Dunarea dezlantuita spar-ge zagaz dupa zagaz. In ciuda declaratiilor care dau impresia ca Guvernul tine situatia sub control, realitatea din teren este disperata. Cufundate in norisorul lor oranj ireal, autoritatile orbecaie in-coerent si o tin tot intr-o sedinta de criza. In lumea reala, mii de oameni de-personalizati si izgoniti din gospodariile lor isi traiesc drama in conditii degradante. ● fotoreportaj

SPANTOV. Micuta localitate a devenit in ultimele zile un adevarat tablou al disperarii

FOTOREPORTAJ

Dupa ce treci de Oltenita si ajungi in localitatile Spantov si Chiselet din judetul Calarasi, totul se rupe. Se rup diguri, se darama case, se rup suflete. Plecati din calea apelor, refugiati pe dealuri, sute de localnici din patru sate isi duc traiul de aproape patru zile de cand Dunarea le-a luat casele. Autoritatile n-au nici o treaba cu suferinta oamenilor.

Ruperea stavilarului de la Spantov si ordinul autoritatilor de evacuare a localitatilor au golit satele. Oamenii nu cred in retragerea apelor prea curand si se mai intorc cu frica in sate pentru a-si lua ce a mai ramas. FOAME SI PUSTIU. Daca a mai ramas ceva in fata furiei apelor. Altii pleaca cu animale si bunuri in eventualitatea in care apa ar putea sa le inunde gospodariile. Drumul judetean Oltenita - Calarasi a fost inundat cu doua zile in urma si a inundat si casele de peste drum. Pentru 12 ore, drumul a fost impracticabil. In dimineata de ieri, apa s-a mai retras eliberand drumul si permitand circulatia, dar apa din gospodariile oamenilor a ramas. Si va ramane acolo pentru multa vreme. In sate, linistea este sparta din cand in cand de urletele cainilor ramasi in mijlocul apelor. Urlete de foame si de pustiu.

Taberele de refugiati de pe dealuri sunt parca aruncate de o mana invizibila la intamplare. Corturi improvizate de fiecare cum a putut. Altii mai norocosi au capatat de la armata. In corturi si langa, paturi, saltele, dulapuri, televizoare, porci, caini si cai. Pentru fiecare, vecinul e acelasi de jos, de langa Dunare. Sa se ajute la greu. Cand am ajuns in tabara de la Spantov, oamenii se vaccinau. De trei zile, medicii incearca sa vaccineze sute de localnici antitetanos. Unii se inghesuie sa-si vaccineze copiii, altii refuza de trei zile. Isi zic ca nu mai au nimic de pierdut, iar vaccinul nu mai are nici un rost.

CORTURI. Matusa Vasilica are peste 60 de ani. Cu mainile brazdate de riduri precum copertile unui incunabul si cu lacrimi siroindu-i pe obraz de atata neputinta in fata apelor sterge niste vase. Mai mult ca sa-si gaseasca de lucru, pentru ca nu-i place sa stea locului. A muncit o viata intreaga, iar casa ei a fost printre primele inghitita de ape. A pierdut tot. A mai ramas cu niste mobila inghesuita intr-un cort amarat, improvizat si intarit pe alocuri de barbatul sau. "Ne-a luat apa tot. Nici nu am avut timp sa ne dezmeticim. Am apucat sa luam ce vedeti aici in cort si am plecat ca ne era frica. Barbatu-meu nu ma lasa nici acum sa ma duc la casa, sa vad cum e. Zice ca o sa mi se faca rau si o sa cad jos. Animalele sunt acolo", spune femeia printre lacrimi, aratand cu mana spre animalele aflate la 30-40 de metri. Un cal puternic, sanatos, mult mai neputincios acum decat stapanii lui. E cuprinsa de disperare si se agita pe loc de cateva minute. La inceput nu intelegem ce se intampla. Manzul e cazut, intins la picioarele ei de ceva timp. Parca doarme. Iapa e din ce in ce mai agitata si incearca cu copita sa-si miste manzul. Care nu mai misca. Isi da capul pe spate si se ridica pe picioarele din spate si apoi insista sa-si trezeasca manzul. Nici o miscare. Manzul e mort de ceva timp. A suferit toata noaptea si a murit de frig, in camp langa iapa. Nu a rezistat, pentru ca era prea mic, fatat doar de cateva zile. Localnicii risca astfel sa piarda pe rand, incet-incet, tot ce mai au. Frigul ii macina noaptea, nu-i lasa sa doarma si ii sperie. Au copii mici, iar noaptea ii invelesc cu toate paturile pe care le au pentru a nu se imbolnavi. Si pe langa nenoricirea care le-a luat casele, pe langa lacrimi, tristete, frigul noptii, oamenii mai au o grija in plus: hotii. Langa matusa Vasilic sta o vecina din sat. Din incaltamintea pe care a reusit s-o salveze a mai ramas doar cu papucii de plastic din picioare.

NEMULTUMIRI. Refugiatii din satul Stancea, comuna Spantov, sunt nemultumiti. Ajutor au primit doar din partea preotului satului. "Primarul nu a venit o data la noi aici de cand cu inundatiile. O data. Sa vada cum stam aici. Cum ne chinuim. Doar apa avem. De mancare ni s-a promis ca de-abia azi ne aduce. De corturi nici nu mai vorbim. Stam cu copiii in frig, ni se promite, dar n-am vazut cum arata cortul. Stam cu plasticile astea aci’... Ce sa ne tina astea de adapost...", spune Gigi, un barbat la 35 de ani, ingrijorat de soarta celor patru copii la noapte.

In jur vezi numai neputinta, neincredere, tristete, lacrimi. Speranta a murit acum patru zile. In prima zi de Pasti.

La Oltina a cazut pana si ultimul dig

REPEDE. In comuna dobrogeana, oamenii si-au incropit adaposturi primitive

O localitate care musteste de istorie - Cetatea romana "Altinum" in vechime, producatoare a Merlotului fin si dulceag de Oltina in vremuri nu demult apuse. I-a venit din nou randul la celebritate, insa de data aceasta nefasta. Acum i s-a dus duhul ca a intrat in randul localitatilor batute de Dunare.

DIGUL. Sambata, spre amiaza, a cedat digul fermei piscicole (care acum e in apa). Mai intai s-a facut o gaura cat mana prin care tasnea apa cu forta. Apoi, digul a inceput sa se surpe. In cateva ore bresa era deja de 100 de metri. Au fost aduse de urgenta basculante, vole, pompieri, jandarmi si localnici care au inceput sa freamate pentru a suprainalta un alt dig existent. Apa urca insa cu viteza (aproximativ 15 cm/ora) - asa ca tot ce se cara cu masinile si cu carca era maturat in scurt timp. Luni, apa a trecut si digul acela. Ultima solutie, de compromis, a fost sa se ridice un dig in interiorul localitatii, pe marginea soselei. Insa acesta din urma nu fereste tot satul de apa, ci numai o parte.

"S-au sacrificat 30 de case pentru a fi salvate celelalte 250", ne-a spus marti un inginer al Apelor Romane care strabatea digul cel nou cu piciorul.

Locuitorii caselor sacrificate au primit ordin de evacuare. Asa ca noaptea de Inviere si Pastile le-au petrecut carand lucrurile din casa si animalele din ograda si privind cu spaima la apa ce tot inainta cuprinzandu-le intai terenurile, apoi gradinile... marti seara apa a ajuns la temelia caselor. Oamenii au tot sperat, ca se va egaliza Dunarea cu balta si apa se va opri pana sa le ajunga in case, dar... degeaba.

Nea Vasile statea in gradina cu lopata-n mana privind la apa care-i curgea prin gard in curte. Vreo zece pompieri il ajutau si umpleau saci cu pamant pe care apoi ii asezau la temelia casei. Desi are temelia de piatra, casa nu prea are sanse, iar batranul stie asta. "Aici stau eu cu baba mea", ne-a spus neputandu-si stapani lacrimile. Terenul fiind nisipos, se inmoaie rapid asa ca atunci cand apa se va infiltra sub casa peretii se vor desface... si gata! Familia Dinu si-a scos paturile si mobila din casa in drum. Acolo dorm de doua nopti. N-au unde se duce cu tot cu animale, asa ca prefera sa doarma sub stele. Privesc si ei cu groaza cum apa li se apropie de casa si spera sa scape. "Uite, casa lu’ Titi a cazut azi-dimineata", ne spun cu groaza in suflet.

(I)MOBILIZARE GENERALA. Ultimul dig a fost ridicat de jandarmi si pompieri. Si localnicii pun umarul la indiguiri, insa doar cei care sunt in pericol imediat. Restul, cei din spatele digului, stau in fata portii, privesc la militari cum cara, si isi dau cu parerea. Daca apa se infiltreaza prin dig si-l darama, cei ce stau acum cu mainile-n san vor avea mult de furca. Marti au fost de dimineata vreo 5 carute care ajutau la carat sacii cu pamant. Apoi, treptat, s-au imputinat, pe motiv ca obosesc caii... Miercuri dimineata, doar in capatul nediguit al satului s-au adunat cativa localnici cu carute care "sa-i ajute" pe militari sa le apere casele... In rest, de luni dupa-amiaza cand a cedat al doilea dig, pana miercuri, doar jandarmii si pompierii au umplut, au carat si au pazit digul zi si noapte.

PROGNOZA. Inginerul Ginara Dumitru ne-a spus ca prognoza este de-acum mai buna. Pentru saptamana urmatoare, Dunarea va scadea in debit de la 14.500 mc/s pana la 13m200 mc/s. Asta ar insemna o scadere a nivelului apei de circa 50 cm in zilele ce urmeaza. Daca nu va ploua... (Paula Tudor)

Epidemii in tabara de la Rast

FRICA DE MOLIME. Autoritatile au instituit carantina

Amenintati de epidemii dupa ce apele au scos mortii la suprafata, chinuiti de paduchi si ingrijorati de soarta bunurilor lumesti care le-au mai ramas intregi, satenii din Rast au dat acum de un nou necaz: autoritatile au instituit carantina atat asupra satului vechi, cat si asupra taberei de sinistrati. Carantina i-a afectat pe sinistrati in primul rand la stomac: fiind interzisa introducerea alimentelor in sat, dupa ce s-au constatat cateva cazuri de imbolnaviri din cauza consumului de mancare alterata, satenii sunt obligati sa manance doar ceea ce se gateste la bucataria de campanie. Dupa cum ne-a explicat medicul taberei, carantina a devenit obligatorie dupa ce ieri si alaltaieri, apele au scos la suprafata cadavrele din cimitir, iar cativa sateni care au intrat in apa in incercarea de a-si recupera o parte de bunurile lasate la vatra s-au intors in tabara plini de infectii la nivelul epidermei. Tot din incercarea de a reduce riscurile epidemiologice, autoritatile au marit numarul veceurilor ecologice din tabara.

O data cu retragerea apelor, multi dintre sinistrati au dat fuga in sat, pentru a incerca sa isi recupereze cele lasate in case si curti inainte de evacuare. Ieri dupa-amiaza, tabara se golise aproape in intregime, ramanand aici doar tancii care bateau mingea si batranei care mai aveau ceva provizii de vin in sticla. Desi multi dintre cei care au fost in sat spun ca locuintele lor sunt expuse furturilor si talhariilor, politistii si jandarmii sustin ca ar fi greu sa fie comise asemenea fapte, atata vreme cat localitatea este foarte bine pazita. De altfel, chiar si postul de Politie este gazduit acum intr-un cort militar, de aici fiind supravagheata activitatea micii comunitati de oameni necajiti. (Mihai Gavrila)

Bechetul, iar sub ape

La Bechet, dupa ce marti, vreme de cateva ore, apele au parut sa dea inapoi, ieri, cotele Dunarii incepusera din nou sa creasca. Dupa cum a explicat seful garnizoanei Bechet, colonelul Vigil Balaceanu, in comuna se aflau ieri-dimineata 250 de soldati, trei barci si 24 de camioane militare, pregatiti sa intervina in cazul in care se va ordona evacuarea. Deocamdata nu au fost mutati din case decat 60 de oameni, cazati in sala de festivitati, si inca o familie de trei persoane fusese adapostita in sala de clase a scolii. Sala de sport si Casa de cultura erau si ele pregatite sa primeasca sinistrati, in caz ca va fi nevoie. "La cinci de dimineata a sunat alarma, iar la opt au ajuns apele", povesteste Olivia Turcitu. "Oricum, apa era la prag in numai o ora si jumatate si ne-am speriat mai tare decat pana acum."

JANDARMI DETASATI. Peste 30 de jandarmi au fost detasati ieri la Bechetu de Jos, pentru a-i ajuta pe cetateni sa evacueze zona, dupa ce digul care proteja localitatea a cedat. Pe una din strazile marginale din localitate a inceput sa patrunda apa, inundand pana ieri dupa-amiaza sase gospodarii. Jandarmii, alaturi de celelalte forte implicate in actiunile de intrajutorare a populatiei incearca si transporta persoanele si bunurile acestora in alte zone, unde nu exista pericolul inundarii.

Promisiuni proaspete

Fiecare din membrii familiilor evacuate din cauza inundatiilor vor primi un ajutor de 150 de lei noi de la stat, a decis ieri Executivul. In acest scop a fost alocata o suma de 3 milioane de lei noi, banii urmand sa fie distribuiti pe baza unor anchete sociale derulate de Ministerul Muncii sinistratilor din judetele Braila, Caras-Severin, Calarasi, Constanta, Dolj, Ialomita, Mehedinti, Olt si Tulcea. In plus, Guvernul le va acorda si ajutoare umanitare sub forma de alimente si alte bunuri de stricta necesitate in valoare de 35 milioane de lei noi. Din conturile Solidaritatea deschise de Secretariatul General al Guvernului la BCR, vor fi scoase 2 miliarde de lei vechi, bani care vor fi folositi pentru procurarea de alimente si produse de stricta necesitate pentru populatia sinistrata din satele doljene Bistret, Rast, Negoi, Carna, Macesul de Jos si Gighera. PAMPERSI. Premierul Calin Popescu Tariceanu a cerut ca o atentie speciala sa fie acordata copiilor sinistratilor si a dispus ca taberele sa fie zilnic aprovizionate cu paine si lapte, iar copiii sa beneficieze de produse de igiena personala si de pampers. Pentru ca sinistratii sa beneficieze de conditiile minime de igiena si confort, langa tabere vor fi instalate cisterne cu apa, iar Armata a pus la dispozitie cateva cazarme pentru a prelua o parte a celor ramasi fara locuinte.

BASESCU. Toate aceste masuri au fost "supervizate" de presedintele Traian Basescu, care a asistat, ieri, timp de aproape o ora la sedinta de Guvern. "Presedintele a dorit sa stie ce masuri se iau si a fost invitat sa vina la sedinta", a explicat Oana Marinescu, purtatorul de cuvant al Executivului, vizita presedintelui. (Florina Zainescu)