Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În 21 septembrie 2023, Curtea de Apel București, prin hotărârea nr. 1414/2023, a admis excepția inadmisibilității exercitării controlului de legalitate asupra dispoziției din Raportul de evaluare al ANI prin care a fost sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a respins cererea de anulare, formulată de Nicușor Dan, cu privire la acest aspect, ca neîntemeiată.
În schimb, Curtea de Apel București a admis, în parte, cererea formulată de Nicușor Dan în contradictoriu cu Agenția Națională de Integritate și a anulat, în parte, Raportul de evaluare nr. 7742/G/II din 15 februarie 2023 sub aspectul constatării existenței stării de incompatibilitate și a conflictului de interese.
Cum această hotărâre nu este definitivă, Agenția Națională de Integritate a depus, la data de 13 octombrie 2023, recurs. Același lucru a fost făcut și de către Nicușor Dan, la data de 16 octombrie.
Demers care denotă disperare?
În 1 noiembrie 2023, recursul a fost înregistrat la Secția de contencios administrativ și fiscal de la ÎCCJ, iar la data de 23 septembrie, instanța a admis declarația de abținere a judecătoarei Luiza Maria Păun și a stabilit termen pentru 24 septembrie. Atunci, instanța a amânat pronunțarea deciziei definitive în această speță pentru data de 8 octombrie 2024.
E, bine, în aceeași zi de 24 septembrie, la cererea lui Nicușor Dan, ia ființă un nou dosar, asociat celui de bază, cu numărul 1409/2/2023/a1. Acest dosar are ca obiect o „excepție de neconstituționalitate”. În aceeași zi, instanța a decis să amâne pronunțarea și în legătură cu această chestiune tot pentru data de 8 octombrie 2024, adică exact în ziua în care trebuie să pronunțe și sentința definitivă în dosarul de bază.
Contactați de „Jurnalul”, specialiștii în drept confirmă faptul că o astfel de mutare, cu privire la deschiderea unui dosar asociat în care să se invoce ridicarea unei excepții de neconstituționalitate, este un act care denotă o oarecare disperare. Astfel, deși Nicușor Dan a reușit anularea în parte a raportului ANI, și inspectorii de integritate au atacat hotărârea instanței de fond cu recurs. „Nicușor Dan avea posibilitatea să invoce această excepție de neconstituționalitate încă din timpul fondului, din 2 martie 2023, dar nu a făcut-o. Mai mult, nu a simțit nevoia să facă acest demers nici începând cu 1 noiembrie 2023, când dosarul a ajuns la ÎCCJ, ci abia acum, când instanța a rămas în pronunțarea deciziei definitive”, au precizat juriștii citați.
Citește pe Antena3.ro
Trei posibile decizii în acest dosar
În aceste condiții, se pune întrebarea la ce îi folosește acest demers târziu lui Nicușor Dan. Înalta Curte de Casație și Justiție poate pronunța, pe data de 8 octombrie, decizia definitivă care poate suna în trei feluri. Astfel, instanța poate să admită recursul lui Nicușor Dan, să caseze hotărârea recurată, să anuleze în totalitate raportul ANI, adică și partea care vizează sesizarea de către ANI a Parchetului General. În acest context, edilul ar scăpa și de latura civilă, și de latura penală a acestui proces, caz în care ridicarea excepției de neconstituționalitate la Curtea Constituțională ar deveni inutilă.
O a doua posibilitate ar fi ca instanța să admită recursul ANI împotriva hotărârii Curții de Apel București de anul trecut, să caseze această hotărâre și, rejudecând fondul, să respingă plângerea lui Nicușor Dan împotriva Raportului ANI. În această situație, Nicușor Dan ar rămâne cu patalamaua de incompatibil și în conflict de interese, ceea ce ar duce automat la pierderea mandatului de primar general al Capitalei și la imposibilitatea de a mai ocupa funcții sau demnități publice în următorii trei ani. Abia acum, sesizarea CCR ar putea face ca acest verdict să fie amânat.
A treia posibilitate ar fi aceea ca ÎCCJ să respingă ambele recursuri, iar hotărârea instanței de fond să rămână definitivă, ceea ce ar însemna că Nicușor Dan scapă de partea administrativă a conflictului de interese, nu însă și de partea penală.
Suspendarea este facultativă
Dacă Înalta Curte admite cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate invocată de Nicușor Dan, atunci actualul primar poate spera la amânarea pronunțării deciziei definitive în procesul cu ANI până când CCR va soluționa excepția de neconstituționalitate. Acest lucru poate dura chiar câțiva ani, timp în care Nicușor Dan să își exercite nestingherit mandatul de primar general.
Specialiștii în drept arată că lipsa unei dispoziții procesuale exprese în sensul suspendării judecății cauzei în cazul admiterii cererii de sesizare a instanței de contencios constituțional cu excepția de neconstituționalitate, chiar îi după anularea articolului din Legea 47/1992, care prevedea suspendarea de drept a judecății cauzei în intervalul de soluționare a excepției de neconstituționalitate, nu impune cu caracter obligatoriu, imperativ, de drept, luarea de către judecător a unei asemenea măsuri. Dar aceste împrejurări nu pot să conducă la concluzia că instanța nu poate suspenda cursul judecății în cazul particular de suspendare facultativă, atunci când, în funcție de elementele cauzei, apreciază că măsura se impune.
Dat pe mâna Parchetului, riscă să-și piardă mandatul în cazul unei soluții nefavorabile
ANI a sesizat, în primăvara anului trecut, Parchetul cu privire la existența indiciilor referitoare la săvârșirea de către Nicușor Dan a infracțiunii de abuz în serviciu și a infracțiunii de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane, întrucât o amendă contravențională aplicată de Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) a fost achitată de Primăria Municipiului București, iar demersurile de contestare la instanța de judecată abilitată au fost efectuate de Direcția Juridică din cadrul aceleiași Primării a Municipiului București pentru Nicușor Dan atât în calitate de persoană fizică, cât și în calitate de primar general, documentul purtând semnătura olografă a acestuia, distinct pentru ambele calități.
Mai mult, ANI a sesizat Parchetul General și pentru modul în care Nicușor Dan a îndeplinit, simultan, calitatea de director interimar al ALPAB cu cea de primar general, prilej cu care și-a cerut sieși, și și-a și aprobat, suplimentarea bugetului cu 3 milioane de lei.
