Mizilicuri UE - Comertul la sosea, trecut prin Fisc

De la obiecte de artizanat la funii de ceapa rosie sau branza si tuica facute-n casa, comertul la sosea a devenit aproape o traditie in Romania. Daca in cazul piticilor de gradina sau al sculpturilor din lemn comerciantii de ocazie intra in conflict, in cel mai rau caz, cu autoritatile fiscale, cei care vand tuica, vin sau produse de origine animala vor avea de furca serios cu interdictii venind dinspre Uniunea Europeana.

IN AER. LIBER. Mai o tuiculita, mai o branzica afumata, comertul la sosea adauga praf si miresme de esapament produselor vandute

De la obiecte de artizanat la funii de ceapa rosie sau branza si tuica facute-n casa, comertul la sosea a devenit aproape o traditie in Romania. Daca in cazul piticilor de gradina sau al sculpturilor din lemn comerciantii de ocazie intra in conflict, in cel mai rau caz, cu autoritatile fiscale, cei care vand tuica, vin sau produse de origine animala vor avea de furca serios cu interdictii venind dinspre Uniunea Europeana.

O tuiculita de prune la sticla de jumatate de litru cu eticheta unei mari firme americane de racoritoare, un vinisor tulburel din strugure a-ntaia, din via personala, in ambalaj de sticla de votca sau oua fara vreo stampila, dar cu garantia calitatii "pe incredere", cu zeci de asigurari din partea gospodarului. Astfel de oferte se gasesc din plin pe marginile soselelor nationale. Ele au de-a face cu o anumita traditie ce decurge din nivelul de trai al romanilor, dar nicidecum cu normele europene privind igiena si siguranta alimentara.

CAZ SPECIAL. Tot ce trebuie pus pe piata pe canale comerciale trebuie sa respecte normele pentru siguranta alimentelor. Or, asta nu prea are de-a face cu ce se intampla in Romania la sosea. "N-am vazut nicaieri in Europa sa se vanda la sosea lapte la peturi sau branza la poarta casei. Exista, intr-adevar, spatii de comercializare a unor produse, dar ele iau forma unor tarabe sau a unor rulote in care fiecare aliment are asigurate conditiile de igiena necesare", explica Mihai Dumitru, expertul Delegatiei Comisiei Europene pe capitolul Agricultura.

PE BANDA. Productia pentru consumul propriu nu-i o problema. Vanzarea necontrolata este.

DOUA CERINTE. Pe scurt, vanzarea de produse la marginea drumului nu este in conformitate cu reglementarile europene din doua puncte de vedere: siguranta alimentara si, pe de alta parte, fiscalitatea.

Cea mai importanta conditie este asigurarea unui minim de igiena. "Nu recomand nimanui sa cumpere branza din fata unei curti de pe DN 1, de pilda, unde trec 1.000 de masini pe ora, unde exista un continut de plumb care se depune pe branza respectiva. Nu va sfatuiesc sa cumparati de la marginea drumului branza cu continut de metale grele. Este nu atat o problema de «nu ne da voie Uniunea», ci de igiena. Eu n-as cumpara nici lapte in sticle pet. Daca ar fi bun asa, toate firmele l-ar comercializa", ne-a declarat Dumitru.

Un alt aspect tine de fiscalitate si de economia controlata, oficiala. Produsele vandute la sosea nu sunt supuse nici unui fel de fiscalitati, ele reprezinta venituri care nu sunt taxabile. Cu toate acestea, expertii europeni evita sa transeze problema in termenii cei mai severi ai legislatiei. "E greu sa spui ca te apuci sa ii urmaresti pentru evaziune fiscala pe niste oameni care vand trei oua si doua kilograme de mere. Nu ar fi o mare problema europeana, sa sara Comisia Europeana in sus ca se vand cinci oua", spune Mihai Dumitru, care atrage atentia ca in abordarea problemei nu trebuie scapat din vedere contextul romanesc.

FARA BAUTURI! In cazul bauturilor, verdictul este clar: avem de-a face cu o forma de evaziune fiscala, intrucat se fac bani multi. "Si aici trebuie facuta insa o distinctie. Una e sa vinzi cinci litri de tuica, sporadic, pe un an, ca ai un client la Bucuresti care stie ca nea Gheorghe face tuica buna si o cumpara de cateva ori pe an. Sigur, tot contraventie ar fi. Numai ca cine produce cantitati mari si traieste din asta e in afara legii din punct de vedere al fiscalitatii. De principiu, tuica si vinul hibrid fabricate pentru propriul consum nu au voie sa ajunga pe vreo taraba", detaliaza Dumitru.

LAPTELE DE LA STANA. In privinta produselor lactate cumparate in drumetii, de la cate o stana, situatia e aceeasi. In ultimii ani s-a creat in UE posibilitatea ca retetele traditionale sa poata fi pastrate si puse in practica in toate statele membre. Asta nu inseamna ca daca Romania vrea sa produca branza de burduf nu trebuie sa respecte normele de igiena. Se accepta insa, de pilda, ca branza sa fie amestecata in recipient de lemn, in loc de unul de inox, de pilda. Doar ca s-au impus anumite standarde minime, de bun-simt, asa cum ne-a explicat si Tudorel Balta, expert in cadrul Ministerului Agriculturii. Indiferent daca e traditional sau facut conventional, un produs trebuie sa respecte aceiasi indicatori. Conform normelor sanitar-veterinare, ar fi obligatorie folosirea laptelui pasteurizat. Pentru anumite sortimente de produse lactate s-a obtinut derogare de la aceasta regula, dar in final branza care rezulta din cele doua tipuri de lapte trebuie sa corespunda acelorasi norme. "Ce face omul la el acasa e problema lui. Normele apar cand scoate produsul pe piata. Magiunul, de pilda. Are cineva, sa zicem, o metoda traditionala. Il pune pe piata si intra sub incidenta legislatiei alimentare. In fata portii nu o sa le mai poata vinde, doar vorbim aici de comert adevarat. Tocmai asta este ideea, ca i se da fiecaruia posibilitatea sa il vanda in mod organizat, civilizat. Nu ii zice nimeni omului sa fiarba sau sa nu fiarba laptele, el face cum stie. Dar, odata scoasa marfa pe piata, el trebuie sa raspunda ca produsul e salubru", subliniaza oficialul din Ministerul Agriculturii.

UNA-I UNA, ALTA-I ALTA

"Distinctia intre productia in vederea consumului propriu si cea destinata comercializarii nu se face conform unor limite cantitative clar stabilite. In fond, fiecare stie cata tuica sau branza de burduf de fabricatie proprie poate duce el sau familia sa. Important este ca normele privind fiscalitatea sa fie respectate. Asta pentru ca productia de alcool este supusa fiscalitatii, spre deosebire de cea de lapte, de exemplu. Iar tot ce se produce in vederea consumului propriu este exceptat de la impozitare. Nu exista limite care sa dicteze cat poate produce fiecare persoana. Problemele apar cand omul vrea sa scoata pe piata produsele rezultate in canalele de distributie comerciala" (Mihai Dumitru, sef departament Agricultura, Delegatia Comisiei Europene).

CUM VA DISPAREA SI CAND?

Fiecare stat e obligat sa aplice normele UE. In caz contrar, comisia poate declansa proceduri juridice la Curtea Europeana, proceduri care dureaza cinci-sase ani. "Unele state nu le respecta delibe-rat, stiu ca ele necesita mult timp si ca pana atunci au vreme sa isi rezolve problemele. Exista dife-rente si variatii nationale intre cum este si cum se aplica legea. Revenind la cazul Romaniei, auto-ritatile vor fi obligate sa ia masuri ca sa limiteze sau sa stabileasca niste criterii. S-a incercat asta si pana acum, pe marile artere de circulatie, i-am mai obligat sa puna branza sub niste acoperamanturi, sa isi vanda marfa in conditii mai igienice. Laptele, vinul sau tuica la pet nu sunt ceva care sa respecte normele. Nu e o forma normala si civilizata de comert", spune seful departamentului Agricultura din cadrul Delegatiei Comisiei Europene.

NU RATATI! Cititi in Jurnalul National de maine cum ramane cu produsele specifice romanesti, care vor capata o patalama in plus: cea europeana.