12/22 la Legea bugetului de stat pe anul 2007(...) se completeaza cu Fisa obiectivului de investitii «Extindere Palat Victoria»". Iar la Art. 2 si Art. 3, Cancelaria premierului si Ministerul Finantelor Publice sunt autorizate sa si opereze modificarile in structura bugetului Cancelariei, respectiv, in structura bugetului de stat pe anul 2007. Mai mult, este atasata si anexa in care este specificata "valoarea ramasa de finantat la 31.12.2006, si anume, 128.777.000 lei, adica circa 40 de milioane de euro."

BANII. Executivul autorizeaza transferul banilor de la buget

UN VIS MAI VECHI. Ideea construirii unui nou sediu in Piata Victoriei dateaza inca de pe vremea fostei guvernari PNL - PD - PNTCD - UDMR. Astfel, in comunicatul Biroului de Presa al Guvernului se precizeaza ca "discutiile pentru extinderea Palatului Victoria au demarat in anul 1998" (deci pe vremea Guvernului CDR, condus de Radu Vasile - n.r.) si ca, "urmare a cerintelor exprimate la acel moment, a fost realizat studiul de fezabilitate, care a fost trimis pentru avizare catre autoritatile competente in anul 2004". Renuntarea la vechiul studiu de fezabilitate si lansarea noului proiect sunt puse pe seama "trecerii a peste opt ani, a schimbarilor majore in ceea ce priveste necesarul de spatii al Guvernului, a caracteristicilor acestor spatii, precum si a schimbarilor tehnologice survenite in acest timp". Ca urmare, precizeaza comunicatul, la inceputul anului 2006 s-a luat decizia reevaluarii temei initiale si a organizarii unui concurs international de solutii de arhitectura pentru extinderea Palatului Victoria, la care sa poata participa orice persoana fizica sau juridica sau asociere de persoane fizice sau juridice, care ofera servicii de proiectare in constructii.

NEGRU PE ALB. "Guvernul aproba indicatorii tehnico-economici"

COSTURILE CUI? Dincolo de aspectul bramburelii generate de tentativa noastra de a primi cateva raspunsuri cu privire la acest proiect, trebuie observata totusi cea mai ciudata informatie pe care o face publica Guvernul: suma estimata (si deja aprobata) pentru acest proiect. Din punct de vedere al legislatiei si al procedurilor firesti, aceasta suma nu putea fi cunoscuta pana la finalizarea concursului de proiecte si selectia constructorului. Potrivit anuntului din Monitorul Oficial din 14 iulie 2006, dosarele de proiecte trebuiau depuse pana la data de 4 decembrie 2006. Cum, la 31 ianuarie Guvernul a decis deja ca are nevoie pentru acest proiect de 40 de milioane de euro si a precizat foarte clar costurile, s-ar intelege ca Executivul nu numai ca cunoaste care este proiectul castigator, dar si executantul constructiei. Asta pentru costurile unei constructii pot fi stabilite de ofertantul castigator al unei licitatii publice, in functie de proiectul tehnico-economic de executie. Pe cand, din informatiile pe care le avem la indemana, la ora asta nici macar concursul de proiecte nu este finalizat. De altfel, ministrul Laszlo Borbelly, care a participat la sedinta din 31 ianuarie, cand s-au decis aceste sume uriase pentru asigurarea antiseismica a Guvernului, si-a manisfestat "curiozitatea" cu privire la detaliile proiectului, dar a fost asigurat ca acestea vor fi accesibile abia dupa finalizarea concursului de proiecte.

Si, totusi, membrii Guvernului au decis sa aloce 875.000 lei noi pentru anul 2007, 102.312.000 lei pentru 2008 si 25.590.000 lei pentru cel de-al treilea an, in care se anunta si finalizarea investitiei. Cum a reusit cabinetul Tariceanu sa cunoasca suma inainte de a avea un proiect, dar mai ales un executant legal ales?

SUBFINANTARE

Din cele 55 de cladiri din Bucuresti, incluse in programul de consolidari antiseismice in anul 2006, s-au finalizat lucrarile la doar trei cladiri. Celelalte au ramas in diverse faze de executie. Pentru 2007 sunt contractate lucrari doar pentru opt blocuri in Capitala si cate unul in Galati, Ploiesti si Roman, suma alocata de la buget in acest scop fiind de 8,5 milioane de lei. Potrivit MTCT, din aproximativ 3.000 de cladiri de locuit expertizate tehnic in Bucuresti si in 26 de judete a fost incadrat in clasa I de risc seismic un numar de 600 de cladiri, din care 383 se gasesc in Capitala. Din acestea, 125 de cladiri multietajate, construite inainte de anul 1940, au fost identificate ca prezentand pericol public. Pe de alta parte, potrivit unui scenariu realizat de INCERC la nivel national, peste zece milioane de romani sunt expusi cutremurelor, iar in zone cu seismicitate ridicata sunt amplasate circa 40 de orase dens populate.